2,277 matches
-
tradițiilor strămoșești, divinității și aurei ce i-a înconjurat fiindul în toată trăirea telurică. El s-a sfințit prin naștere și a mulțumit vieții, prin dăruirea de urmași, frumoasei și prețuitei înfăptuiri a existenței. În viață, s-a binecuvântat prin datini și obiceiuri în casa pe care și-a clădit-o cu toată dăruirea ființei lui fericite de a avea o familie. Familia a constituit pentru români chezășia neamului, ardoarea cu care părinții își binecuvântau, de fiecare dată, la marile sărbători
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
daci se nășteau cu privirea îndreptată spre înaltul cerului, pentru a lua cunoștință, încă din prima clipă a vieții, că acolo, Sus, sălășluia puterea divină care îi veghea, mustrându-i cu secete sau cu boli, când uitau uneori de vechile datini, dar și cu ploi și lanuri mănoase de grâu, cu sănătate în trupurile lor viguroase și cu bogăție în case, când vocile acestora înălțau imn de mulțumire zeului suprem. Una dintre cele mai mari sărbători ale lumii creștine, Crăciunul, a
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
își aveau o lume a lor și puțini îi cunoșteau taina pătrunderii în tradițiile și obiceiurile acestei sărbători: Cine încearcă să descopere această lume, să se apropie de ea, de tiparele ei dintâi, acela trebuie să aibe ceva din însuflețirea datinei, a tradiției și a obiceiului. Căci obiceiurile, tradițiile și datinile de Crăciun au puterea legii nescrise, deci a unei legi ce dăinuie în viața generațiilor, nu ca ceva impus, ci preluat, în mod firesc, într-o ordine a existenței care
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
taina pătrunderii în tradițiile și obiceiurile acestei sărbători: Cine încearcă să descopere această lume, să se apropie de ea, de tiparele ei dintâi, acela trebuie să aibe ceva din însuflețirea datinei, a tradiției și a obiceiului. Căci obiceiurile, tradițiile și datinile de Crăciun au puterea legii nescrise, deci a unei legi ce dăinuie în viața generațiilor, nu ca ceva impus, ci preluat, în mod firesc, într-o ordine a existenței care depășește efemerul. (Acad.Română, IEF, 1993:1) Când s-a
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
nașterii lui Iisus și, totodată, îndrumarea magilor spre locul unde Familia divină își găsise așezarea: Magii cum zăriră / Steaua și porniră / Mergând după rază / Pe Hristos să-l vază / Pe Hristos să-l vază (”Steaua sus răsare” - colind popular). În datina poporului nostru, bradul a avut un permanent și activ rol generativ de existență în viața acestuia, dar și strânse legături cu universul. Bradul îl regăsim în obiceiuri coborâtoare în timpurile străvechi, până la daci: O, brad frumos, o brad frumos, / Cu
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
curând va fi mireasă. Iar la care se întoarce înapoi, din nou va face cununiță, și-altădată. Să-și cheme norocu-n soartă. În curând, zvonul se duce și pețitori le aduce fetelor ce sunt sortite, la altar de-a fi-nsoțite. Datină de sărbătoare se sfârșește-n alai mare, cu nuntire ce unește destinele, ca-n poveste. An de an pe calea vieții, prin visele tinereții, mistic și real se-mbină în cununa din sulfină. Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353258_a_354587]
-
creații literare în calitate de colaborador la o revistă bucureșteană pentru copiii. Din anul 2007 viețuiesc împreună cu soțul și fetița în Spania, la Girona, unde sunt colaborator și promotor cultural și președinte al Asociației Culturale ”Casa Rumana” -CA-RO din Barcelona, promovez tradiții, datini și obiceiuri pentru românii de aici cât și pentru cetățenii străini. Adevăratul meu debut publicistic a avut loc în 2013, în secțiunea „Colocvii literare” a ziarului Națiunea, începând, totodată, prin apariția cu grupaje lirice în volumele antologice de colecție „Cu
ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352801_a_354130]
-
s-au publicat poezii la tânăra revistă „A.V.A” și numai... Am colaborat la toate manifestările culturale românești din Catalonia, pentru promovarea limbii, tradițiior și obiceiurilor românești. Am fost onorată cu Diploma de Merit în cadrul Festivalului de Colinde și Datini de Crăciun "Bun ești, Doamne, Bun!" - Ediția I, II ,Barcelona 2013,2014 din partea Episopului Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei. De asemea, la începutul anului 2014 am avut bucuria de a mi se acorda „Diploma de merit” pentru activitatea
ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352801_a_354130]
-
Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Azi e ziua în care s-a născut În cultul nostru ortodox, Prorocul Ioan,ce-i cunoscut Că botezat-a pe Hristos. Tot în ale noastre datini Ce-s moștenite de la daci, E ziua-n care fără patimi Drăgaica,vine ca un vraci. Din cultul soarelui,ea vine Cu a iubirii sărbătoare. Noi s-o cinstim cum se cuvine Sânziana,zâna floare. Drăgaicele sunt zâne bune Ce
