1,068 matches
-
Marius Moga îl invită să colaboreze pentru mai multe proiecte, ei semnând împreună compoziția melodiei ce a dat numele serialului “Secretul Mariei” difuzat de Acasa tv. În 2004 Ștefan Hrusca îl invită să înregistreze cu chitară pentru albumul “Iarăși flori dalbe” ( albumul va apărea în 2005 ) iar Ovidiu Lipan Țăndărica îl invită să imprime pe albumul aromâno-etno-rock “Bachița”, alături de Stelu Enache. Tot în 2004 este invitat să imprime niște chitări într-un proiect funky-dance despre care nu auzise nimeni mai nimic
Victor Solomon () [Corola-website/Science/317676_a_319005]
-
Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. - Chișinău, 1997. - P. 255-256. CIMPOI, MIHAI. Poezia tranzitivului: [Pref. la cartea Stalactite]. - Chișinău, 2002. - P. 3-4. CIOACĂ-IOANID, ȘTEFAN. Clipa Siderală // Curierul românesc. - 2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria de după înfrângere. Florile Dalbe. Nr. 36, 27 noiembrie 2008. Două poete surori // Glasul națiunii. - 1991. - 6 noiemb. - P. 2. FILIP, IULIAN. Oglinzii făcută țăndări. Revista OGLINDA, 2008. GAFTON, MARCELA. Clipa Siderală // Țara. - 2002. - 9 apr. GÂRNEȚ, VASILE. Veneția ca un poem. Contrafort, Nr. 1-2
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
organizarea colindului tradițional în Stroești (2006, 2007, 2008); organizarea anuală a concertelor de Crăciun la Stroești și Costești - Vâlsan (2005, 2006, 2007, 2008); organizarea de spectacole anuale în cadrul Sesiunii Cultural Științifice „Stroești - Argeș”; participarea la festivaluri și festivaluri concurs: Florile Dalbe (10 decembrie 2006), Cântec Argeșean (18 martie 2007) și Etnovember (2006, 2007, 2008). Muzeul Satului Stroești - Argeș Muzeul Satului Stroești - Argeș a fost organizat din inițiativa Societății Cultural Științifice „Stroești - Argeș”. A fost inaugurat în ziua de 29 iulie 2000
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
cu V. Voiculescu? E prea mult spus pentru simpatia admirativă ce i-am purtat mereu. La început, m-a atras pentru că a trăit câțiva ani în Bârlad, în epoca refugiului din fața invaziei germane și a colaborat, nu numai la Florile dalbe, dar și, mai târziu, la reviste bârlădene ca Graiul nostru, la care am scris și eu, ca elev de liceu. Când m-am mutat în București, l-am vizitat și m-am bucurat când am simțit că-și aduce aminte
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
nu s-au terminat, iar acest lucru nu scandalizează într-o epopee parodică; la pagina 193 din ediția apărută în seria Patrimoniu a Editurii Minerva, în 1985, Leonachi Dianeu protestează: "Dar ce mă tragi de guler, o musă/ iarăși către dalba țigănie" Aici suntem la egalitate cu Tassoni invitându-l pe Febus să-l țină de mânecă ( desigur, pentru a-i potoli extravaganțele). La pagina 204, imaginea divinei prezențe inspiratoare se deteriorează în mod dramatic: Cum sunt femeile totdeună, Când știu
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
organizează cenaclul literar-artistic „Dialog”, ulterior devenit cenaclu alUniunii Scriitorilor din Moldova, fiind condus de poetul Nicolae Dabija. Începând cu 1987 și până în 1994, este secretar general de redacție și redactor-șef adjunct la revista săptămânală pentru copii și adolescenți „Florile Dalbe”. În 1994 este numit redactor-șef al aceleiași reviste. În 2000 a primit medalia „Meritul civic”. În 2010 i s-a înmânat înalta distincție „Ordinul de Onoare”. În 2010 a primit Diploma de gradul întâi a Guvernului Republicii Moldova. Revista „4AM
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
