2,946 matches
-
a fost victima unor jocuri politice, ale unor fracțiuni care operau împotriva tatălui său - un episod care a provocat o îndelungată dezbatere printre istoricii italieni de mai tarziu. Dar, încă o dată, când nu au existat dezbateri pasionante între istoricii italieni? Decadă anilor 1840 a reprezentat o perioadă de intensă activitate pentru Verdi, care compusese opere pentru cele mai importante teatre ale vremii în Italia: Scală din Milano, La Fenice din Veneția, Sân Carlo din Neapole și Argentina din Romă. I due
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de la actul formării, printr-o fugă iresponsabilă - pe care o va regreta poate mai târziu - sau printr-o poziționare ce supralicitează egocentrismul, nevrotismul, făloșenia, măreția, trufia. Rebeliunea poate fi justificată uneori, dar forma ei expresivă de manifestare o face să decadă din starea normală, de contrazicere În idei, În una de combatere și desființare (uneori chiar fizică) a persoanei respective. Un exemplu elocvent de trădare este cel al lui Iuda Iscarioteanul, care l-a vândut pe Mântuitor pe un pumn de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
exercițiu este dificil și peste măsura posibilităților noastre. Nu este adevărat! Ca „fărâmă” a puterii divine, fiecare ființă e capabilă de așa ceva. Nici nu ne dăm seama de ce suntem În stare. Primenirea lăuntrică stă În puterea firii noastre, oricât de „decăzută” ar fi. De metanoia sunt capabile nu numai firile alese, ci și fiecare „păcătos”, oricât de mare i-ar fi „Împrăștierea” sau „decăderea”. Schimbarea modului de gândire, reperarea unui alt sistem axial, Îndreptarea spiritului spre adevăr și lumină reprezintă potențialități
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
din limbile semitice eu vorbind și scriind doar în arabă. Momente ale relațiilor româno-iraniene în deceniul al VII-lea al secolului al XX-lea LADISLAU MOSONI* Summary The chapter represents a look on the Romanian-Iranian diplomatic relations during the seventh decade of the XXth century. It comprises important and outstanding events in the period referred to and a short survey on the most significant actions passed in social economical and political fields of the resident country. After the end of the
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ordin monahal”, „religie”. Baudelaire e cel care supralicitează: Iată dar cum, prin anumite laturi, dandysmul se Învecinează cu spiritualitatea și stoicismul. Iar un dandy nu poate fi niciodată o ființă vulgară. Dacă ar săvârși o crimă, el tot n-ar decădea poate din rangul său; dar dacă această crimă ar avea cine știe ce sorginte trivială, nimic nu l-ar putea salva de la dezonoare. Îl rog pe cititor să nu se scandalizeze de această gravitate Întru frivolitate și să nu uite că În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu rudimentele științei noastre, astfel Încât ar trebui să aibă o fire teribil de aspră ca să nu cedeze acestei fețe mereu surâzătoare a lucrurilor cu adevărat frumoase Așa se face că spectacolul cel mai hidos pentru populație este atunci când cineva important decade sub nivelul unui burghez. Dacă nu toate inteligențele sunt egale, cel mai adesea simțurile noastre sunt comparabile: căci inteligența este expresia unei perfecțiuni interioare; or, cu cât forma e mai extinsă, cu atât ne apropiem de egalitate: așa se Întâmplă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
va zîmbi ca lacedemonianul mușcat de vulpe. Vedem astfel că, prin anumite laturi, dandysmul se Învecinează cu spiritualismul și stoicismul. Dar dandy-ul nu poate niciodată să fie o ființă vulgară. Dacă ar săvîrși vreo crimă nu ar fi poate decăzut; dar dacă acea crimă ar avea o cauză trivială, dezonoarea ar fi de nereparat. Să nu se scandalizeze cititorul de această gravitate În lucruri frivole și să-și aducă aminte că În orice nebunie există ceva măreț și o forță
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a economiei monetare și a tutelei politice s-a întors în Dacia; de fapt, ea nu a părăsit această zonă până în anul 602. Orașele Daciei romane, o subliniem și în acest context, nu au fost distruse de barbari, ci au decăzut încetul cu încetul, dar viața urbană romană s-a păstrat în nordul Dunării, cel puțin până la venirea hunilor. Așezările sătești cu inventar specific, modest, indică persistența populației țărănești daco-romane. Criza economică și politică pe care a traversat-o Imperiul, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de perindare a migratorilor, deoarece în regiunea intrași extracarpatică au dăinuit numeroase așezări rurale anonime. Elemente de continuitate s-au păstrat, în secolul al IV-lea, chiar și în unele așezări urbane din Dacia și Sciția (Dobrogea), deși orașele au decăzut și cu timpul s-au ruinat cu totul -după năvălirea hunilor, orașele au fost definitiv părăsite de locuitori. Resturile populației urbane s-au refugiat în mediul rural, de aceea numele orașelor a dispărut și s-a pierdut până și noțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Bisericii