57,295 matches
-
revoluțiilor științifice a reapărut an traducere românească, semnată de Radu J. Bogdan și cu un studiu introductiv apartinăndu-i lui Mircea Flonta, la momentul oportun. Poate că ar trece neobservată, mai ales că există o traducere anterioară de prin anii '70, daca nu mă ănsel (uitată, ansa, mă tem), ori poate pentru că numele lui Kuhn e deja și la noi inflamat de conotații steril negative, cat si păgubos pozitive. Dacă nu ar sta pe rafturile librăriilor laolaltă cu infamele manuale, poate că
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
ăntălnirea dintre contingent și "clasic" mi se pare a fi una necesară, pentru ambele părți. Poate n-ar trebui să pornesc de la premisa că Structura revoluțiilor științifice e neapărat un text bine cunoscut. O minimă prezentare este, de aceea, utilă, daca nu obligatorie. Apărută inițial an America la ănceputul anilor '60, cartea a stărnit valva imediat, ăn mare parte atrăgăndu-i autorului oprobiul din partea comunității științifice, o valvă care a dus nu doar la reluarea ei an ediții succesive ori la consacrarea
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
a ei din perspectiva modernă. Confruntat cu acest impas, fizicianul Kuhn a descoperit un lucru aparent banal, ăn realitate șocant și pe undeva chiar neverosimil: că Fizica lui Aristotel poate fi o lectură perfect coerentă și instructiva dacă te aristotelizezi, daca ănveti să gandesti că un fizician aristotelic, uitănd cum găndeai că fizician modern. Tot astfel ai poți citi pe Boyle, Newton, Lavoisier ori Dalton. ăntămplător, am facut acest experiment cu Kepler și pot spune că am devenit o kepleriană ferventa
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
și fiziologie, de tentație vizionara și concretețe biologică, doveditoare a unei trăiri poetice care nu s-a eliberat de corporal, care se-ntoarce obsedant spre mediul acestuia că spre unul salvator. Dacă mințile se fierb aidoma oaselor pana la dispariție, daca larvele spaimei transpira an drumul lor ascendent, daca peștele e dezmierdat cu cuțitul și dacă suferinzii de inimă ași comercializeză săngele, aceasta ănseamnă că poezia se mulează pe viață imediată, ca participa la existența materiei, așa cum un organ participa la
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
doveditoare a unei trăiri poetice care nu s-a eliberat de corporal, care se-ntoarce obsedant spre mediul acestuia că spre unul salvator. Dacă mințile se fierb aidoma oaselor pana la dispariție, daca larvele spaimei transpira an drumul lor ascendent, daca peștele e dezmierdat cu cuțitul și dacă suferinzii de inimă ași comercializeză săngele, aceasta ănseamnă că poezia se mulează pe viață imediată, ca participa la existența materiei, așa cum un organ participa la existența trupului. Poetul ași exploatează propria existența fizică
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
țară și că membrii acestui partid, se pare, i-au terorizat mama timp de trei ore fără că poliția să intervină. an ADEVĂRUL, Adrian Ursu ai reproșează președintelui că ași folosește mama an scopuri electorale. E o interpretare posibilă. Dar daca Emil Constantinescu ar fi folosit telefoanele de la Cotroceni pentru a reclama la poliția locală că un grup de derbedei ai terorizează mama, băgăm mâna an foc că s-ar fi găsit cineva să scrie că președintele face presiuni că poliția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
nu făceam acolo decît să observ un fenomen și să-l exprim, oarecum, inteligibil ( deși, trebuie să recunosc, această ultimă intenție nu mi-a reușit în toate cazurile). Remarcam acolo un paradox și atît. Tradus, el ar suna cam așa: daca în lumea civilizată de astăzi filosofia și practica politică afirmă dreptul la diferență, ocrotesc specificitatea și proiectează construcții sprijinite pe diversitate, limbajele simbolice aspiră, dimpotrivă, spre integrare și ecumenism, spre un fel de esperanto artistic. Iar acestei banale observații nu
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
sufletească. Și de astfel de agitații politice avea parte mai tot timpul pentru că devenise membru an Comitetul județean al PNL Dorohoi și, la fiecare consultare electorală, inclusiv la aceea din decembrie 1937, era la post și la tăvăleala destul de grosiera, daca ținea (și ținea!) la prestigiul sau de om politic, cam pururea deputat și, ăn consecință, prezent la ședințe istovitoare. an august 1933 ai scria - răzbit - Leliței de la Miorcani: "Acum constat an liniștea senina și roditoare a Miorcanilor ce nefasta poezie
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
