682 matches
-
au plăcut femeile cu dinți frumoși, a fost o slăbiciune a mea, poate pentru că toată viața m-au durut măselele și pentru că de foarte tânăr am fost nevoit să-mi umplu gura cu dinți de viplă, dar atunci am urât dantura perfectă a Laurei. ― Fiecare își petrece noaptea cum vrea, a râs ea. Înfruntîndu-mă mai departe. Tu în cătun, eu... ― Tu unde? Și m-am aprins amintindu-mi de răutățile colportate pe seama ei. Tu unde, curvă? Trăsăturile i s-au înăsprit
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de tineri au dat peste un cadavru. Fiind sesizate organele de miliție împreună cu procurorul și medicul legist, s-au deplasat la locul faptei gășind cadavrul unei fete de circa 14 ani, îmbrăcată sumar, a fost identificată după etate, îmbrăcăminte și dantură în persoana Bari Ioana. La autopșie s-a stabilit că moartea a fost violentă, fata fiind violată și spintecată în abdomen, cu un corp tăios, apoi aruncată în mărăcini. S-a stabilit că autorul ar putea fi Păduraru Ionița Gheorghe
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
realitatea mult mai cumplită decât o lăsase. Înclină abătut capul când într-o parte, când în cealaltă. Tot încerca să asocieze acele stropșeli îngrozitoare cu propria lui persoană, când simți palma contelui pe spinare. Bichon se retrase și își arătă dantura de rozător de oase. Semn de mare dispreț. În deontologia canină, asta însemna nici mai mult, nici mai puțin decât „fărâme te fac!”. Dar Ledoulx, cum nu prea era dotat să priceapă nici măcar chestiile diplomatice cu mult mai explicite decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și mult talent camaradul acesta atât de drag mie, care desigur nu-și mai duce aminte de „adormitul” cu biblioteca în sacul de merinde. Căram pretutindeni, printre galeții sfărâmați, pe Wilde, gigantul reîntors din Reading la Paris să-și negocieze dantura pentru o coajă de pâine, pe care desigur nu a mai putut-o mesteca între gingiile stâlcite; pe Baudelaire, care a distins Franța, trecând prin Paris mai rece și mai elegant decât însuși versurile sale; pe epilepticul acela, numit Feodor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
vechi. - Da, - dar ai uitat că n-a lipsit mult, în toamna trecută, să mori cu el odată, - întrerupse piticul vienez din țeasta iubitului meu Peter. Eu l-am auzit, - urmă el mai departe, - cum răgea, când și-a frământat dantura de cauciuc, mușcându-se de o mână, după ce a surprins-o, în pădurea de pe malul Dunării, pe Zitta, sârboaica spălăcită cu nasul plat, curvindu-se cu Omul cu ciocul de aramă. - Nu cunoști afacerea mai îndeaproape, răspunse prompt frățiorul meu, mușcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Adunătură de ticăloși. Se scufundă Într-un scaun și rupse plicul. Conținea un raport legist, din care fuseseră scoase toate cuvintele ușor de Înțeles și Înlocuite cu o jumătate de tonă de elemente indescifrabile de jargon. Celălalt lucru era o dantură prinsă În rășină. Logan scoase dinții din suport și se Încruntă. Cineva probabil o dăduse În bară. Trebuia să fie un mulaj după urmele de dinți de pe trupul lui Geordie. Trebuiau să se potrivească acelora ai lui Collin McLeod. Singura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
un bărbat aparent emoționat, care purta o apărătoare pentru brațe bine-căptușită. Logan coborî geamul dinspre omul emoționat și spuse: — Deci... alsacianul acesta e mare, nu? Pe față i se citea că speră un răspuns negativ. Logan ținea ridicat mulajul de dantură ca să-l poată vedea Îngrijitorul de la Departamentul Canin. Nu-l făcea deloc mai fericit pe om. — Înțeleg... Mare. Cu mulți dinți, oftă Îngrijitorul. Mare. Logan se gândi la botnița gri. — Dacă vă consolează cu ceva, e destul de bătrân. — Ahh... spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
se ridică în picioare. În minte îi răsunau frânturi de muzică jazz. Otis Jackson zise: — Futuții de la comitat nu au nici o treabă aici. Danny îl lovi cu pistolul peste mutră. Jackson căzu pe covor și-și scuipă o parte din dantura plombată. Danny se aplecă lângă el. — Vinzi la un alb înalt și cărunt? Jackson scuipă o flegmă sângerie și o așchie din limbă. Sunt cu Jack D. de la Șapte-Șapte, mama mă-s... Danny îndreptă arma spre ochii individului. — Sunt cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