Ortodoxe. În același timp, aceste măsuri reprezentau adevărate privilegii pentru vechea populație vlahă, care pe atunci era redusă numeric și nu mai deținea un teritoriu propriu.30 Arhiepiscopia de Târnovo După întemeierea statului Asăneștilor, în 1185-1186, arhiepiscopia de Ohrida decade, în urma înființării noii Arhiepiscopii de Târnovo, capitala noului țarat vlaho-bulgar. În fruntea ei a fost numit pr. Vasile, cel care a dat binecuvântarea pentru revoltă, înălțat la treapta de arhiepiscop și hirotonit de episcopul grec de Vidin. Patriarhia de Constantinopol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ambele laturi ale Carpaților. La răsărit de munți, sub Ștefan V (1270-1272), regatul ungar angajează o luptă cu tătarii (alături de ei luptă cumanii), puterea lor era dominantă, de la limanul Nistrului până în Bulgaria dunăreană, iar Bizanțul îi tolera. Statul bulgar a decăzut în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, în vreme ce Ungaria era cumanizată sub noul rege, Ladislau IV. Față de campaniile Ungariei la sud de Dunăre (în Bulgaria), Litovoi, voievodul vasal de peste Olt, trebuia să ia atitudine: promițându-i-se Țara
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vii ale primei tinereți, care revin doar la conjunctivul aspirației îndepărtate: „Să deschizi ochii în dimineața / unei ierni vechi / cu gustul ierbii în gură. Lumina să aibă miros de măr verde.” Treptat, intimitatea e agresată și corodată de realul înconjurător, decăzut din strălucirea de altădată. Acest filon se accentuează masiv în Iarnă clinică (1983), cea mai bună carte a poetei, în care observația socială se radicalizează. Ea rămâne însă atent camuflată în faldurile imaginilor poetice, care glisează abil spre acoperirea adevăratelor
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
vulgară, și că, din punct de vedere etnic, românii sunt descendenții direcți ai coloniștilor romani. După el, limba română s-a format între secolele VI-X, cunoscând o perioadă de înflorire până în secolul al XVIII-lea, când a început să decadă, ca urmare a unor împrumuturi masive de cuvinte de origine străină. Impresionat de frumusețea stilistică a textelor vechi, C. le-a propus drept modele în orientarea limbii, cerând îndepărtarea din limba literară a cuvintelor de origine nelatină și înlocuirea lor
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
a polemizat cu afirmațiile emise de Ion Negoițescu, și nu numai, la postul de radio BBC, au meritul de a restitui o perspectivă critică și istorico-literară în conformitate cu realitatea momentului de manifestare creativă a geniului eminescian, înlăturând confuziile conjuncturale până la care decăzuse, în ultimele decenii, exegeza poetului. SCRIERI: Alexandru Depărățeanu, București, 1936; Arioste en France, I-II, Paris, 1939; Vie de Jacques Amyot d’après des documents inedits, Paris, 1941; La Tradition historique et l’origine des Roumains, București, 1942; Teatrul românesc
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
obișnuit. Dexteritatea în activitatea lui particulară pare, în această manieră să fie dobândită pe seama virtuților sale intelectuale, sociale și marțiale. Iar în fiecare societate civilizată și îmbunătățită aceasta este starea în care sărăcimea muncitoare, ce reprezintă majoritatea populației, cu necesitate decade dacă, guvernul nu intervine pentru a o preveni”. Smith a gândit soluția pentru o asemenea stare nefericită a populației din societățile cu „diviziune avansată a muncii”: citirea, scrierea și calculul pot fi învățate de timpuriu chiar de cei care vor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Că nu poate nedreptul etern ca să domine. 2291 O! de-aș vedea furtuna că stelele desprinde, Pe cer talazuri mândre înalță și întinde, Că nourii ca sloiuri de gheață aruncate Sfărmîndu-se de-a sferei castele înstelate, Cerul, din rădăcine nălțîndu-se, decade Târând cu sine timpul cu miile-i decade Și-nmormîntînd-o-n caos întins, fără de fine, Zburând negre și stinse surpatele lumine, Că bolta surp-albastru-i, o uriașă raclă, Că soarele-i jăratic, ultima lumii faclă Să văd caosul este al lumilor sicrii Că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
O! de-aș vedea furtuna că stelele desprinde, Pe cer talazuri mândre înalță și întinde, Că nourii ca sloiuri de gheață aruncate Sfărmîndu-se de-a sferei castele înstelate, Cerul, din rădăcine nălțîndu-se, decade Târând cu sine timpul cu miile-i decade Și-nmormîntînd-o-n caos întins, fără de fine, Zburând negre și stinse surpatele lumine, Că bolta surp-albastru-i, o uriașă raclă, Că soarele-i jăratic, ultima lumii faclă Să văd caosul este al lumilor sicrii Că sori mai pâlpâi - roșii, gigantece făclii - Ș-apoi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
toată lumea și ne-am pierdut pe noi. 2254 O! de-aș vedea furtuna că stelele desprinde, Pe cer talazuri mândre înalță și întinde Și nourii, ca sloiuri de gheață aruncate, Sfărmîndu-se de-a sferei castele înstelate. Cerul, din rădăcină nălțîndu-se, decade Târând cu sine timpul cu miile-i decade. