139,825 matches
-
obraz, mă ridic, dar nu scot un sunet. Scot însă de prin toate ungherele banii. Îi ia, stînga-mprejur pe călcîi, deschide poarta și "O zi bună". S-au dat dracului toți. Nu s-au americănizat la port și la nărav, da' la vorbă, primii! Plată, goală, depersonalizată, neangajantă, urarea "Have a good day" flutură aiurea pe buzele românilor și mă scoate din minți. Dacă toată lumea chiar îmi dorește "o zi bună" mie de ce îmi merge așa de prost?
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
Îl chinuia mai demult. - Să Înțeleg, deci, Doamna și distinsa protectoare, ca, In legatura cu Filip de Flandra, lucrurile sunt... - Nici nu poate fi vorba. I s-a pus În vedere să-și ia orice gând. - I „s-a pus”? - Da; i „s-a pus”. - Împăratul? - Poate mai mult decat Împăratul! - Ar putea fi vorba de ce se spune despre Loji? - Și ce se spune despre Loji? - Întreba ea amuzata, cercetându-i chipul de bărbat În vigoare tot cu aceleasi plăcut-interesate priviri
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
Eugen Barbu sau Adrian Păunescu decît Divinul critic! Situat pe o treaptă supremă a condiției intelectuale și a înzestrării literare, G. Călinescu răspunde însă și el, pînă la urmă, principalelor trăsături enumerate de autorul Comicologiei, fapt de care ne putem da seama dacă-l analizăm lucid, în afara jocului de umori admirative ori contestatare. Tagma e moralmente aceeași, în pofida diferențierii cîteodată energice a constituenților săi. E continuată, în felul acesta, sub zodia totalitară, a "marilor cîrmaci", o străveche tradiție a suveranilor ce-
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
-ului, în care toți cei care aveau ceva de pierdut - printre ei și parlamentari - s-au străduit să compromită această privatizare. Firește că în asemenea împrejurări unii dintre aleșii neamului consideră Parlamentul un simplu loc de întîlnire unde se pot da în stambă, ca elevii în vacanță. Banul adevărat, cu toate implicațiile sale, nu se cîștigă în Parlament, ci cu ajutorul funcției și al relațiilor parlamentare. De unde și lejeritatea - adeseori golănească - cu care aleșii își rezolvă disputele. Aceste schimburi de replici, în
Coridoarele și tribuna Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15529_a_16854]
-
interogație un filosof ar răspunde cu un "Nu!" hotărît, ar nega că se poate dezlega taina prădat de uneltele explicației discursive. În schimb, un scriitor n-ar tăgădui atît de ferm, ar fi înclinat să zică: "Poate!", "Parcă!" sau "Cîteodată da!" Cu ce temei? El beneficiază de roadele unei experiențe, poate menține uneori o acțiune și în ramele închipuirii din vis, renunțînd la prozaica deșteptare. Derrida insistă asupra regretului celui sustras plăcerii de a vagabonda în mirific și imprevizibil, el revine
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
cîștiga". Metoda care se aplică în anchetă se răsfrînge și în tehnica romanului. Dacă există un cifru de lectură care solicită scormonirea după mituri și patimi religioase, nu mă aventurez pe acest tărîm pentru că am convigerea că explicitul nu poate da imponderabilității de conținut și de stil o materialitate. Aș putea pune ca motto comentariului critic adagiul: enigmele nu sunt făcute să fie dezlegate. Sensul e însă restrîns la acest gen de scrieri. La încheierea însemnărilor de lectură reiese, sper, că
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
de cealaltă, Ei, entitate difuză, misterioasă și imposibil de convertit la eficiență. Ce pot să fac eu dacă Ei nu mă ascultă? Evident, dacă îl identifici pe unul dintre Ei și-i ceri punctul de vedere, îți va spune că, da, este deschis la orice idee, dar degeaba, pentru că este legat de mîini și de picioare de alți Ei, mai sus. Soluții precum cea amintită sînt de o banalitate strigătoare la cer și NU implică nici un fel de cheltuială din partea statului
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
un prieten vechi, lusitanolog, avea o bursă de trei luni, în Portugalia și m-a întrebat dacă nu vreau să-i țin locul, dacă nu vreau să fac niște cronici, niște recenzii, un ziar mic, ușor, suav, diafan. Am zis da. Aveam și un respect atunci față de Ion Rațiu, care apăruse în țară și devenise deja ținta batjocurii fesenismului din vremea aceea. Habar nu aveam ce e Partidul Național Țărănesc. Eu sînt, de felul meu, conservator - culturalicește, liberal - economicește și, de
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
