25,049 matches
-
aștepta să vin la voi/ În lumea cea nedreaptă/ Eu te aștept când vii la noi,/ La judecata dreaptă.” ... „Doar văd ce e în drumul tău,/ Nu pot să îți schimb calea,/ Că faci doar bine sau faci rău/ Când dealul calci ori valea.../ Dar știu că bine-ai învățat/ Cum mersul vieții este/ Și ai urcat neînfricat/ Spre crestele celeste./ Ai devenit smerit, pios,/ Cu dreaptă judecată./ Așa te vreau: evlavios,/ Când vii în lumea dreaptă!” Poetul transmite prin aceste
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
Acasă > Poezie > Credință > CU FAȚA SPRE ACASĂ DE PE DEAL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1522 din 02 martie 2015 Toate Articolele Autorului 1 Martie 2015 Cu fața spre Acasă de pe Deal, Așa am fost și-așa o să rămân, Mereu cu gândul dus înspre Ardeal, Cu Dorul
CU FAȚA SPRE ACASA DE PE DEAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382741_a_384070]
-
Acasă > Poezie > Credință > CU FAȚA SPRE ACASĂ DE PE DEAL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1522 din 02 martie 2015 Toate Articolele Autorului 1 Martie 2015 Cu fața spre Acasă de pe Deal, Așa am fost și-așa o să rămân, Mereu cu gândul dus înspre Ardeal, Cu Dorul lui crucificat la sân... Nu-s nicăieri în lume mai frumoase Că plaiurile-acelea de sub soare, Acolo-mi sunt fântânile rămase Cu setea lor prelinsa în
CU FAȚA SPRE ACASA DE PE DEAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382741_a_384070]
-
de ea, ferit de gripă, Pe fiecare va aștept cu drag. Ce bucurie înaltă mă învesmânta Când scriu poemul dinspre dimineață! Cu fața spre Acasă mea cea sfântă O să rămân și dincolo de viață... Referință Bibliografica: Cu fața spre Acasă de pe Deal... / Nicolae Nicoară Horia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1522, Anul V, 02 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CU FAȚA SPRE ACASA DE PE DEAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382741_a_384070]
-
Și mâțișori prin alunași. Salcia pletoasă-nmugurește Și apa în pământ mustește. Cu vreme instabilă, schimbătoare Cu nori, cu ploaie și cu soare. Aruncă Dochia cojoace S-a încălzit și le desface. Se simte primăvara-n nări, La șes, la deal, departe-n zări. Natura-ntreagă prinde viață Sub soarele ce o răsfață. Se-ntorc mioarele-n tăpșan Cum se întâmplă an de an. Și mieii zburdă pe câmpii Înmugure lăstur-n vii. Copiii se joacă pe maidan Uitând de școală și
MĂRŢIŞOR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382740_a_384069]
-
târziu la facultate. Acum o cunoștea pe Gabriela, membră într-un grup de protejare a naturii, din Universitate, format din câțiva dintre studenții de la Silvicultură. Și era o drumeție numai de o zi ... În săptămâna anterioară au mers pe niște dealuri, dincolo de Săcele, unde apăruseră niște flori rare, ocrotite de natură, pe care le-au fotografiat. Cameliei i-a plăcut foarte mult. Traseul a fost ușor de străbătul iar florile atât de frumoase! Și cum Camelia iubea toate plantele... Acum însă
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
cei mai străluciți din acest procent. - Bunicul mă învăța permanent ceva nou, prin joc. La patru ani aveam un insectar și un ierbar, în care scrisesem la fiecare plantă culeasă, denumirea în limba latină - „Galanthus nivalis” pentru ghiocelul cules de pe “Dealul Melcilor”, de la poalele muntelui Tâmpa sau „Scilla Bifolia” pentru vioreaua din același loc. Mama urma atunci a doua facultate, cea de “Științele Naturii”, așa că material de citit aveam, din belșug. Bunicul îmi arăta toate plantele din pădurile din jurul Brașovului - flori
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
a treia Europă", amalgamul socio-cultural duce la succesivele deconstrucții și reconstrucții care stau la originea pasionat-pasionantului om de cultură central-european. în aparență romanul unei utopii, a copilăriei fericite pe pămînturi lituaniene, Valea Issei e o carte profund tragică: în sălbăticia dealurilor de la Ginie, pacea ascunde nemulțumiri vechi, între lituanieni și pani (polonezi), între cei cu pămînt și cei fără. Tomasz pare să crească departe de focul mocnit al neînțelegerilor dintre învingători și veșnicii învinși, vorbind o poloneză amestecată cu lituaniană sau
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]
-
de către turci, născut în București în 1811 într-o familie de negustori. A îmbrățișat cariera armelor, ajungînd pînă la gradul de maior și a participat la revoluția de la 1848, luînd parte, ca oștean ofițer (căpitan) la vestita, legendara bătălie de la Dealul Spirei. De-abia în 1857 a fost pensionat din armată, persecutat, declara el, de un guvern Știrbei care l-a și pensionat. Pasiunea sa era arheologia țării sale, alcătuindu-și, treptat, o colecție de oarecare interes, desenînd și o hartă