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
de tine. În a lor horă te amețesc, De îți uiți și al tău nume. Dar asta-i o altă legendă, Și o voi spune mai târziu, Căci nu-i trecută în agendă, Iar astăzi,eu nu o mai scriu. Datini străbune și-nțelepte Ce de la daci v-am moștenit, Prin ele vrem să se respecte Credința-n Domnul mult iubit. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: DRĂGAICA-SÂNZIENELE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1631, Anul V, 19 iunie 2015. Drepturi
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
MAGDALENA ALBU - PUMNUL POLITIC ÎN GURA PRESEI ROMÂNEȘTI Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 432 din 07 martie 2012 Toate Articolele Autorului Circumscrisă teritoriului vast al eticii, o disciplină teoretică născută din gr. ethos, echivalent al caracterului, obișnuinței sau datinii -, responsabilitatea ca atare este sau, mai bine zis, trebuie definită drept o atitudine conștientă a oricărui profesionist din variile segmente distincte existente pe piață, simțul de răspundere al acestuia în raport cu setul de obligații sociale ce-i revin într-un anumit
PUMNUL POLITIC ÎN GURA PRESEI ROMÂNEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354300_a_355629]
-
Stoian Publicat în: Ediția nr. 1823 din 28 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Crăciunul madrilen este foarte frumos! Tot atât de frumos ca și în alte locuri creștine ale lumii! Sărbătoarea Crăciunului este bazată pe fapte narate în vechile scripturi purtate ca datina și tradiții de 2015 ani! De la nașterea Domnului Isus Cristos. D upă părerea mea, este cea mai frumoasă sărbătoare! Cu toate aceasta nu în toată lumea se sărbătorește la fel... Vorba aceea „Câte bordeie atâtea obiceie!". Prin Peninsula Iberică, Crăciunul a
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (2) – FELIZ NAVIDAD de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354464_a_355793]
-
folclorul așa cum a slujit credința, cu tărie, cu devotament, cu pietate, cu evlavie, cu sacrificiu. Și roadele s-au văzut și se văd necontenit. Sute, poate chiar mii de artiști, interpreți vocali și instrumentiști, creatori de straie și păstrători de datini au fost promovați în acest cadru mirific care este emisiunea „Tezaur folcloric”. Încă de la primele imagini și acorduri din generic, pe muzica inegalabilului artist Dumitru Fărcașu, într-o splendidă imagine a unei românce alergând pe calul ei alb, în cadru
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
sau frunze de leuștean. Că duhuri rele pot ține la distanță, peste an. An de an perpetuate, tradiții populare la sate sunt practicate în Sfânta Sărbătoare. Ritualuri de Sfântul Gheorghe La sărbătoare creștină, obiceiuri circulă. În casă și în grădină, datini să readucă. În ajun, la grajd de vite se pune fir de usturoi. Să nu ia mana de lapte, om cu suflet de moroi. Oile se duc la stână, că-i vremea de pășunat. La stăpânii lor să vină după
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353970_a_355299]
-
comunei Roșiile este atestată documentar din seco- lul al XVI-lea, asta nu înseamnă că mai înainte nu ar fi existat. Se știe bine că în vitre- giile istoriei oamenii își alegeau locurile cele mai adăpostite păstrându-și credința și datinile cu sfințenie, încât nici un alt curent nu le-a alterat credința străbună. Firul credinței s-a păstrat prin ceremonia tuturor momentelor vieții cu un ritual reli- gios deosebit. De la naștere, prin slujba de lăuză, continuată cu slujba botezului, apoi Spovedania
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353143_a_354472]
-
ale cântecelor ieftine, comerciale, ci lucrând la fiecare, culegând pe cele valoroase melodic și folcloric. Școala elementară a terminat-o ca elev eminent, dar tatăl său l-a oprit acasă, spre a îngriji glia strămoșească și a păzi tradițiile și datinile românești. Pe când, fratele mai mare și sora au continuat liceul la Vârșeț, iar apoi, facultatea. Înrădăcinat trupește și sufletește la Iablanca, Lazăr a înțeles că niciodată apa nu se revarsă la deal și pentru aceasta a urmat cursul apei destinului
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
Ursan și Dan, sihaștrii din Carpați: Bătrânul Dan trăiește ca șoimul singuratic / în peșterăde stâncă, pe-un munte păduratic.[ 7] 3. Începutul conștientizării conceptului de patrie Primelecinci secolealeînceputuluimileniului unu al erei noastre, pentru lumea mediteraneană,auînșiruirede interpuneri umane cu obiceiurile, datinile, ritualurile lor mistice, primitive. Acolo trăiau grupurile de popoare nomade, barbare, ce respectau cu strictețe vechile legi ale clanurilor, sfidătoare însăfațăde cultura celorlalte popoare stabile, în special cea greacăși romană, pe ruinele cărora s-au așezat pentru locuire în noile