făcea cronica radio la RL) ne-a cerut cîte un articol, lui Marian Popescu și mie. Și, uite așa, am re-re-debutat în "România Literară", în '75. Tot alături de Marian Popescu ați debutat, parcă, și pe scenă, ca actor, în studenție. Da. Promoția asta a noastră,'72-'76, a fost foarte încurcată. Noi am intrat în facultate după tezele din iulie '71. În '72 - noi toți fiind tipi formați în anii dezghețului ceaușist - ascultam Led Zeppelin, Beatles, Rolling Stones - eram occidentali, ce
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
încă n-am început să fac ceea ce eu cred că e vocația mea să fac - eseu. Asta arată, poate, că mai am un viitor destul de larg înainte. Dar dumneavoastră ați publica astăzi, în LA&I, studii despre Eminescu? Sigur că da! Atît de mult m-a supărat sistemul ăsta - al epocii vechi, să nu zic ceaușist - în care clasicii erau obiect de studiu numai la aniversare sau numai pentru manual, încît astăzi fac tot ce pot ca să am articole despre Eminescu
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
oricărei virginități sufletești și intelectuale. Ceea ce nu-i un lucru rău, la o adică: acum, fiind cicatrizați, putem să operăm la orice temperaturi. A existat o vreme în care n-ați fost elitist? Cum adică v-ați redeprins cu elitismul? Da, în anii '79 și '80. În anii aceia, de atunci, eu eram expert în solidarizare. În anii aceia, aveam un fel de energie à la Păunescu, dacă vreți. De aceea am și intrat în partid, în anul II de facultate
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
fondul de ten și pudră, se aplică un blush, de preferință mai închis la culoare. Pe buze cu siguranță, ceva glossy. Nici să nu vă gîndiți altfel. Respectînd toate acestea o să aveți glamour." N-am nici cea mai mică îndoială, da' n-am înțeles o iotă. Ce să mă fac, Doamne? Timpul trece cu iuțeală. Cine să mă deslușească și pe mine? Mă duc la coaforul de la colț. Aglomerație imposibilă. Peste bigudiuri și cîini așezați lîngă calorifer, cosmeticiana, drăguță, îmi vorbește
Lecția by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14383_a_15708]
-
aleg între înjurătură și odă. Amândouă fug de formula lui Maiorescu: “Patriotism în limitele adevărului”. Mă întrebați în ce constă identitatea noastră. Dar mai avem oare o identitate? Uneori, stau în cumpănă. Îmi spun: nu cumva tot ce ne poate da iluzia unei identități este faptul că vorbim aceeași limbă, ca în trecut, și că locuim pe un teritoriu care reprezintă, aproximativ, vatra noastră tradițională? În rest, ce ne leagă? N-ați avut niciodată în acești ani senzația că solidaritatea noastră
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
remarcabilă. Nu contest bunele intenții ale programului "cornul și laptele", dar cred că e la fel de important ca un copil de la țară, cînd atinge vîrsta adolescenței, să fie ajutat să-și încerce norocul la o facultate. Iar mai devreme, să poată da examen la liceu, cu șanse, nu ca să îngroașe numărul refuzaților. Ceea ce mi se pare revoltător e că unii dintre cei care azi se uită chiorîș la copiii de la țară și la copiii orășenilor fără bani au făcut cariere pe origine
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
nu pot interzice unor foste gimnaste din România să facă filme sexy în Japonia și în nici un caz nu-și pot permite să declare că aceste fete sînt o rușine pentru gimnastică. Dacă ar fi fost strîmbe sau malformate, atunci da! Dar cînd niște fete atrăgătoare care au fost gimnaste devin protagonistele unui film sexy, ele sînt argumente vii că, după încheierea carierei sportive, gimnastele pot fi și femei atrăgătoare, nu numai niște automate de cîștigat medalii ieșite din uz.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
precum grecul cu jaful de la casa de schimb de pe Magheru, treacă-meargă. Se vedea cum nădușeau de frică măștile mascaților care-l escortau. Dar de ce să pui cătușe unui om care a luat mită? Oricum, el nu mai poate lua (ori da) cîtă vreme stă cu gealații alături. Ca să nu spun că, dacă e să le strecoare acestora ceva în buzunar, o poate face și încătușat fiind. De ce pe Sounalet sau pe Treptow să-i încătușezi? Fapta lor (dacă justiția va decide
În cătușe, în direct by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14450_a_15775]
-
în englezește a unei piese de Pirandello: "Situațiile și caracterele erau așa cum le cerea mentalitatea italiană și a fost imposibil de găsit echivalentul în englezește. Nu a rămas astfel decât intelectualismul pirandellian gol, care e un reziduu ce nu poate da cu nici un preț savoarea, complexitatea, jocul de nuanțe din opera originală." Motivul, dat de Izabela Sadoveanu: "pentru că eroii și eroinele sale sunt străine de artă, pentru că nu sunt artistic rezolvate" sau, pentru că "partea cea mai bună din opera lui Pirandello
