KorAP: Find »[drukola/base=dans & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...1179 >

29,453 matches

Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234

costume populare și le poartă cu mândrie pe marile scene. A interpretat cântece din folclorul bucovinean. Ansamblul Mugurelul al Clubului Copiilor din Dorohoi, cu o vechime de 27 de ani, o emblemă a municipiului Dorohoi, interpretează muzică instrumentală și vocală, dansuri. Ansamblul de Dansuri Mărgineanca al Casei de Cultură a Sindicatelor „Nicolae Iorga” din Botoșani a fost înființat în 1987 și este format din liceeni. Au în repertoriu cântece și jocuri din aproape toate zonele folclorice ale României: dansuri și obiceiuri

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
le poartă cu mândrie pe marile scene. A interpretat cântece din folclorul bucovinean. Ansamblul Mugurelul al Clubului Copiilor din Dorohoi, cu o vechime de 27 de ani, o emblemă a municipiului Dorohoi, interpretează muzică instrumentală și vocală, dansuri. Ansamblul de Dansuri Mărgineanca al Casei de Cultură a Sindicatelor „Nicolae Iorga” din Botoșani a fost înființat în 1987 și este format din liceeni. Au în repertoriu cântece și jocuri din aproape toate zonele folclorice ale României: dansuri și obiceiuri specifice zonei Botoșani

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
și vocală, dansuri. Ansamblul de Dansuri Mărgineanca al Casei de Cultură a Sindicatelor „Nicolae Iorga” din Botoșani a fost înființat în 1987 și este format din liceeni. Au în repertoriu cântece și jocuri din aproape toate zonele folclorice ale României: dansuri și obiceiuri specifice zonei Botoșani, care și-au luat numele de la acelea ale localităților: „Flămânzi”, „Tudora”, „Gorona”, „Călărași”, „Rogojești”, „Budești”, „Coțușca”, cât și din alte zone folclorice ale României: Banat, Maramureș, Sibiu, Oltenia, Dobrogea și chiar din Ucraina și Republica Moldova

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
brâu roșu cu franjuri, ițari cu 101 creț (un singur picior desfăcut are 7 metri lungime). Bărbații când joacă singuri nu au bundițe, când joacă cu femei poartă și bundițe. Ansamblul „Stejărelul” din Cajvana, județul Suceava, are repertoriul format din dansuri din zona Bucovina, printre care se află și unul mai puțin cunoscut „Cureaua.” Ansamblul de muzică folk „Crenguța de aur” din Șarului Dornei a fost înființat acum patru ani cu elevi de clasa a treia, ajungând în prezent la un

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din instrumente tradiționale: fluier, ocarină, nai, cimpoi, vioară, contrabas, țambal, acordeon, trompetă, clarinet. Au un repertoriu de dansuri populare foarte bogat, de pe tot cuprinsul țării: Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din instrumente tradiționale: fluier, ocarină, nai, cimpoi, vioară, contrabas, țambal, acordeon, trompetă, clarinet. Au un repertoriu de dansuri populare foarte bogat, de pe tot cuprinsul țării: Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din: broboadă (batic), cămașă (ie), catrință, brâu, bondă (bundă) cusută de mână, ciorapi de lână, opinci

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
tradiționale: fluier, ocarină, nai, cimpoi, vioară, contrabas, țambal, acordeon, trompetă, clarinet. Au un repertoriu de dansuri populare foarte bogat, de pe tot cuprinsul țării: Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din: broboadă (batic), cămașă (ie), catrință, brâu, bondă (bundă) cusută de mână, ciorapi de lână, opinci sau pantofi. Bărbații poartă căciulă de miel, cămașă, brâu, ițari

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania, Japonia, China, Ierusalim. Ansamblul „Florile Bucovinei” al Casei de Cultură Rădăuți, înființat în 1980, este alcătuit din aproximativ 40 de membri de vârste diferite, dansatori, soliști vocali și orchestră. A interpretat dansuri specifice zonei Rădăuți grupate în trei suite: În „Suita I” sunt cuprinse dansurile: „Bătrâneasca de la Straja”, „Șepteleanca”, „Bătrâneasca de la Arbore”, „Polobocul”, în „Suita a II-a”: „Huțulca de la Brodina” combinată cu „Huțulca de la Moldovița”, „Suita a III-a” începe cu

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Florile Bucovinei” al Casei de Cultură Rădăuți, înființat în 1980, este alcătuit din aproximativ 40 de membri de vârste diferite, dansatori, soliști vocali și orchestră. A interpretat dansuri specifice zonei Rădăuți grupate în trei suite: În „Suita I” sunt cuprinse dansurile: „Bătrâneasca de la Straja”, „Șepteleanca”, „Bătrâneasca de la Arbore”, „Polobocul”, în „Suita a II-a”: „Huțulca de la Brodina” combinată cu „Huțulca de la Moldovița”, „Suita a III-a” începe cu „Țânțăroiul” de la Iaslovăț, continuă cu „Corăgheasca”, „Pădurețul”, „Țărăneasca”. Execuția se desfășoară de la dansul