1, fotografia scriitorului, cu statueta care simbolizează Premiul Internațional „Steaua Calității”, categoria Aur, inserând și alte cinci imagini fotografice în cuprinsul revistei. ISBN 978-606-676-677-7 ISBN 978-606-676-717-9 Ion Anton a întreținut pagini și rubrici permanente în „Literatura și Arta” și „Florile Dalbe” ("Orizont ecologic", "Patrimoniu", "Căderea pe gânduri", "De ce?" ș.a.) La rubrica " De ce?" din pagina de titlu a revistei „Florile Dalbe” semnează remarcabile „altfel de editoriale”, care dau răspunsuri la întrebările expediate de cititori, abordând teme de etică, morală, estetică ș.a. Promovează
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
în cuprinsul revistei. ISBN 978-606-676-677-7 ISBN 978-606-676-717-9 Ion Anton a întreținut pagini și rubrici permanente în „Literatura și Arta” și „Florile Dalbe” ("Orizont ecologic", "Patrimoniu", "Căderea pe gânduri", "De ce?" ș.a.) La rubrica " De ce?" din pagina de titlu a revistei „Florile Dalbe” semnează remarcabile „altfel de editoriale”, care dau răspunsuri la întrebările expediate de cititori, abordând teme de etică, morală, estetică ș.a. Promovează instruirea filozofică a copiilor și adolescenților în pagina tematică lunară "Căderea pe gânduri" din „F.D.” și colorează „petele albe
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
Chișinău, 3-6 aprilie 2014. Premiul pentru poezie „Grigore Vieru”, acordat de Institutul Cultural Român „M.Eminescu” în cadrul Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, ediția a XX-a, Chișinău, 14-17 aprilie 2016. Revistei săptămânale pentru copii și adolescenți „Florile Dalbe”, sub conducerea scriitorului Ion Anton, i-a fost decernat, în 2008, la Paris, Premiul Internațional pentru calitate și excelență „Steaua Calității”, categoria Aur, instituit de Asociația Internațională B.I.D. Business Initiative Directions, cu sediile la Madrid și Paris.
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
Doamne”, cu variantele „Lerui Doamne”, „Alerui Doamne”, „Ler”. Cele mai populare colinde sunt: „Mărire-ntru cele-nalte”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Domn, Domn să-nălțăm”, „Sus la poarta raiului”, „Colindița”, „O ce veste minunată”, „Plecarea magilor”, „Moș Crăciun cu plete dalbe”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Florile dalbe”, „Colinde - strigate colindătorilor”, „Colind de fereastră”, și „Colindul Crăciunului”. Obiceiul de mers la colindat a fost promovat de Ion Creangă în "Amintiri din copilărie". Cel mai vechi cântec creștin de Crăciun este „Jesus
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
Ler”. Cele mai populare colinde sunt: „Mărire-ntru cele-nalte”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Domn, Domn să-nălțăm”, „Sus la poarta raiului”, „Colindița”, „O ce veste minunată”, „Plecarea magilor”, „Moș Crăciun cu plete dalbe”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Florile dalbe”, „Colinde - strigate colindătorilor”, „Colind de fereastră”, și „Colindul Crăciunului”. Obiceiul de mers la colindat a fost promovat de Ion Creangă în "Amintiri din copilărie". Cel mai vechi cântec creștin de Crăciun este „Jesus refulsit omnium”, compus de St. Hilary din
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
întâmple ceva cu turma (pagubă, boală, fiară), cu păcurarul și, în ultimă instanță, cu cei din familie, de acasă. Iminența adversității e cu totul crezută” Acestă credință este reflectată într-o colindă din Lăpuș (Maramureș): “Coborât-o de la munte / Florile dalbe (refren) / Trei păcurari cu oi multe / Florile dalbe de măr (refren). La o verde poieniță / La o rece fântânița, / La oi le dădură sare / Ii să prinsă de gustare. / Când gustară ei mai bine / Oaia ochișică vine. Cu piciorul lor
