6,546 matches
-
copiilor pe care-i Îndobitociți, dar asta se va răsfrânge cât de curând asupra voastră. Acum să trecem la altă categorie: cadrele didactice În special și În general. La ora actuală există două sau chiar trei categorii de cadre didactice: dascăli care au rămas dascăli adevărați, Îndrăgostiți de meseria lor și Însuflețiți de dorința de a da cât mai mult din ceea ce știu, acumulând mereu noi cunoștințe pentru a umple spiritele și mințile Învățăceilor cu cât mai multe cunoștințe. Dar trebuie
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Îndobitociți, dar asta se va răsfrânge cât de curând asupra voastră. Acum să trecem la altă categorie: cadrele didactice În special și În general. La ora actuală există două sau chiar trei categorii de cadre didactice: dascăli care au rămas dascăli adevărați, Îndrăgostiți de meseria lor și Însuflețiți de dorința de a da cât mai mult din ceea ce știu, acumulând mereu noi cunoștințe pentru a umple spiritele și mințile Învățăceilor cu cât mai multe cunoștințe. Dar trebuie să recunosc că aceștia
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
da cât mai mult din ceea ce știu, acumulând mereu noi cunoștințe pentru a umple spiritele și mințile Învățăceilor cu cât mai multe cunoștințe. Dar trebuie să recunosc că aceștia sunt din ce În ce mai puțini, mai rari; a doua categorie este cea a dascălilor blazați, care, văzând că majoritatea copiilor și tinerilor nu sunt prea interesați de carte, fac și ei prezență și ceva care să umple ora până la pauza următoare și așteaptă cu nerăbdare ziua de salariu. Atât. Eu vă povestesc din proprie
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
mai mult plecat În străinătate. Singurul lucru bun În toată această mizerie a fost dorința tinerei de a Învăța cât mai mult și mai bine și tenacitatea ei. Și am reușit! Dar nu-și pune nimeni Întrebarea ce fel de dascăli vor fi cei pe care-i trimitem astfel pregătiți În fața tinerilor și copiilor?!? Și Încă un aspect deloc neglijabil. Li se Îmbuibă mintea studenților cu tot felul de literatură malefică (vorbesc acum În stricta mea specialitate, dar cred că este
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
viața lor, au ieșit În stradă și așteaptă cuminți să le dea cineva de o felie de pâine; că le luăm casele dacă nu-și plătesc datoriile ce le au față de noi, că tot sunt proști, așa cum ne-a Învățat dascălul nostru Brucan, așa că țineți-vă gurile și burțile și nu ne mai enervați că noi suntem "cineva", iar voi niște venetici buni de prostit numai În campania electorală, În rest să stați cuminți că altfel vă mâncăm fripți! Nu vă
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
proprietatea feudală a unui stăpân. cârmuitorul orașuluiătârgului). ștempel, ștampilă. adeverință, chitanță. tricorn turcoman țarism țârcovnic țimiraș ugerit vătășel vel verstă voievod zaharea zapciu pălărie bărbătească cu trei colțuri. turc formă de guvernământ monarhică în care puterea supremă aparține țarului. cântăreț, dascăl de biserică. însărcinat cu transportul corespondenței oficiale. taxă. slujbaș însărcinat cu transportul corespondenței între comune. mare. unitate de măsurăăo verstă - 1.066,78 m). conducător de oaste. hrană, proviziiăpentru armată). slujbaș însărcinat cu strângerea dărilor. LISTA ABREVIERILOR ȘI SIGLELOR Ab
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de suferință și-a luat inima în dinți și a rugat-o pe frumoasa lui nevastă să-l cheme pe preotul care păstorea în acea perioadă enoriașii din sat, să vină să-l spovedească. La spovedit a venit preotul cu dascălul ca să-l și împărtășească. Întâmplarea a făcut, nu știu cum, că acolo se aflau și rudele lui, pe care preotul le-a rugat să intre în casă pentru a putea spovedi muribundul. Oamenii au intrat cu toții în casă, lăsându-l pe muribund
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
dragostei lor”, despre care amintea odinioară în glumă și puțin melancolic, este absolut reală. „Mai adevărată și mai luminoasă decât orice castel!” - punctează P.H. Lippa, făcând aluzie, pare-se, la strania construcție de la Câmpina. Profesorul, adică anonimul „Domn R.”, modestul dascăl plecat dintr-un sat basarabean, se bucură acum de cea mai primitoare casă din câte putea să și dorească. Între altele, și pentru că, „scriptic”, nu este a lui. De câte ori s-a gândit la o eventuală „casa mea”, și-a simțit
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
