710 matches
-
cosit de prin livezile satului, boarea dimineților de vară sau apusurile însậngerate ale toamnei. Alteori, gậndurile tale mi se par ascunse, iar mesajul vorbelor tale din ce în ce mai codificat. De aceea, voi lăsa viața să-și urmeze cursul, chiar dacă firul durerii se deșiră grăbit către capăt. Zilele treceau monoton, fără Yon totul era pustiu în juru-mi, iar eu începusem să-mi mut durerea dintr-o clipă într-alta, persiflậnd aiurea tot ce-mi apărea în cale... Nu reușeam să găsesc nicidecum acel echilibru
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
M-aș pune pe-o floare de crin Să-i beau suflețelul din sân Căci am eu pe-o floare necaz: Frumoasă-i ca ziua de azi! {EminescuOpIV 6} LIDA Marea-i tristă-n vântul serei Pe ruini ce se deșir Lida vede-icoana mării Și pe față-i plâng gândiri. Blonda Lid-amor gândește. Marea vede chipu-i pal Și-n adîncu-i zugrăvește Prin ruini un ideal. Un pescar pe țărmuri trece Și din placa de argint Vede zâna tristă, rece Prin
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să nu-ncapă; Se scurg încet - tarra bumbum, Ostașii vin în marș acum, Naintea lor tambur-major, Voinic el calcă din picior Și tobe tare-n tact ei bat Și pașii sună apăsat; Lucesc și armele în șir, Frumos stindarde se deșir; Ei trec mereu tarra bumbum Și dup-un colț dispar acum... {EminescuOpIV 195} O fată trece c-un profil Rotund și dulce de copil, Un câne fuge spăriet, Șuer-un lotru de băiet, Într-o răspînție uzată Și-ntinde-un orb
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
păduri. Suntem niște oameni fericiți! Am apucat să fim contemporani cu trandafirul și privighetoarea. Poluarea va fi plutonul de execuție a planetei noastre. Muntele - acest profesor de seninătate. Greșesc uneori ca individ. Alteori - ca sol al speciei. Cerul înstelat îmi deșiră gândurile. Natura își dezvăluie într-un ritm accelerat secretele. Dar și îngrijorările. Din paradis, după ce-și scutură florile, livada redevine teren agricol. Și adâncimile au culmi. În liniștea bibliotecii se aude clipocind lacrima pădurii. Zăpada - această nuntă fundamentală a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
prezentat. Cei ce cu răbdare cartea vor discerne, Descoperi-vor adevăruri și învățături eterne. Frânturi de viată În orele târzii din miez de noapte, Când vraja somnului se lasă așteptată, Încerc să țes din firele-ncurcate, Frânturi din existențami zbuciumată. Deșir mereu același ghem de amintiri, Până când geană de geană se lipește, Sperând să mai găsesc măcar un fir Spre o-ntâmplare ce-abia mai licărește. Dar anii din clepsidra vieții se împuținează Căci timpul aleargă bezmetic, neîncetat... Memoria-mi abia
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
prin felul În care sînt dispuse elementele unei scene: Bătrînul pescar trăgînd un fir din lună cerul destrămat Pescarul din poem capătă brusc alura unei ființe din vremurile eroice care, avînd În vedere textura norilor din acel moment, pare că deșiră cerul Întreg. Pentru mine, valoarea de haiku a poemului este dată de faptul că surprinde atît de bine, prin lentila unui fapt mărunt și banal, un orizont adînc de mit virtual Subiectivism spontan și deliberat, imaginea artistică Acestei subiectivități neintenționate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a limbei le vom răspunde că acele vorbe pe care vor ei să le alunge sânt așa de concrete, așa de încrescute în țesătura limbei române încât trebuie să rupi țesătura toată ca să le scoți; și cum că limba se deșiră alungând vorbe d-o iluzorie origine slavă e dovadă în latiniștii noștri” (Ms. 2257, IX, 460). Limba nu permite a i se altoi „fizionomia alteia cu totul străine de ea”; „Limba noastră nu e nouă, ci din contra veche și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
privit silueta înaltă a lui Ben chinuindu-se să închidă ușa de la intrare. Părul șaten îi atârna în față peste un ochi și avea gâtul lung, aplecat, ca al unei păsări curioase. Părea prea lung pentru hainele sale; stângaci și deșirat în încurcătura aia de haine, geantă și brațe, pe care și le flutura în față într-o tentativă vagă de a închide ușa. Scoate-ți întâi haina, dragule, am râs eu. Și lasă jos geanta de pe umăr. Se bălăngăne încoace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
atunci mi-am adus aminte că era sâmbătă. Am trecut prin fața unei biserici cu niște scări atât de abrupte, încât aproape păreau să se prăvălească peste stradă. Pe trepte se afla un grup de persoane îmbrăcate de sărbătoare. O femeie deșirată cu o fetiță în brațe și o mică pălărie roz urmări întorcându-se trecerea noastră. I-am întâlnit ochii vii, pătrunși de o curiozitate răutăcioasă. Fetița avea o rochiță cu volane, pe care brațul femeii le ridica până la chiloței, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