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
păcurarul și, în ultimă instanță, cu cei din familie, de acasă. Iminența adversității e cu totul crezută” Acestă credință este reflectată într-o colindă din Lăpuș (Maramureș): “Coborât-o de la munte / Florile dalbe (refren) / Trei păcurari cu oi multe / Florile dalbe de măr (refren). La o verde poieniță / La o rece fântânița, / La oi le dădură sare / Ii să prinsă de gustare. / Când gustară ei mai bine / Oaia ochișică vine. Cu piciorul lor le face, / Ce vede la ea nu-i
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
ținutului natal. Cele mai importante evenimente culturale ce se desfășoară la Cahul sunt: Festivalul internațional folcloric „Nufărul Alb”, Festivalul internațional al dansului popular pentru copii „Bobocelul”, Festivalul de muzică ușoară „Cântecele tinereții noastre”, Festivalul obiceiurilor și tradițiilor de iarnă „Florile Dalbe”, "Faces of Friends", acesta din urmă găzduind vedete precum Dan Balan sau trupa 3 Sud-Est. În oraș activează 2 canale TV ce translează 5 programe informaționale pe săptămână și 2 rețele de TV prin cablu, care retranslează programe ale TV
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
Mozaicul, Euromuseum, Roua Stelara, Epoca, Ecoul, Viața Literară, Cetatea lui Bucur, Dacologica, Neamul Românesc, Universul literar, Noul Orfeu, TABOR, Slova Creștină, Glas Comun, Luceafărul românesc, Reflex, Helis, StarPress,Haemus , Vatra Veche, Antares, Analize și Fapte, Glasul Națiunii, Limba română, Florile Dalbe, Revista Română, Alunelul, Tinerimea Moldovei, Tineretul Moldovei, Gazeta Tineretului, Gazeta liberă, Viața Basarabiei, Basarabia Literară, Baaadul literar, ExPonto, Argeș, Totuși Iubirea, Flacăra lui Adrian Păunescu, Caietele Columna, Acolada, Dunărea de jos, Familia, Orizont literar contemporan, Gînd românesc, Literaria, Climate literare
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
119,147-149,171,222. OPREA 2004: Ion N. Oprea", Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004", Editura Edict, Iași, 2004. ORNEA 1970: Z. Ornea, Sămănătorismul, Editura Tineretului, București, 1970, p. 42, 212, 218. PAMFILE 1919: P. T. (Pamfile, Tudor), "Notiță", în „Florile dalbe”, Bârlad, I, nr. 2, 15 ianuarie 1919, p. 32. PANĂ 1934: Sașa Pană, "Sadismul adevărului", Editura Unu, București, 1936 (Ștefan Petică), p. 261-267), Conferință rostită la postul de radio București, la 19 octombrie 1934. PĂCURARIU 1979: Dimitrie Păcurariu, "Dicționar de
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
p. 2. TĂBĂCARU 1918: Grigore Tăbăcaru, "Ștefan Petică", în « Neamul românesc », XIII, nr. 327 (Iași), 26 noiembrie 1918, p.2. TĂBĂCARU 1919: Grigore Tăbăcaru, "Notiță (Postumele lui Șt. Petică: Între luptă și vis, poeme în proză și versuri)", în « Florile dalbe », I, nr. 4, 15 februarie 1919, p. 64. TĂBĂCARU 1925: Grigore Tăbăcaru, "În disprețul contimporanilor", în « Ateneul literar », Bacău, I, nr. 5, iulie 1925, pp. 1-3. TĂBĂCARU 1925: Grigore Tăbăcaru, "Ștefan Petică: note biografice, amintiri, scrieri, valoarea operei poetice, caracterele
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
copii, " Alarma", apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul "Tînărul leninist", actualmente "Florile Dalbe" . La 8 iunie 1960 se căsătorește cu Raisa Nacu, profesoară de limba română și latină și se angajează ca redactor la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960-1963 este redactor la editura „Cartea Moldovenească
Grigore Vieru () [Corola-website/Science/298182_a_299511]
-