al-Aziz a cerut apă și a glumit cu tatăl lui. Musa încărunțise, în cele două nopți cât ținuse boala. Iar copilul nu înțelegea de ce se încăpățâna să-l cheme la el pe un alt nume. Peste alte câteva zile, doi dascăli, unul creștin și unul arab, au fost aduși la curtea lui Musa. Cel creștin, Gisalrico, i-a explicat copilului că numele ales de tatăl lui pentru el, Leovigildo, însemna legământ din dragoste. Era un nume de taină, pe care numai
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nume de taină, pe care numai ei trei - prințul arab, bătrânul răsărit în viața lor ca din senin și copilul de-acum creștin îl foloseau, iar el, Leovigildo, a înțeles curând, din încruntătura lui Tayyib, din chipul înghețat al celuilalt dascăl, Aabid, că în el nu se ascundea numai iubire, ci și o mare primejdie pe care el, numele cel nou, o stârnise asupra tuturor. Suntem altfel, tu și cu mine. Știi? Știu. Altfel decât cine? Decât tu și cu mine
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
era. 37. În vis Blond. Ca ea. Așa creștea Leovigildo. Blond ca mama lui imaginară. Imaginată. Aievea numai în mintea lui și-a tatălui care bolea de dragoste. Îi apărea, câteodată, în vis, ca o Madonă. Copilul îi povestea visul dascălului creștin, care se încrunta și-i vorbea apăsat și rar despre blasfemie, ispitiri și draci cu chip de femeie care-l înspăimântau dincolo de orice închipuire. Își ducea, atunci, spaima devenită coșmar în iatacul tatălui lui, emirul cel smead și odinioară
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mai ușoare ca hainele de borangic străveziu pe care le purtau sclavele lui, la amiază. Nu și despre Leovigildo. Poate pentru că erau prea puțini cei care știau, poate pentru că, în timp, copilul devenit, de-acum, cu mult mai învățat ca dascălii lui înțelesese primejdia tainei și o ținuse pentru sine, o păstrase ferecată sub haina lui de prinț arab, acolo unde se legăna uneori, aproape de inimă, un inel cu safir, neștiut nici măcar de Tariq ibn Ziyad, uneltitorul, și despre care tatăl
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cît îi permitea situația, Lupino fu nevoit să remarce lipsa de șansă a captivului. Orice tentativă de rupere a barierei de foc ar fi însemnat sfîrșitul bietului animal. Era o nebunie. Risca mai mult decît l-ar fi încurajat vreodată dascălii lui s-o facă. Dar nu putea să vadă cum, sub ochii lui, un seamăn nevinovat sfîrșește în chinuri fără ca el să fi încercat să-l ajute. Cu ochii abia mijiți, Lupino făcu stînga-mprejur. Alergă, forțînd înaintarea, pînă ajunse la
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
-om decât asupra elementului bărbat!” Și izbucnea într-un râs pițigăiat, colorat cu scurte strigăte răgușite, oarecum deranjante, ce atrăgeau totdeauna atenția. Se înțelege, își începuse acțiunea adresându-se în primul rând omului, acest aluat care trebuie (ne învață „marii dascăli ai omenirii”: Marx, Engels, Lenin și Stalin) modelat conform principiilor noastre... principii izvorând din... Dar Mircea Căpuștean nu se aventura niciodată pe terenul lunecos al amănuntelor, nu ne spunea despre care principii este vorba și cum ar fi ele aplicabile
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
negustorului, fost luptător în garda civică, poate alături chiar de...jupân Dumitrache al lui nenea Iancu Caragiale! Mă rog, dreptul lor să creadă ce vor! Mai ales că nici despre fotbal nu aveau o părere întemeiată... Că se mirau dumnealor, dascălii lipsiți de „cunoștințe cultural-sportive”, cum de se poate ca vreo douăzeci de oameni maturi să alerge ca turbații după o bucată de gumă rotundă și umflată cu aer... Bătrâni ruginiți! Nu-i mai poți învăța să gândească după cum cere „actualitatea
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
punct conform legii și obligațiilor mele de serviciu, ori am încheiat-o cu funcția! Mă și vedeam chemat la București, într-un birou spațios în care călcasem o singură dată, ca să fiu acum beștelit bine, cu multe citate din marii dascăli, și trimis apoi la... oi! Ți-amintești: itinerariul obișnuit în epocă...” Când mi-a spus toate astea l-am liniștit: „Nu-i nevoie să te justifici, Pandelică! Dacă nu erai tu, era altul, și tot aia...” Acum se așezase alături
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
e nevoie de atâta zbu cium și atâtea suferințe, atunci aflați de la mine, un scriitor ratat și bătrân și cu scăfârlia plină de suc de roșii și cucuie, că adevărul ăsta de-l tot pomeniți, despre care v-au povestit dascălii prin școli de țară, dar despre care de fapt nimeni nu a spus nimic niciodată, adevărul ăsta în numele căruia îi facem pe atâția să sufere și după care eu însumi am alergat ani de-a rândul ca un descreierat, fără să