oameni. Ei sunt ghețuri mișcătoare între cer și pământ și mereu se leagănă în absența unei vieți de iubire. Sunt condamnată în începuturile celor vii, ce nu-l cunosc pe Dumnezeu și nu înțeleg nimic de ce își mai poartă trupul deșirat prin depărtarea nopților unde cuvintele sunt taine inepuizabile. Sunt condamnată în pietrele secetei, iar amintirile mă sufocă în atingerea fulgilor ce întotdeauna mă fac să plâng prin umbrele timide ale îngerilor. Degeaba mi-aș căuta o lege pentru a-mi
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
au dat cuvântul lui Meme. „Și nu se întorsese Patriciu.“ Nu. Cred că nici n-ai fost prea atentă. Mihai Marinescu stătea la un scaun depărtare de tine, îți dăduseși puțin capul pe spate să-i vezi fața, după ce se deșirase cât e de înalt, te uitai la el cum își potrivește cu buricul arătătorului rama abia vizibilă a ochelarilor, înainte de a începe să vorbească ușor nazal, egal, monoton, rece, cu totul lipsit de pasiune, lucid, interiorizat poate, vedeam că așteptai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Ilușcă, ăla, să ne mai ofere un duș rece. Ultimul. Și, ca și cum n-ar fi fost suficient că se află în fața tuturor, încât toți îl puteau vedea și trebuiau să-l asculte, ca și cum n-ar fi fost suficient că se deșirase în spatele mesei învelite în pluș roșu, nu impunător, ci atrăgând pur și simplu privirea cu hainele lui portocalii și cravata țipătoare, a ridicat din prima clipă glasul să ne admonesteze și să ne înspăimânte, probabil, dând din mâini fără oprire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
metalice sparte ce zac împrăștiate peste tot. Crispat, trage încetișor baioneta din teacă. Protejat de întuneric, continuă să aștepte într-o imobilitate totală. Tăcerea grea a nopții îi mătură în rafale creierul surescitat, adâncind și mai mult tensiunea ce se deșiră de-a lungul venelor lui ca un ghem de sârma ghimpată. Pulsul începe să-i devină și mai grăbit atunci când umbra în mișcare a unui soldat cu cască model german intră în câmpul său vizual. Lemnul bătrân al podelei scârțâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
folosi pentru a ataca Rusia, ea s-a grăbit să dezmintă toate zvonurile care o incriminau, din acest punct de vedere, și să dea asigurări "qu'elle ne pense pas à la guerre, que bien loin de là son unique deșir est la conservation de la paix, mais qu'elle etoit convaincue que l'Alliance avec VMte (regele Prusiei, Friedrich Wilhelm al II-lea n. Ven.C.) tout en imposant à șes ennemis, seroit le seul moyen pour conserver cette paix"79
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
confrontation with the French Revolution, was also under the determining domination of the ideological reasons. The death of Joseph ÎI and the rise to throne of Leopold ÎI produced a change of direction în the Austrian oriental policy, showing the deșire to re-establish the peace în Oriental Europe. This tendency was în suit with the English political direction, but, inevitably, în contradiction with Russia's expansionist tendencies. It is known that the British prime-minister William Pitt failed the attempt to oppose
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
17th, 1809, at Frederikshamn, the most unfavourable peace ever concluded by Sweden. After the peace with Russia, came the one with Denmark, în December 1809, and with France, on January 6th, 1810. These peace treaties led to an older Swedish deșire, regarding the annexation of Norway. The mentioned objective was made real by the former French field-marshal, now ruler of Sweden, Jean Baptiste Julles Bernadotte, without help from France, but from Russia, în accordance to the stipulations of the alliance between
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Russia, instead of attaching it to the Ottoman interests. Finally, the fourth power that the Ottoman Empire could imagine în this virtual European system of alliance was Sweden. Still, the Porte did not trust completely în the will and the deșire of Sweden to support its European policy. Of course, this suspicion was maintained by the intrigues of its enemies, especially of Russia. În return, this state was the only one among the neighbouring powers that worried the Porte. Therefore, the
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