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
ei de cioară Se vopsește bună oară, Peste albul argintiu Cu un ton mai tuciuriu... Dar cu o mișcare bruscă Se ivii oul de gâscă Ce se băgă în pricină Salvând oul de găină... El cu grije recunoaște Că prin datină de Paște, Oul e prins de-o ispită Umblând cu cioara vopsită! Și gama fiind pestriță De la ou de prepeliță Pân'la cel de struț voinic Oul nu e antagonic! Și e savurat în speță, Mereu cu acurateță Fiert, prăjit
OUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352635_a_353964]
-
depărtare-albastră, pe fruntea munților beteagă, cununi de cetini plâng în glastră. Coboară soarele-n chindie, uscând de lacrimi o păgână, nemuritoarea noastră glie, răcnește crunt pe sub țărână. Se scurg izvoarele de patimi, sărută ciob de pribegie, sub tricolor păzim azi datini, căci ce-i român,e pe vecie! Cutez să-ți scriu pe-o rană dacă, iubirea ce ți-o port din pântec, de m-oi întoarce-acasă maică, voi scrie dorul meu pe-un cântec. Un curcubeu îmi poartă gândul, strivind
CÂNTEC PENTRU O PĂGÂNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352660_a_353989]
-
atât în capelă, cât și la căpătâiul bolnavilor. Îndemna enoriașii să aducă din puținul lor pentru spital, adunând mulți tineri în biserică și în diferitele acțiuni caritabile pe care le întreprindea. Ținea mult ca oamenii să se roage, să respecte datinile și pravilele, să se împărtășească din tainele iubirii lui Dumnezeu, insistând asupra efectului mântuitor, purificator al Sfintei Liturghii - întăritoare și păstrătoare a identității noastre creștine. A știut să reaprindă scânteia de lumină ce sălășluia și în sufletul cel mai deznădăjduit
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
2014 „Artă și tradiție în Europa”, edițiile: 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, Editura Spiru Haret, București „Mentor și discipol”, edițiile 2009, 2010,Timișoara, CD cu ISSN „Noi cu noi despre noi” edițiile, 2009, 2010, Editura Crepuscul, Ploiești „Nașterea Domnului, lumină, datini, culoare”, Iași, 2012, CD cu ISBN „Nașterea Domnului, renașterea bucuriei”, Iași, 2013, CD cu ISBN „Antologia scriitorilor români de pe toate continentele, coord. Elisabeta Iosif, Editura Cetatea Cărții, 2014 „Antologia scriitorilor români din întreaga lume”, Poezie și Proza, coord. Doru Dăncuș
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
Voineasa dar și spre miazănoapte, pe valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte coline, așa cum este o vorbă lovișteană „până acolo unde întoarce uliu!” În acest areal românesc întâlnești obiceiuri, tradiții, datini și un folclor specifice plaiurilor muntenești cu oameni veseli, harnici, ospitalieri și dârzi. Chiar la confluența Lotrului cu Oltul se desfășoară, atât spre nord cât și spre apus, orașul Brezoi, care poate fi numit capitala Țării Loviștei. Acest orășel de
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
joc, e rugă și blestem, e un semn pe care îl dăm Soarelui că suntem aicea, pe pământurile noastre”. Putem fi mândri că acest dans magic, „Călușarii”, a fost inclus de UNESCO pe lista Patrimoniului Cultural Universal, alături de obiceiuri și datini din întreaga lume. Dansul magic al călușarilor conține multe elemente oculte prin care se face transferul de energii și secrete doar pe cale orală ca în vechile inițieri ale druizilor. Puterea nu se dă în mâna celui ce nu știe a
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
-I scade...(viața de om dusu-sa...) A strgat spre Providență : "DOAMNE, Săvârșitu-Sa..." Și pe Drepții din vechime, în Șeol înlănțuiți I-a desferecat din lanțuri, ca să fie Mântuiți ! Iosif din Aritmateea, cerând Trupul la Pilat Să-L pregătească după datini, că se intra în Sabat, Cu smirnă și cu aloe, de Nicodim procurat În pânză de in cu Mir, în Mormânt L-au Îngropat... A fost cel mai negru Sabat : Creatorul în Mormânt Doliu mare Sus în Ceruri...dar și-
CHRISTOS A ÎNVIAT ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354231_a_355560]
-
obiceiurile ortodoxe, ca cele ce-a adus elevilor botezul și mirungerea, sau obiceiul ce-i duce, chiar și rar, la Sfânta Împărtășanie. Chiar și faptul că toți elevii noștri își fac cruce sau își sărbătoresc numele ș.a. 3. Obiceiuri și datini populare, pe care tinerii le moștenesc de la bunicii și bunicele lor, și care se leagă (unesc) adesea cu tradițiile locale, pe care teologul trebuie să le observe în special. 4. Simbolurile și instituțiile locului, care în orice formă a lor
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]