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Ciubotaru (1995, 1997), V. Bradu (1979), de D. Sava (2000), iar din punct de vedere etnofolcloric de C. Sava, Gh. Ionică, D. Sava și V. Spataru (19821989)Maria si Aurel Rosca. - Probleme de populație a cercetat prof. V. Grigoraș. - Despre dascălii de frunte ai școlii românești, învățătorul Alexandru Bratu a scris „Trandafiri suceveni - ctitori de școală românească” (1973), iar învățătorul Florentin Adrian Maftei a scris „Cu Rareș prin(tre) Lespezi (2007), în care se reface istoria locurilor din vremea Voievozilor Mușatini
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
plină noapte sfârșitul războiului. Acest război dus de români, atât în est, cât și în vest, avea să ne aducă mari distrugeri materiale, morți, răniți și prizonieri. O parte din prizonieri, după mulți ani, s-au întors acasă: Vasile Miron (dascăl), Ioan Varzaru (învățător), Ștefan Fieraru, Ilie Căbujan, Ion Căbujan, Alexandru Lăcătușu, Ion Muraru, Gheorghe Lespezanu, Ion Florescu, Gheorghe Florescu, Dumitru Costea, Vasile Costea, Dumitru Tătărușanu, Ion Nichita, Mitruță Nichita, Vasile Rotaru. Tragic a fost pentru familiile ai căror soți, fii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
post fiind numită Ștefania Pienescu, absolventă a Școlii Normale. În perioada interbelică s-au remarcat cadre didactice de prestigiu, ca Eufronia Teodorescu, Melania Zaharescu, Lucreția V. Pienescu, Virginia Brohanschi, Anca N. Catrinici. În această perioadă remarcăm activitatea deosebită a trei dascăli care au contribuit la ridicarea învățământului lespezean, dar și a comunității locale, intrând în conștiința urmașilor. Vasile Pienescu (1870-1939), născut în satul Botești - județul Suceava la 6 septembrie 1870, absolvent al Școlii Normale „Vasile Lupu” din Iași, a funcționat ca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
participă la mai multe concursuri. Cele mai bune rezultate au fost locul II la proba de viteză în 2005 și aceeași poziție în clasament în 2005 și 2006 la lungime, la campionatele naționale de junioare. De-a lungul carierei de dascăl s-a preocupat de pregătirea unor formații sportive (handbal, fotbal) și a unor formații cultural-artistice. A fost responsabil de „Comisia profesorilor de istorie, geografie și religie” și „Comisia metodică a diriginților”. În 1974 s-a căsătorit cu învățătoarea Didina Ungureanu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Între 1963 și 1966 a fost directorul Casei de Cultură din Pașcani, după care este numit profesor la Școala Profesională C.F.R. Pașcani, până în 1975 când iese la pensie. Domnul Pascal, era un om mărunțel, răbdător și blând, predestinat să fie dascăl, fiind însă în egală măsură autoritar. Soția sa Domnica, născută tot în zona Cernăuți, a fost educatoare și l-a urmat peste tot până la sfârșitul zilelor stabilindu-se în final la Pașcani, într-o căsuță cu mulți brazi la poartă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
apreciată și îndrăgită în egală măsură de elevi, de colegii de catedră și de cancelarie pentru corectitudine, seriozitate, consecvență și pregătire profesională. S-a căsătorit cu profesorul de biologie Constantin Sava, coleg de școală, care a fost un model de dascăl. Pasionat de cultura populară, a adunat din Heci și din satele din jur un bogat material etnografic pentru amenajarea unui viitor muzeu la Pașcani. Elena și Constantin Sava au doi copii: Brândușa, asistentă sanitară, și Daniel Florin, muzeograf. M.R. PETRU
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Zaheu. În adevăr, lucrurile importante se împlinesc de oameni pe măsură. Mă gândesc cu bucurie la sprijinul necondiționat pe care au știut a-l oferi, spre exemplu, membrii familiei Vasiliu, stabiliți de aproape două decenii la Stuttgart, o familie de dascăli, de filologi originari din Reșița. Au înțeles că o cauză nobilă necesită o implicare temeinică. Este implicarea pe care au demonstrat-o muzicienii sosiți la Stuttgart. Sunt hotărâți a înfrunta riscurile. Pentru Enescu. Pentru noi înșine.
Cu Enescu la Stuttgart by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7206_a_8531]
-
război", "trădător", "dușman al poporului" etc. Victor Puiu s-a născut la Pașcani, pe 27 febr. 1879, așadar, cu un an înainte de marele prozator, care i-a fost prieten o viață, a învățat primele patru clase primare cu același dăruit dascăl, Domnu Trandafir, face Seminarul Teologic la Roman, unde îl are profesor de română pe scriitorul Calistrat Hogaș (caracterizat de fostul elev "sever și drept", așa cum a fost și părintele Visarion toată existența sa pământească), urmează apoi Facultatea de Teologie din
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]