întindea între noi și pe care fiecare și-o ocupase cu alte locuri, alți oameni, alte stări. Aș fi făcut orice s-o pot comprima, să mă strecor printre ochiurile ei țesute de mâini și priviri străine și să le deșir elegant. În pauză, lucrurile s-au complicat. Când m-am întors de la secretariat, n-am mai găsit-o pe Maria în bancă. Îmi călărea dezinvolt catedra, cu picioarele strânse într-o fustă lungă, gri, ticăloasă. Zâmbea, dar nu spre mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mică nevroză, de care mă feream, prefăcându-mă fie că n-o observ, fie că o respect. Când nu se mai putea, fugeam din casă. O găseam la întoarcere plângând, ascunsă în dormitor sau în sufragerie, în spatele unui fotoliu. Iarna, deșira unul din puloverele ei preferate, fir cu fir, ca Tonton. Acum chiar n-aveam unde să ies. „O să trecem și peste asta...“, am căutat s-o liniștesc. Uram scenele. Prietenii mei aruncau cu cărți, tigăi, cuțite. Ușile erau descentrate, pragurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lor. Încă o dovadă că eram la Viena. Apoi m-am înfofolit și, cu Pif-ul vârât în în compartimentul impermeabil al hanoracului, am ieșit din cafenea. Afară, m-am oprit pentru o clipă, înainte să traversez. Firma „Rocco“ sclipea tulbure, deșirată de frig. Literele nu se mai distingeau toate, filamentele subțiri de neon pâlpâiau sub crusta subțire de zăpadă, ca niște spaghetti electrice. Înăuntru, nici o mișcare. Am ridicat din umeri și-am pornit-o decis spre stația de tramvai. În drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lacului Toplitz, acumulată de peste șase decenii, dar și-o căldură plăcută, de iarnă vieneză păcălită. Degetele mă înțepau de nerăbdare, iar sângele curgea mai repede prin vene. Parcă dăduseră drumul la toate caloriferele hotelului deodată. Hârtia arăta jalnic. Tiparul se deșirase, corpul de literă fusese șters și decolorat, trebuia să tragi ușor de colțuri, ca să-i poți mări volumul. Dar Grosescu nu mințise: era încă lizibil. Am împins cât mai mult colțurile spre marginile palmei, cu grijă să nu le rup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cronologic" contestat de F. Simiard. Are loc o prăbușire a temporalității, așa cum e înțeleasă ea în mod convențional, ca o succesiune de evenimente ordonate cronologic. Odată cu renegarea periodizării clasice, simțul istoric românesc pășește în condiția postmodernă. Drept consecință, istoria devenită deșirată din punct de vedere cronologic își pierde din funcțiile de legitimare politică pe care le-a îndeplinit de-a lungul timpului. Simplificând lucrurile, liniaritatea cronologică sugerează teleologie (un țel final al istoriei), care se pretează unei prelucrări ideologice al cărui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
University Press, 1979) Weinreb, L.: Natural Law and Justice (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1987) Natură și natura uman] în filosofia antic] Inwood, B.: Ethics and Human Action în Early Stoicism (Oxford; Oxford University Press, 1985) Lear, J.: Aristotle: The Deșire to Understand (Cambridge; Cambridge University Press, 1988) Waterlow, S.: Nature, Change and Agency în Aristotle’s Physics (Oxford; Oxford University Press, 1982) Articole despre Toma din Aquino și dreptul natural Bourke, V.J.: „Is Thomas Aquinas a natural law ethicist?”, Monist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
abord]rilor clasice este contestarea faptului c] sexul este acceptabil moral numai dac] este însoțit de dragoste și intimitate. Variații ale acestei abord]ri sunt susținute de Vincent Punzo în Reflective Naturalism [Naturalismul reflexiv] și de Roger Scruton în Sexual Deșire [Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului marital, ins] le înlocuiește cu o perspectiv] mai profund] a necesit]ții încrederii reciproce, a înțelegerii și a împ]rt]sirii reciproce a celor mai l]untrice gânduri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
J.J. Pelikan and H.T. Lehmann (St Louis: 1955). MacKinnon, C.A.: Feminism Unmodified: Discourses on Life and the Law (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1977). Punzo, V.C.: Reflective Naturalism (New York: Declaration on Sexual Ethics (Vatican City: 1975). Scruton, R.: Sexual Deșire: A Moral Philosophy of the Erotic (New York: Free Press, 1986). Vannoy, R.: Sex Without Love: A Philosophical Exploration (Buffalo: Prometheus, 1980). Alte lucrări Baker, R. and Elliston, F., eds.: Philosophy and Sex (Buffalo: Prometheus, 1984). Cole, W.G.: Sex în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]