jocul lui îl trădează. — Ți-am salvat curul ăla al tău de fată bogată. L-am ucis pe omul care te transformase într-o curvă. Ți-am oferit un cămin. Celeste zâmbi - dezlipirea standard a unor buze subțiri de pe o dantură perfectă. — L-ai ucis pe Kempflerr ca să-ți dovedești că nu ești laș. Voiai să aduci a polițist adevărat și erai dispus să te autodistrugi pentru asta. Numai norocul tău prostesc te-a salvat. Și nici nu știi să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Îmi pare rău că a fost ucis, dar eu îmi procur lucrurile frumoase din magazine, nu mă asociez cu borfașii. Danny notă „Nu”. — Tot așa și cu dentiștii și tehnicienii dentari? Indivizi pricepuți să confecționeze proteze dentare? Vandrich își dezveli dantura perfectă. — Nu. Și n-am mai fost la un dentist din liceu. — Un tânăr - hai să-i zicem băiat - cu o față plină de cicatrici de la niște arsuri și cu bandaje pe față. Era spărgător de case cam prin timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
descoperit cadavrul unei femei îngropate pe o colină de lângă Marsilia, carbonizată, făcută harcea-parcea; nici un act, nici un indiciu, nici o pistă; enigmă totală, stupoare, scepticism - cum scrie la carte. Pe urmă, a venit un amănunt - cum scrie Conan Doyle. În cazul acesta, dantura. Semnalmentele dentare ale victimei - singurele intacte - au fost transmise stomatologilor din regiune și s-a găsit unul care a zis: femeia aceasta a fost clienta mea; de aici s-a aflat numele, de la nume s-a trecut la soț, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
sau flautul, domnul Tuchte de la Kunstverein din Viena - acum patronul unei lăptarii model - profesa violoncelul, și doamna Schmidt pianul. Adunare virtuoasă și virtuoză! Colț de lume tihnit și nebănuit în zgomotul orașului. într-una din acele zile blânde, în pauza danturilor de Brahms, doamna Schmidt, ca glumă, pusese o placă la gramofonul nou al tânărului Schmidt, o haimana de licean, francofil aprig, și care proclama că neamțul Schmidt e pur alsacian. Placa era vestitul Oyral Melodie purtată prin toată Europa de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
piese de mobilier pedagogic. Probabil că tabla fusese nevoită să-și vădească utilitatea cu prilejul formării viitorilor veterinari ai armatei, atunci când a fost vorba de constituția calului, de aparatul digestiv al acestuia, de articulațiile implicate în sărituri, de inimă, de dantură și de copite, nu în ultimul rând de bolile patrupedului atât de util la călărie și tracțiune. Cum se tratează o colică? Când dorm caii? Și nici nu sunt sigur dacă, după cele două ore de „Curs de gătit pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
așa cel puțin mi se părea mie, poate din cauza petei mari și ude dintre picioarele lui. Era înalt și puțin cocoșat, neras de câteva săptămâni, cu părul încîlcit ca de păpușă și retezat brutal, dar nu cu foarfecele, cu o dantură stricată, ca de cal. Buzele erau însă roșii, foarte roșii chiar, aș putea spune, probabil din cauza vântului de afară. Eram în februarie și era foarte frig în perioada aceea a anului. Pe deasupra mai bătea și vântul. Mi-am lins și
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
el. Trebuia să ridicăm ancora și, înaintea ei, purntea. S-a îndreptat către ea, a apucat-o dintr-o margine, și s-a uitai mine întrebător: "Te-ai hotărît? Rămâi sau cobori?" Era un bărbat bine J.P., frumos, cu o dantură de excepție, cu un zâmbet de american, și bronzat arid cu riduri mari și prelungi în jurul ochilor de la statul în soare fără ochelari, cu buzele prea roșii, probabil la mușcăturile mulatrei de aseară. Se uită de jos în sus la
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
era cel mai ieftin din oraș. Mi-aduc iar aminte de Buzzati și de cazul lui clinic pentru că acum, când scriu, știu că voi ajunge să aflu și cum e în celălalt hotel. Mă privește cu un zâmbet orbitor, din cauza danturii de fildeș, vorbind pițigăiat și cu un accent pe care cu greu îl deslușesc, dar cu ajutorul mâinilor, ca în jocurile mimilor, fncercînd să-mi explice că nu-i stricat, că așa trebuie să fie. Îl agăț de o ureche din
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
oricât vor mușchii ei, dar la plecare să tragă de funia pe care tocmai o aruncasem în apă, ca să scoată dopul de la lac pentru a putea schimba apa a doua zi. În sfârșit, s-a prins și mi-a arătat dantura. Avea buzele cărnoase și puțin vinete de frig. Pentru că era frig. Zâmbetul ăla mi-a dat curaj. "Am să rămân să vă păzesc eu pentru că mi-e frică să nu..." Și nimic nu mi-a mai venit în minte ca să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