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
dansurile: „Bătrâneasca de la Straja”, „Șepteleanca”, „Bătrâneasca de la Arbore”, „Polobocul”, în „Suita a II-a”: „Huțulca de la Brodina” combinată cu „Huțulca de la Moldovița”, „Suita a III-a” începe cu „Țânțăroiul” de la Iaslovăț, continuă cu „Corăgheasca”, „Pădurețul”, „Țărăneasca”. Execuția se desfășoară de la dansul bătrânesc, cu toată talpa așezată pe pământ la dansul tineresc mai dinamic. Fetele poartă costume alcătuite din: batic sau maramă care diferă de la un dans la altul, batic negru înflorat la dans bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
în „Suita a II-a”: „Huțulca de la Brodina” combinată cu „Huțulca de la Moldovița”, „Suita a III-a” începe cu „Țânțăroiul” de la Iaslovăț, continuă cu „Corăgheasca”, „Pădurețul”, „Țărăneasca”. Execuția se desfășoară de la dansul bătrânesc, cu toată talpa așezată pe pământ la dansul tineresc mai dinamic. Fetele poartă costume alcătuite din: batic sau maramă care diferă de la un dans la altul, batic negru înflorat la dans bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape albe pe care le folosesc babele de la Bilca), cămașă

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-a” începe cu „Țânțăroiul” de la Iaslovăț, continuă cu „Corăgheasca”, „Pădurețul”, „Țărăneasca”. Execuția se desfășoară de la dansul bătrânesc, cu toată talpa așezată pe pământ la dansul tineresc mai dinamic. Fetele poartă costume alcătuite din: batic sau maramă care diferă de la un dans la altul, batic negru înflorat la dans bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape albe pe care le folosesc babele de la Bilca), cămașă albă cu pui simpli negri atât la băieți, cât și la fete, bundiță de culoare crem

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
cu „Corăgheasca”, „Pădurețul”, „Țărăneasca”. Execuția se desfășoară de la dansul bătrânesc, cu toată talpa așezată pe pământ la dansul tineresc mai dinamic. Fetele poartă costume alcătuite din: batic sau maramă care diferă de la un dans la altul, batic negru înflorat la dans bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape albe pe care le folosesc babele de la Bilca), cămașă albă cu pui simpli negri atât la băieți, cât și la fete, bundiță de culoare crem cu pui simpli, negri, țesuți, catrință sau

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
simpli, negri, țesuți, catrință sau fotă neagră, cu pui simpli de fir argintat și cu bată (bordură) vișinie, poalele albe, cu pui negri, simpli, pantofi negri, cu toc jos. Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă neagră de miel, iar la dansurile tinerești (feciorești) pălărie verde cu pană de cocoș de munte (pălărie vânătorească), cămașă cu poale cu pui negri, simpli, brâu negru cu motive florale, ițari țesuți, cizme negre până la genunchi. Atât fetele, cât și băieții la dansurile din zona Vicov

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
miel, iar la dansurile tinerești (feciorești) pălărie verde cu pană de cocoș de munte (pălărie vânătorească), cămașă cu poale cu pui negri, simpli, brâu negru cu motive florale, ițari țesuți, cizme negre până la genunchi. Atât fetele, cât și băieții la dansurile din zona Vicov poartă trăistuțe în carouri mici, negru cu alb. Ansamblul „Arcanul” din localitatea Fundul Moldoviței a fost reînființat în 1970, a ajuns acum la a treia generație, toate cele trei generații au fost instruite de Dorin Cocârțea, în

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
în 1970, a ajuns acum la a treia generație, toate cele trei generații au fost instruite de Dorin Cocârțea, în vârstă de 76 de ani. În orchestă cântă și nepoții lui Ilie Cazacu, rapsod popular din zonă. În repertoriu au dansuri specifice zonei: „Arcanul” reprezentativ pentru localitate, dans bărbătesc de comandă, „Jocul cel mare”, „Polobocul”, „Arcanuța”, „De trei ori pe după masă”, toate dansate foarte iute. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă din pânză de casă albă cu modele geometrice, pe

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
treia generație, toate cele trei generații au fost instruite de Dorin Cocârțea, în vârstă de 76 de ani. În orchestă cântă și nepoții lui Ilie Cazacu, rapsod popular din zonă. În repertoriu au dansuri specifice zonei: „Arcanul” reprezentativ pentru localitate, dans bărbătesc de comandă, „Jocul cel mare”, „Polobocul”, „Arcanuța”, „De trei ori pe după masă”, toate dansate foarte iute. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă din pânză de casă albă cu modele geometrice, pe fond negru și interiorul cu nuanțe de