bună sau rea, frumoasa sau urîtă, aceasta nu mai depinde de el și grabă cu care trece peste anumite semnificații majore ni-l face și mai curios. Milos este un poet a cărui curiozitate nu se sperie de moarte și, daca punerea unei asemenea probleme este în esență dezagreabila, el găsește elegantă de a trece peste ea, de a o părăsi într-o umbră a textului, în favoarea unei bucurii noi. Dinamic, poetul își construiește propriul traseu imaginar și trăiește cu credința
Descrieri by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17516_a_18841]
-
olimpic", de vreo 16 ani, declara, ca un robot bine ăndoctrinat: "Numai an SUA sunt universități bune, profesori buni. Am să devin profesor la Harvard". Biet anca puber, căruia nu i se răspundea că avusese buni dascăli an țara lui, daca reușise ănaintea celor care trăiesc unde visa el că sunt "bunii profesori" (nu mai discut când vor și pot să fie "buni profesori" cei de pe aici etc.). Cântau trei copile premiate "la Mamaia" (deci proclamare de "valori"): " Ne iubim pe
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
mucalit al lui Emil Iordache, asupra acestei admonestări post-mortem ce i se adresează bardului, totuși, "sărbătorit" în context socialist: "De la necunoașterea lui Marx, lui Eminescu i se trag toate păcatele. Degeaba a studiat el la Viena și Berlin diferite filosofii, daca nu a aprofundat învățătură care l-ar fi putut ajuta să se orienteze fără greș în contextul intereselor de clasă. ăEminescu nu a înțeles și nu a știut să rezolve problemele mari pe care i le-a ridicat în fața viața
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
stadiul de animale, gata să se sfâșie pentru o bucată de carne. Ion Popescu, cel care-și duce într-o cutie de ghete trupul neînsuflețit al fetiței sale spre a fi incinerat, neputând s-o îngroape din cauza unui tertip monstruos - daca nou-născutul trăiește mai puțin de două săptămâni, nu e declarat, pentru a nu există astfel mortalitate infantilă - e gata să fie linșat de călătorii care-l bănuiesc că "a găsit" carne (Epoca "de aur" a dezvoltat, printre altele, si, un
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
mai aștepte, decat vreo funesta "Evangelistă", românul? Dezintersul lui față de țară și, în cele din urmă, față de propria soarta e dramatic cuantificat de răspunsurile la sondajele de opinie: peste jumătate din populație nu va merge la vot! Căderea e înfricoșătoare, daca ne gândim la îmbrâncelile tumultoase de la alegerile din ă90, ă92 și ă96! La aceste cifre deprimante ne-a dus politică iresponsabilă a celor care, între 1990 și 1996, au jecmănit fără milă țară, dar și a celor care, după 1996
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
acestui partid să se considere cîștigătorii alegerilor din anul 2000. Din acest motiv, PDSR îl scoate în față pe fostul premier Nicolae Văcăroiu, pentru a-l oferi drept garant că lucrurile vor sta cel putin că pe vremea lui Văcăroiu, daca PDSR va cîștiga alegerile. Pe de altă parte, liderii CDR încearcă să recîștige teren fie prin ignorarea cifrelor de care se bucură azi PDSR, fie prin atacuri împotriva fostului partid de guvernămînt. Actuala formulă a CDR precum și situația din PD
Politica si Formula 1 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17544_a_18869]
-
a filmului, care eclipsează - în ordinea viabilității artistice a vînătoarea jurnalistică. În rolul prostituatei Miss, care se agață de dragoste mai tare decît se agață de viață, Maria Ploae are o excepțională forță expresiva, profunzime, subtilitate. Mai toată distribuția propune, daca nu partituri, cel puțin cîteva crochiuri notabile: Gheorghe Dinică - un procuror blînd-feroce, Valeriu Popescu a un politician cabotin cu distincție, Adriana Trandafir a o pasare de noapte viu colorată, Draga Olteanu a o vecină surda și inimoasa, în prag de
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
plictiseală, în alternanta de anchetă polițista și de flash-back-uri. Maestrul Suchianu ar fi fost singurul care ar fi știut să povestească "unitățile de frumusețe și adevăr" ale filmului, de pildă întrebarea ziaristului îndrăgostit prea tîrziu și întors la locul "crimei", daca sinucigașa i-a strigat numele, atunci...; sau revelația că îngerul blond, cu ochi albaștri, care cîntă la pian, din povestea mamei, e, de fapt, un copil hidos, handicapat, ciung. Cineva spunea, frumos, ca "Dumnezeu stă în detalii". Dacă filmul lui
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
Geschichte des Osmanischen Reiches, nach den Quellen dargestellt, Bând I-V, Gotha, 1908-1913), rămâne valabilă și astăzi: "Întorcându-ne la valoarea istorică a cărții lui Cantemir, ea e de la 1650-70 înainte superioară. De aici ea poate fi întrebuințata cu folos, daca nu cu siguranta (...). Și aceasta fără a vorbi de note. Dacă și notele la partea întâi, cu știrile multe și variate ce cuprind asupra istoriei, moravurilor, culturii orientale din timpul sau, formau un repertoriu prețios de informații, cu atat mai