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
menționate și străjile sau barierele orașului devenit Capitală. Cea dintîi ar fi fost bariera Piscului (drumul Olteniței) "căci prin băltișurile Dîmboviței se forma o limbă de pămînt care se numea pisic și pe unde treceau Văcăreștii la moșia lor din dealul viilor, care păstrează pînă în ziua de astăzi Văcăreasca". A doua strajă sau barieră ar fi fost la biserica cu Sibiele sau biserica cu sfinți (pentru picturile cu filosofi de pe zidurile ei). A treia era în Calea Moșilor, la Puțul
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
pentru săteni, locuitorii muntelui și ai cîmpielor". Interesant de știut mi se pare a fi și cum arăta în vechime Herăstrăul, Floreasca și Băneasa. "Spre nord, notează Papazoglu, era balta Herăstrăului, în marginea acestei bălți a ridicat Constantin Ipsilanti, pe deal, un chioșc, la 1780, unde venea cu doamna sa; el sta în pavilion cu boierii iar doamna se plimba cu fetele ei de onoare, într-o barcă frumoasă, pe baltă; pe mal le cînta meterhaneaua. Balta Floreasca se numea așa
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
numirea de Colțea". În 1847 ar fi ars de un incendiu întreg Bucureștiul, comercianții plătindu-și debitele toate către creditorii lor din străinătate. Se încearcă și o descriere a orașului așezat pe cele două maluri ale Dîmboviței, cu grădinile și dealurile sale. Se dau și denumirile unor străzi de pe vremuri, socotindu-se că erau, pe atunci, peste o sută de biserici și șaisprezece mînăstiri. În suburbii apa se aducea cu sacaua trasă de un cal, alimentîndu-se de la cișmelele orașului. Iluminatul Capitalei
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
menționează pe Alexandru Ipsilanti (creatorul, în 1780, al Academiei de la Sfîntul Sava), Const. Ipsilanti și Ioan Caragea (înfăptuitorul legiuirii din 1818 care îi poartă numele). În altă scriere a sa, Papazoglu istorisește despre momentul eroic al bătăliei din 1848 de la Dealul Spirei, la care a participat. Și crede că dacă guvernul provizoriu nu ar fi trimis grosul oștirii, sub comanda lui Magheru și Pleșoianu spre Rîmnicul Vîlcii, puteau fi lesne alungați cei 9000 de turci intrați în București ca invadatori. Chiar
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
casat. Persoanele care vor să devină membri ai acestui club ori vor doar să urmeze un curs pot obține informații la tel. 0723-337 063, 403 304 sau 197 279. Locurile preferate de zbor sunt izlazurile de lângă Șarlota (județul Timiș) și dealurile Șiriei (județul Arad), unde timișorenii zboară cot la cot cu prietenii lor din cadrul Aeroclubului Charlie-Bravo din Arad. Nu de puține ori, parapantiștii se deplasează în grup în Muntenegru, unde pe faleza Mării Adriatice există condiții ideale pentru practicarea acestui sport
Agenda2003-18-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280979_a_282308]
-
mediului. Se intenționează lărgirea părții carosabile la 7,0 m + 1,5 m de acostamente consolidate pe fiecare parte, precum și construcția a 3 variante de ocolire, la Caransebeș, Mehadia și Drobeta Tr. Severin; drumul existent va fi repoziționat în zona Dealului Plugova și la Domașnea, unde se prevede lărgirea părții carosabile la două benzi, cu o lățime de 7,0 m și acostamente de 2,5 m (1,5 m de asfalt). Nu este avută în vedere construirea de noi tunele
Agenda2003-21-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281035_a_282364]
-
situa între 21 și 35° Celsius, iar cele minime, între 15 și 19° Celsius. În următoarele zile, vremea va rămâne frumoasă și caldă. Cerul va deveni variabil, cu înnorări temporare, și izolat sunt posibile averse de ploaie, mai ales la deal și munte. Vântul va sufla slab până la moderat din sector vestic. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 27 și 31° Celsius, iar cele minime, între 14 și 17° Celsius. Începând de miercuri, vremea va deveni instabilă și se va răci
Agenda2003-19-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280995_a_282324]
-
a 892 714 lei. METEO Perioada 17 - 23 mai Serviciul Regional de Prognoză a Vremii Banat-Crișana ne-a informat: În primele două zile, vremea va fi în general frumoasă, în încălzire ușoară. Cerul va fi variabil. Izolat, în zona de deal și de munte se vor semnala averse slabe de ploaie, însoțite de descărcări electrice. Temperaturile maxime se vor situa între 20 și 25° Celsius, iar cele minime, între 8 și 13° Celsius. Apoi, vremea va fi frumoasă și caldă. Cerul