trebuit să-l târască, ajuns cadavru, În fundul tăcut al oceanelor, trecut În rândurile dușmanilor mei prin dreapta sete de răzbunare. Călugării Își leapădă tunicile și apar Împlătoșați În armuri până atunci ascunse, cu câte-o cruce de văpaie pe mantiile dalbe ca zăpada. Sunt templierii din Provins! Mă Înșfacă, mă silesc să Întorc capul, iar În spatele meu a apărut acum un călău cu două ajutoare diforme, ei mă apleacă peste un fel de frânghie și cu o pecete de foc sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
îi s-a scurs, atunci steaua se stinge: „Îmbrac?-te În doliu, frumoas? Bucovin?, Cu cipru verde-ninge antic? fruntea ta; C-acum din pleiada-?i auroas???i senin? Se stinse un luceaf?r, se stinse o lumin?, Se stinse-o dalb? stea! " (La mormântul lui Aron Pumnul) Cel ce aprinde steaua d???toare de via?? este un Înger care, desprinzându-se din l?că? ul s?u ceresc, coboar? pe p?mânt pentru a da via?? „corpului de lut" al omului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
14 iulie. Este traumatizat pe vecie de coșmarul pe care l-a trăit în Liban la vârsta de doi ani, războiul civil etc. Iar acum v-ați revenit ?, îl întreabă cu un ton gângurit-învăluitor una dintre prezentatoare, posesoare norocoasă a dalbi porumbei erotici care se ițeau din despicătura decolteului său generos și sexy. Normal că mi-am revenit, doar de aia sunt creștin ortodox, răspunde ofuscat K-Maro. Purtătoarea de porumbei nu mai înțelege nimic, dar are gură setată pe zâmbet automat
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
valoarea și a descoperit talente" (p. 26). Argumente imbatabile în favoarea calității lui Victor Teleucă de slujitor fidel al culturii noastre naționale aduc mulți scriitori citați de Theodor Codreanu. La 12 septembrie 2002 Grigore Vieru, de exemplu, scria în săptămânalul " Florile dalbe" că Victor Teleucă "a fost o conștiință națională și o avangardă de care el n-a făcut niciodată caz" (p. 29), că Victor Teleucă "era posesorul Dicționarului universal al limbii române, de Lazăr Șăineanu. Îl ținea ascuns ca pe o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Lyman Kittredge, op. cit., p. 46. 639 Geoffrey Chaucer, Legenda..., ed. cit., p. 44. 640 Ibidem, p. 46. 641 Ibidem, p. 47. 642 Ibidem, pp. 48 49. 643 Ibidem, p. 54. 644 George Lyman Kittredge, op. cit., pp. 37-72 passim. 179 dispărută, Dalba 645 (în textul original White, traducere englezească a numelui francez Blanche, pe care îl purta ducesa), prin a cărei dispariție Fortuna i-a luat „tot ce-i mai bun”646, dar și noblețea și grația pe care pasiunea lor nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
grumaz de nea curată/ Avea, fără de nod sau pată/ Să-i strice farmecul: alb-crin,/ Drept, neted rotunjit și lin,/ Nici scobituri, nici os ieșit,/ Ci-ntradevăr desăvârșit.”650 Albul domină un portret desprins parcă dintr-o pictură murală: „Umeri rotunzi și dalbi avea/ și trup alung; iar mădulare/ Plinuțe, însă nu prea tare;/ Mâini dalbe, unghii profirii,/ Sâni rotunjori, șolduri nurlii/ și spate drept și neted tot./ 645 „faimoasa descriere a ducesei Dalba și a caracterului ei, pe care Lowell a admirat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
alb-crin,/ Drept, neted rotunjit și lin,/ Nici scobituri, nici os ieșit,/ Ci-ntradevăr desăvârșit.”650 Albul domină un portret desprins parcă dintr-o pictură murală: „Umeri rotunzi și dalbi avea/ și trup alung; iar mădulare/ Plinuțe, însă nu prea tare;/ Mâini dalbe, unghii profirii,/ Sâni rotunjori, șolduri nurlii/ și spate drept și neted tot./ 645 „faimoasa descriere a ducesei Dalba și a caracterului ei, pe care Lowell a admirat-o atât de mult și în legătură cu care a afirmat că este <<unul dintre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]