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
face să pară o întrupare a naturii, a vitalității și a ingenuității: pe cap coronițe cu flori și bentițe în culorile curcubeului, cămașă cusută cu ornamente florale, chiptari (ilic), fustă cu motive ucrainiene la bază (spitnețea), oblig (șorț), pantofi de dans, preferabil de culoare roșie, panglici care atârnă de la coroniță până la talie. Băieții sunt îmbrăcați în cămașă cusută tradițional sau brodată (sorocica), brâu (poias), șalvari de culoare roșie, galbenă, albă sau verde, cizme roșii. Membrii ansambului poartă cu ei pe scenă

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
care atârnă de la coroniță până la talie. Băieții sunt îmbrăcați în cămașă cusută tradițional sau brodată (sorocica), brâu (poias), șalvari de culoare roșie, galbenă, albă sau verde, cizme roșii. Membrii ansambului poartă cu ei pe scenă steagul ucrainean. Au în repertoriu dansuri mixte ucrainiene, cel mai cunoscut fiind „hopac”, dans clasic ucrainean, fantezii coregrafice, dueluri pe pași de dans, pe figuri acrobatice, piese de teatru pe pași de dans, cântece tradiționale ucrainiene: „Rozprichaite hlopți coni”, „Oi ciornaia seciorna”, „Oi na hori dva

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
îmbrăcați în cămașă cusută tradițional sau brodată (sorocica), brâu (poias), șalvari de culoare roșie, galbenă, albă sau verde, cizme roșii. Membrii ansambului poartă cu ei pe scenă steagul ucrainean. Au în repertoriu dansuri mixte ucrainiene, cel mai cunoscut fiind „hopac”, dans clasic ucrainean, fantezii coregrafice, dueluri pe pași de dans, pe figuri acrobatice, piese de teatru pe pași de dans, cântece tradiționale ucrainiene: „Rozprichaite hlopți coni”, „Oi ciornaia seciorna”, „Oi na hori dva dupchi”, „Oi u poli krinecinka”. În timpul dansului fetele

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
poias), șalvari de culoare roșie, galbenă, albă sau verde, cizme roșii. Membrii ansambului poartă cu ei pe scenă steagul ucrainean. Au în repertoriu dansuri mixte ucrainiene, cel mai cunoscut fiind „hopac”, dans clasic ucrainean, fantezii coregrafice, dueluri pe pași de dans, pe figuri acrobatice, piese de teatru pe pași de dans, cântece tradiționale ucrainiene: „Rozprichaite hlopți coni”, „Oi ciornaia seciorna”, „Oi na hori dva dupchi”, „Oi u poli krinecinka”. În timpul dansului fetele, datorită costumelor și grației cu care dansează, ne lasă

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
roșii. Membrii ansambului poartă cu ei pe scenă steagul ucrainean. Au în repertoriu dansuri mixte ucrainiene, cel mai cunoscut fiind „hopac”, dans clasic ucrainean, fantezii coregrafice, dueluri pe pași de dans, pe figuri acrobatice, piese de teatru pe pași de dans, cântece tradiționale ucrainiene: „Rozprichaite hlopți coni”, „Oi ciornaia seciorna”, „Oi na hori dva dupchi”, „Oi u poli krinecinka”. În timpul dansului fetele, datorită costumelor și grației cu care dansează, ne lasă impresia că prin fața noastră se succed fie zâne ale florilor

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
hopac”, dans clasic ucrainean, fantezii coregrafice, dueluri pe pași de dans, pe figuri acrobatice, piese de teatru pe pași de dans, cântece tradiționale ucrainiene: „Rozprichaite hlopți coni”, „Oi ciornaia seciorna”, „Oi na hori dva dupchi”, „Oi u poli krinecinka”. În timpul dansului fetele, datorită costumelor și grației cu care dansează, ne lasă impresia că prin fața noastră se succed fie zâne ale florilor, fie lebede, fie prințese, iar băieții prin costume par a fi purtătorii unui exotism oriental, întrupare a vechilor hani, iar

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
impresia că prin fața noastră se succed fie zâne ale florilor, fie lebede, fie prințese, iar băieții prin costume par a fi purtătorii unui exotism oriental, întrupare a vechilor hani, iar prin flexibilitatea cu care dansează par niște spiriduși pasionați de dansul modern. Cântecul „Rozprichaite hlopți coni” prezintă o veche poveste de dragoste ce se desfășoară într-un cadru rustic: „1. Deshămați băieți caii/Și mergeți de vă odihniți,/Iar eu o să merg în livadă/ Și-am să sap fântâna.// Refren: Marusia

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Drumul Tătarilor dornici să participe și ei la sărbătoare și să ne ofere o mare bucurie, aprinderea focului de tabără și a celor doisprezece bușteni fixați în pământ în jurul lui. O varietate de costume, o varietate de cântece și de dansuri cât mai originale, diferite de la o localitate la alta, moștenite sau create de autori actuali, cu valoare de pecete și de simbol al acestui ținut în care viața, creația și frumusețea se plămădesc și se transmit de veacuri într-o

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]