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
chiar și la cărțile virtuale, corectura tot pe hârtie trebuie făcută! Însă, pentru că tot veni vorba de legătura dintre cărțile virtuale și cărțile "reale", se cuvine să adaug că programul Microsoft Reader, care trebuie instalat pe calculator înaintea lecturii, poate da chiar cititorului sceptic față de cd-romuri iluzia că are de-a face cu o carte în lege: se pot face note, sublinieri pe text, ba chiar desene (eventual mâzgăleli); pot fi puse semne de carte, iar mărimea fonturilor e reglabilă, astfel încât
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
Turonok se ridică, punând capăt discuției, - sugarul trebuie să fie publicabil. - Adică? - Adică să fie reușit. Fără defecte, fără aspecte dubioase. Fără cezariană. Fără mame nemăritate. Părinții - garnitura completă. Un băiețel sănătos, realizat din punct de vedere social. - Neapărat băiat? - Da, băiatul e cumva mai simbolic. - Ghenrih Franțevici, cu privire la fotografii... Țineți seama că nou-născuții arată cam... - Alege-l pe cel mai arătos. Așteaptă, ai timp. - O să fie vreo patru luni de așteptat. Mai curând, e puțin probabil să semene a om
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
problemei. Doctorul nu se miră. În general, orice ar iniția presa, pe cititorul de rând nu-l miră. S-au obișnuit cu de toate... - Cred că nu-i complicat - rosti Teppe, - clinica e uriașă. - Vi se comunică fiecare nou-născut? - Pot da dispoziție. Ridică receptorul. Spuse ceva în estonă. Apoi mă întrebă: - Vă interesează să vedeți cum decurge nașterea? - Doamne ferește! Mi-e de-ajuns să notez câteva date, să-i arunc copilului o privire și să vorbesc cu tatăl. Doctorul sună din
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
Are cincizeci și opt de centimetri. Cântărește patru două sute... Tatăl e etiopian. Urmă o pauză apăsătoare. - N-am înțeles, - spuse Turonok. - Etiopian, - spun, - de fel din Etiopia. Învață aici... Marxist, - am adăugat, nu știu de ce. - Ești beat? - întrebă aspru Turonok. - Da' de unde! Doar sunt în misiune. - Când a fost ăsta un impediment pentru dumneata? Cine a vomat la activul raional de partid, în decembrie? - Ghenrih Franțevici, mi-e penibil să țin atâta timp telefonul blocat... Tocmai s-a născut un băiat
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
o baladă cu prilejul ăsta.... - Mă bucur foarte mult pentru dumneavoastră. L-am sunat pe Ștein. - Salut, - îi spun, - meriți felicitări. - Nu încă. Miercuri primesc răspunsul - Ce răspuns? - Plec sau nu în Suedia. Ci-că n-am experiența călătoriilor la capitaliști. Da'de unde experiență dacă nu-ți dau drumul? Tu ai fost la capitaliști? - Nu. Pe mine nu m-au lăsat nici la socialiști. Am depus cerere chiar și pentru Bulgaria... Îți telefonez de la clinică. Ai un fiu. - Mama mă-sii! - exclamă
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
taxi. Acuma trebuia să chem fotograful. Îl sun pe Malkiel. - Vino să fotografiezi un copil pentru numărul jubiliar. Nevasta lui Ștein a născut un băiat. În treacăt fie spus, onorariul va fi dublu. - Tu vrei să scrii despre copilul ăsta? - Da, de ce? - Păi, pentru că Ștein e evreu. Pentru fiecare din ei trebuie aprobare. Ești nemaipomenit de naiv, Serj. - Clar. Mulțumesc că m-ai prevenit. Îi spun lui Teppe: - Se pare că nici Ștein nu-i bun. - Și eu am avut îndoieli
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
numele de familie al nou-născutului? - Kuzin. Salonul șase. - Lembit Kuzin. Sună superb. Dă-i bătaie. L-am întrebat pe Teppe: - Cum pot să-l găsesc pe tată? - Iacătă-l. Stă pe gazon, sub fereastră. Am coborât. - Alo, - zic, - sunteți Kuzin? - Da, Kuzin, sunt Kuzin și ce mare scofală? Se pare că tovarășul Kuzin era într-o dispoziție filozofică. - Dați-mi voie, - zic, - să vă felicit. Copilul dumneavoastră este cel de-al 400.000-lea cetățean al orașului. Eu sunt de la redacție
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
care Nietzsche o întreține cu domeniul limbii. Pentru el limba nu e un fapt exterior, pur și simplu o "unealtă socială" pe care s-o folosești, pragmatic, în comunicare: limba ține de alcătuirea noastră ontologică ultimă. Prin limbă ne putem da formă și pune în ordine, și doar prin limbă ni se întâmplă că putem, în ultimă instanță, să ne descoperim - că să nu zic, pur și simplu "inventăm" - pe noi înșine. Iar Nietzsche a înțeles acest lucru destul de timpuriu și
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]