cearcăne frumoase, ușor umflate, fără adâncitura aia urâtă care face ca de obicei cearcănele să fie respingătoare, sânii mari și un zâmbet care se descoperea numai când buzele alea roșii și cărnoase vroiau, lăsând să se vadă cea mai frumoasă dantură din viața mea. Părul era șaten-deschis, către blond, și nu prea lung. Era foarte înaltă, cam la fel de înaltă ca și Manu, de aia cred că-mi apar împreună în gând. Am privit-o mult în ziua aceea. Cred că s-
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
în schimb cuvîntul de onoare că-i va da la nunta epoatei cît vin va dori, cel puțin la fel de bun. Pînă și doctorul i-a strigat din poartă, cu multă bunăvoință, că, începînd de a doua zi, îi repară toată dantura, numai să facă așa cum zice domnul Nicanor. Și, pentru a fi totul cît mai bine pus la punct și toate sarcinile repartizate în mod echitabil, tot Nicanor a fost cela care a trasat sarcina fiecărui membru al expediției să poarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
hartă umană în relief - un destin aproape împlinit - pentru ca, în cele din urmă, destinul să devină palpabilitate în toată puterea cuvântului, cu un întreg sistem de vase de sânge și limfatice în subordine, și coloană vertebrală atinsă de cifoză și dantură chelită de majoritatea dinților și nări imense - care ar putea pompa aer pentru o întreagă familie și care-i devorează jumătate din față. Dar, cu toate acestea, pupila respiră pe gură, gâfâind puțin, privind gol în depărtare... o privire asemănătoare
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
în mod exemplar la locul de muncă. În consecință, se părea că tovarășii l-au slăbit din atenție, dar nu a fost decât o simplă impresie. Că l-au urmărit pas cu pas până ce l-au dibuit că-și repară dantura la Cabinetul din Marginea, unde se deplasează cu bicicleta. Știindu-l gelos pe medicul dentist, au trimis la el mesaje cum că profesorul s-ar fi exprimat că nevastă-sa, profesoară și ea, ar fi o ușuratică. Și s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
această oră a dimineții, când încă nu se spălase și nu-și făcuse toaletă matinala. Părul ei ondulat, fin, vaporos și vopsit discret, încadra o fată rotundă, bucălata, cu ochi căprui, mari, cu buze senzuale și bărbie fermă. Își păstrase dantură sănătoasă și chipul tineresc. În clipa aceea de afară se auzi motorul unei mașini care viră pe aleea cu pietriș din fața vilei. — Cine-o fi? se întreba cu glas tare Eleanor. Adrian se duse la fereastra și se uită afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
cel presat, că altfel n-ai să ai parte de prea multe lefuri de la fiică-mea. Confiscă-mi cuțitul, briciul, lentilele ochelarilor, bretelele, șireturile și orice alte obiecte aducătoare de izbăvire și dă mi o chitanță în locul lor. Tocește-mi dantura cu pila sau pune-mi o botniță, să nu-mi sfâșii venele cu dinții. Matlasează pereții camerei, să nu-mi zdrobesc creierii de ei. Cenzurează-mi corespondența. Hai, gardian, fă-ți conștiincios datoria! Ce naiba, să te învăț eu?! Capitolul IV
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
vorbele lui false, mirosind a gură nespălată. Mulți comentau, alții se mulțumeau să ofteze, dar Slavko nu-și putea da seama dacă pentru el sau pentru ei înșiși. La intrarea în bloc scara are câteva trepte lipsă, e ca o dantură stricată. Mirosul de ghenă lasă urme adânci în haine, precum pisicile în călduri. Ușa are doi ochi larg deschiși în locul în care geamurile au fost sparte, și așa se poate vedea și înăuntru, și în afară în același timp. Tabla
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
aranjă șuvița grizonată care-i luneca pe tâmpla stângă. „Sunteți mulțumiți că trebuie să purtați proteză dentară? Alimentele preferate nu mai pot fi consumate? Vă izolați de teamă să nu observe prietenii și rudele?” Care prieteni, care rude? Noimann avea dantură sănătoasă. Nu asta era problema lui. De izolat, desigur, se izola. În perioadele când se sfârșea marșul. Atunci Îi era oroare de prieteni și de rude. Chiar și prezența sa devenea de nesuportat. Dar iată că singurătatea lui nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]