Agenda2003-20-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281020_a_282349]
-
de ploaie, însoțite de descărcări electrice. Temperaturile maxime se vor situa între 20 și 25° Celsius, iar cele minime, între 8 și 13° Celsius. Apoi, vremea va fi frumoasă și caldă. Cerul va fi variabil. Averse izolate sunt posibile la deal și munte. Vântul va sufla slab la moderat din sector nord-vestic. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 24 și 29° Celsius, iar cele minime, între 11 și 16° Celsius. Începând de miercuri, vremea se va menține frumoasă și caldă. Vântul
Agenda2003-20-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281020_a_282349]
-
bun de Drăgășani. Oare nu este plastic toxic, interzis în Canada și multe alte țări? Bobo, fratele meu și cu Ana, soția lui, ne-au așteptat la Drăgășani cu drag și am petrecut o seară minunată, cu vin de... Padina (deal paralel cu dealul Amărăștilor), fără economie. 20 iulie, 2012 Ne-am sculat de dimineață, pentru a ajunge la Amărăști, în ziua cea mai importantă a anului pentru amărășteni - Sfântul Ilie, ziua comunei. Mă simt foarte atașat de amărăștenii mei și
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
Oare nu este plastic toxic, interzis în Canada și multe alte țări? Bobo, fratele meu și cu Ana, soția lui, ne-au așteptat la Drăgășani cu drag și am petrecut o seară minunată, cu vin de... Padina (deal paralel cu dealul Amărăștilor), fără economie. 20 iulie, 2012 Ne-am sculat de dimineață, pentru a ajunge la Amărăști, în ziua cea mai importantă a anului pentru amărășteni - Sfântul Ilie, ziua comunei. Mă simt foarte atașat de amărăștenii mei și am încercat ca
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
mp și vor mai fi posibile căderi de grindină. În celelate zone, soarele împarte cerul cu norii, iar ploile se vor semnala local. Totodată, vântul prinde putere peste tot în țară. Maximele termice vor pleca de la 13...15 grade în Dealurile de Vest și se opresc la 23 de grade în estul extrem și în sud-est. DUMINICĂ, vremea va fi răcoroasă în majoritatea zonelor țării. Cerul va avea înnorări temporar accentuate și local vor fi averse însoțite de descărcări electrice. Izolat
COD GALBEN de ploi torenţiale, vijelii şi grindină în 36 de judeţe şi Bucureşti by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/27996_a_29321]
-
Argeș în sus (1923) și cu cele afine (Satul meu - 1923, Biserica de altădată - 1926), forma de „sonet adaptat“, de sonet pentru uz propriu, devine tot mai frecventă; piesele esențiale din volumul ce-l va consacra pe Pillat (Florica, Vîrful dealului, Castanul cel mare, Cămara cu fructe. Odaia bunicului etc.) adoptă această variantă de mesaj concentrat. Asemănarea cu tipul de poezie preferat de Alecsandri sare în ochi și leagă astfel direct Pe Argeș în sus de Pasteluri. Revendicarea sfidătoare a lui
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
și prin valoarea pieselor ce îl ilustrează: „ Tot mai miroase via a tămîios și coarnă, Mustos a piersici coapte și crud a foi de nuc... Vezi, din zăvoi sitarii spre alte veri se duc; Ce vrea cu mine toamna pe dealuri de mă-ntoarnă? Nu e amurgul încă, dar ziua e pe rod, Și soarele de aur dă-n pîrg ca o gutuie. Acum - omidă neagră - spre poama lui se suie, Tîrîș, un tren de marfă pe-al Argeșului pod“ (În vie
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
decizia aparținând Companiei Naționale de profil. Până atunci, A.P.S. Timișoara percepe în continuare 100 000 de lei, reprezentând taxa de înscriere în asociație și 300000 de lei pentru dreptul de a pescui în apele de șes, colinare și de deal ale județului. În ceea ce privește acumularea de la Surduc, aceasta beneficiază de un regim aparte, pescuitul fiind permis aici numai după achitarea unei taxe suplimentare care se cifrează la 500 000 de lei. MARIUS HORESCU O șansă în carieră l Cursuri organizate de
Agenda2003-2-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280561_a_281890]
-
discuții care lâncezește, vechiul cod de conversație britanic recomanda abordarea, ca din întâmplare, a unei teme cu succes garantat pe viață: despre vreme, subiect care stârnește interes, mirare și uneori teamă. Astfel și noi... Timișul (78% câmpie, 18% din teritoriu dealuri și doar 4% munte, cu cel mai, înalt vârf - Padeșul, 1374 m), are o climă continentală-moderată (vezi „Enciclopedia României“), cu ierni blânde datorită frecventelor influențe de aer cald mediteranean, care fac ca stratul de zăpadă să aibă un caracter episodic
Agenda2003-3-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280603_a_281932]