KorAP: Find »[drukola/base=debit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...2124 >

53,076 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

comparativ, respectiv 2.144.448 m3/an. 60 Tabelul 2.7. - Tabel comparativ a apei uzate pentru anul 2002 față de M.P. la intrarea în Stația de Epurare U.M. Agenți economici facturați Populație cu restituție 100% Tg. 2.1.4. Determinarea debitului uzat industrial Nevoile de apă ale industriilor se pot grupa în următoarele categorii: - nevoi de producție cu caracter tehnologic, cuprinzând apa pentru includerea în produsul fabricat, răcirea agregatelor, producerea aburului, spălarea materiei prime și a produselor, transportul hidraulic al materiei

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
al livezilor, etc. Cantitatea totală de apă necesară unei industrii nu este constantă. Ea variază cu timpul chiar în perioade scurte, după numărul populației, nivel de trai, tipul construcțiilor, mărimea și felul industriei, climă și modul de plată al apei. Debitele de apă uzată industrială se calculează pe baza standardelor și normativelor în vigoare și anume STAS 1478/90. Normele de necesar de apă pentru diferitele categorii de nevoi de apă potabilă sunt date în SR 1343/1-2006. Pentru industrii același

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
nevoilor igienico-sanitare ale salariaților și a nevoilor social - gospodărești ale întreprinderilor. Necesarul de apă pentru nevoile tehnologice trebuie să fie stabilite de la caz la caz de către proiectant în colaborare cu tehnologul procesului industrial de fabricație al întreprinderii. De fapt, acest debit, în cazul unor extinderi ale unităților industriale, se poate determina și pe baza facturării consumurilor de apă. Totuși, debitele și necesarul specific de apă rece și caldă în scopuri tehnologice sunt prezentate în tabelul 2.10. Observații: 1. Durata efectivă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
fie stabilite de la caz la caz de către proiectant în colaborare cu tehnologul procesului industrial de fabricație al întreprinderii. De fapt, acest debit, în cazul unor extinderi ale unităților industriale, se poate determina și pe baza facturării consumurilor de apă. Totuși, debitele și necesarul specific de apă rece și caldă în scopuri tehnologice sunt prezentate în tabelul 2.10. Observații: 1. Durata efectivă a perioadei de consum, în ore, se stabilește pentru fiecare caz în parte în funcție de regimul de funcționare a instalațiilor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de mai sus se iau în considerare la calculul necesarului de căldură și de combustibil pentru prepararea apei calde de consum și la stabilirea capacității rezervorului de acumulare (pentru apă rece și apă caldă de consumă. 2.1.5. Determinarea debitelor pentru localități din mediul rural Aceste debite se determină conform normativului P 66-2001 ”Normativ pentru proiectarea și executarea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare a localităților de mediul rural”. Obiectul normativului îl constituie proiectarea și executarea lucrărilor de alimentare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
la calculul necesarului de căldură și de combustibil pentru prepararea apei calde de consum și la stabilirea capacității rezervorului de acumulare (pentru apă rece și apă caldă de consumă. 2.1.5. Determinarea debitelor pentru localități din mediul rural Aceste debite se determină conform normativului P 66-2001 ”Normativ pentru proiectarea și executarea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare a localităților de mediul rural”. Obiectul normativului îl constituie proiectarea și executarea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare a localităților din

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
din mediul rural se stabilește astfel: - pentru 70% din numărul de locuitori, alimentare cu apă prin cișmele stradale; - pentru 30% din numărul de locuitori, alimentare cu apă prin cișmele în curte. Necesarul de apă pentru nevoile gospodărești se stabilește pentru debitul specific qs =50 l/om zi, cu Kzi =1,3, în ipoteza alimentării cu apă prin cișmele stradale. Coeficientul de neuniformitate orară (Koă, corespunde unui grad de asigurare în alimentarea cu apă de 95% și se adoptă în funcție de debitul mediu

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pentru debitul specific qs =50 l/om zi, cu Kzi =1,3, în ipoteza alimentării cu apă prin cișmele stradale. Coeficientul de neuniformitate orară (Koă, corespunde unui grad de asigurare în alimentarea cu apă de 95% și se adoptă în funcție de debitul mediu orar, conform datelor din tabelul 2.11. Necesarul de apă, pentru unitățile socialculturale și clădirile de locuit, existente, dotate sau care se dotează cu cișmele în curți sau cu instalații interioare de alimentare cu apă, se stabilește astfel: - 20

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
locuitori, necesarul pentru combaterea incendiului se realizează printr-o rezervă de apă de 10 m3; - pentru localități având de la 500 până la 5000 locuitori, necesarul pentru combaterea incendiului se realizează printr-o rezervă de apă de 54 m3, pentru asigurarea unui debit pentru stingerea incendiului de 5 l/s timp de 3ore;pentru localități având de la 5000 până la 10000 locuitori, necesarul pentru combaterea incendiului se realizează printr-o rezervă de apă de 108 m3, pentru asigurarea unui debit pentru stingerea incendiului de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
m3, pentru asigurarea unui debit pentru stingerea incendiului de 5 l/s timp de 3ore;pentru localități având de la 5000 până la 10000 locuitori, necesarul pentru combaterea incendiului se realizează printr-o rezervă de apă de 108 m3, pentru asigurarea unui debit pentru stingerea incendiului de 2 x 5 l/s timp de 3ore; Necesarul de apă pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apă este cuprins între:1,5 - 3% pentru surse de apă subterană; - 3 - 8% pentru surse de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pentru surse de apă subterană; - 3 - 8% pentru surse de apă de suprafață, în funcție de tehnologia adoptată în stația de tratare. Necesarul de apă pentru acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistemul de alimentare cu apă, se consideră 7%. 2.2. Repartiția debitului uzat pe tronsoanele de calcul 2.2.1. Trasarea rețelei de canalizare publică Având planul de situație al unei localități (cu străzi, curbe de nivel, emisar) se pot alege colectoarele principale și secundare (tronsoanele de calcul) și se efectuează trasarea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
rețelei să se facă gravitațional; - un tronson al colectorului este simbolizat ca în figura 2.3.: Respectând aceste reguli se poate trasa întreaga rețea de canalizare și se poate observa că aceasta este o rețea ramificată. 2.2.2. Repartiția debitului uzat menajer prin metoda suprafețelor sau a lungimilor În cazul sistemului de canalizare unitar, determinarea suprafețelor se realizează prin metoda bisectoarei, adică se trasează bisectoarele unghiurilor formate de tronsoanele colectoarelor, obținându-se astfel 69 suprafețe geometrice simple (triunghiuri, trapeze, etc