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
merită numele de ăpovesti filozoficeă." Mie tocmai de aceea mi se pare că merită numele de ăpovesti literarea, oricît de pleonastica ar părea combinația. Că ea nu este, am spus-o de la bun început. Povestirile din acest volum sînt redactate, daca nu cumva termenul e nepotrivit, într-o manieră interesantă. Carrière le repovestește, pe toate, fără să le modifice, dar și fără să le reproducă. Că povestitor, isi îngăduie mici comentarii prefațatoare, extrem de scurte și de cele mai multe ori fără a enunța
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
tău, aparat de tăria vanturilor împrejmuitoare, să privești fără să auzi, dar să gusti spectacolul lumii, acela pe care un mare clasic englez îl judeca drept bâlci al deșertăciunilor. De regulă, omul coborât din foișor trece prin stări alternative, sfârșind, daca este filosof, a se mânia pe șine, iar dacă nu, a arunca în dreapta și în stânga anatema, vituperând pe seama rânduielilor, cu finalul regret de a se fi născut prea devreme. Ori prea târziu, daca nu cu însăși durerea de a se
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
din foișor trece prin stări alternative, sfârșind, daca este filosof, a se mânia pe șine, iar dacă nu, a arunca în dreapta și în stânga anatema, vituperând pe seama rânduielilor, cu finalul regret de a se fi născut prea devreme. Ori prea târziu, daca nu cu însăși durerea de a se fi născut. Vezi ideile despre viața pe acest pământ ale strămoșilor noștri daci - pe cât ne sunt de cunoscute -, atât de deosebite de ale celorlalți strămoși, latini, puși pe stăpânire și administrație. Pe semne
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
sufletului și mereu muscați de demonul ei, oscilanți între stânga și dreapta, asemeni, pentru propria-ne liniștire socotindu-ne de centru, ceea ce, sincer vorbind, înseamnă a nu prea fi de nici un fel. Dar și ispitiți a luneca pe derdelușul dictaturii, daca nu oriunde, măcar într-un sondaj de opinie. Te pronunți cu starea de spirit a iubirii trădate sau a regretului trădării a din nou extremele se ating. Și astfel, precum în cărțile sacre, spune sondajul, cei de sus ajunge-vor
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
al Vavilonului de-a lungul a vreo jumătate de secol. D.J.: Puteți explică formulă cărții Dvs.? Ce este ea, care nu e un jurnal, care nu e nici o carte de memorii, fiind în același timp și una și alta? M.L.: Daca titlul nu ar fi fost luat, mă gîndisem să intitulez cartea "Jurnalul unui Jurnal". Dar de fapt, pe mulți ani este și "Jurnalul absenței unui Jurnal". Cred că dumneavoastră ați definit substanță acestor pagini mai bine decît aș putea s-
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
în orice caz cedata semenilor, aceștia să se manifeste. De la Mircea Eliade sau Cioran pînă la ultimul veleitar, contemporanii noștri au fost darnici cu scrisul. Corespondență este singurul element de arhivă din casa noastră oarecum clasat în repertorii. Mai tîrziu, daca prezintă vreun interes, va putea fi publicată sau măcar consultată. D.J.: Un alt prilej de frustrare pentru cititor este extraordinară... densitate a acestui jurnal transcris, completat și comentat la distanță de aproximativ 30 de ani. În două cuvinte expediați cîte
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
ne deosebim de alte populații plătitoare de biruri și impozite? Ce diferența între in-cultul de la Buzău sau Năsăud și in-cultul de la Bălti, Debrețin, Plovdiv sau Novi Sad? Ce rost mai are însăși ideea de Românie, o idee culturală prin excelență, daca mai-marii noștri ne reduc la realitatea unor burți ambulanțe și a unor capete prin care circulă doar lichidul mucilaginos al resemnării, indiferentei și tâmpeniei induse de conducători? La ce bun o țară care-și asasinează muzele? Cine-ar vrea să
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
sare calul, procurorii, milostivi, îi dau drumul, pentru a fi cercetat în libertate. Motivul? Nu prezintă pericol social. E și aici o logică. Taxatorul nu prezintă pericol decît pentru buticarii pe care ii impozitează fără știrea d-lui Remeș. Dar daca lui îi intra în cap că procuratura nu-l consideră o primejdie, vaccinîndu-l de arestul poliției, firește că i se inflamează mușchii și vrea să le arate el celor care au avut curaj să-l reclame. Totuși ca să se ajungă
Negocieri la politie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17579_a_18904]