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
identifica (figura 2.5). În același timp, se cunoaște în câte zone de confort edilitar este împărțită localitatea (una, două, trei, etc), iar apoi se grupează suprafețele mai sus calculate pe fiecare zonă de confort în parte. Calculul pentru repartiția debitului uzat menajer se efectuează tabelar (tabel 2.13) conform schemei din figura 2.6. Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
două, trei, etc), iar apoi se grupează suprafețele mai sus calculate pe fiecare zonă de confort în parte. Calculul pentru repartiția debitului uzat menajer se efectuează tabelar (tabel 2.13) conform schemei din figura 2.6. Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
apoi se grupează suprafețele mai sus calculate pe fiecare zonă de confort în parte. Calculul pentru repartiția debitului uzat menajer se efectuează tabelar (tabel 2.13) conform schemei din figura 2.6. Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
calculate pe fiecare zonă de confort în parte. Calculul pentru repartiția debitului uzat menajer se efectuează tabelar (tabel 2.13) conform schemei din figura 2.6. Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru tronsonul supus

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
zonă de confort în parte. Calculul pentru repartiția debitului uzat menajer se efectuează tabelar (tabel 2.13) conform schemei din figura 2.6. Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru tronsonul supus discuției; - debit total

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
figura 2.6. Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru tronsonul supus discuției; - debit total - reprezintă suma debitelor de tranzit, aferent și lateral corespunzător zonelor de confort. În cazul analizat s-au considerat două zone

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru tronsonul supus discuției; - debit total - reprezintă suma debitelor de tranzit, aferent și lateral corespunzător zonelor de confort. În cazul analizat s-au considerat două zone de confort edilitar

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru tronsonul supus discuției; - debit total - reprezintă suma debitelor de tranzit, aferent și lateral corespunzător zonelor de confort. În cazul analizat s-au considerat două zone de confort edilitar, un colector principal CP (1-2-3-4-5) și un colector secundar CS (6-7-3), celelalte secundare considerându-se ca

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru tronsonul supus discuției; - debit total - reprezintă suma debitelor de tranzit, aferent și lateral corespunzător zonelor de confort. În cazul analizat s-au considerat două zone de confort edilitar, un colector principal CP (1-2-3-4-5) și un colector secundar CS (6-7-3), celelalte secundare considerându-se ca aport lateral. 71 Colectorul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
vizitare din amonte (adică CV3). În acest fel se obțin în final (coloanele 9 și 10 din colectorul principal, ultimul tronsonă valorile suprafețelor totale din zona I, respectiv zona a II-a. În cazul schemei din figura 2.7. repartiția debitului uzat menajer pe tronsoane nu se mai poate realiza prin metoda suprafețelor (aceasta pentru o zonă în care avem doar case și teren agricol, de obicei, în mediu rurală, ci prin metoda lungimilor tronsoanelor. Rețeaua de canalizare publică se dimensionează

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
menajer pe tronsoane nu se mai poate realiza prin metoda suprafețelor (aceasta pentru o zonă în care avem doar case și teren agricol, de obicei, în mediu rurală, ci prin metoda lungimilor tronsoanelor. Rețeaua de canalizare publică se dimensionează la debitul uzat menajer orar maxim (Qorar max). Aceste debite au fost calculate la punctul 2.1.1. Calculul se poate conduce tabelar (tabelul 2.15). Referitor la debitul uzat industrial (determinat la pct. 2.1.4), acesta se presupune că este

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
prin metoda suprafețelor (aceasta pentru o zonă în care avem doar case și teren agricol, de obicei, în mediu rurală, ci prin metoda lungimilor tronsoanelor. Rețeaua de canalizare publică se dimensionează la debitul uzat menajer orar maxim (Qorar max). Aceste debite au fost calculate la punctul 2.1.1. Calculul se poate conduce tabelar (tabelul 2.15). Referitor la debitul uzat industrial (determinat la pct. 2.1.4), acesta se presupune că este descărcat concentrat în punctul 2 al schemei din

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
rurală, ci prin metoda lungimilor tronsoanelor. Rețeaua de canalizare publică se dimensionează la debitul uzat menajer orar maxim (Qorar max). Aceste debite au fost calculate la punctul 2.1.1. Calculul se poate conduce tabelar (tabelul 2.15). Referitor la debitul uzat industrial (determinat la pct. 2.1.4), acesta se presupune că este descărcat concentrat în punctul 2 al schemei din figura 2.6. Din acest punct, acest debit este transportat până în stația de epurare. 2.2.4. Determinarea debitului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]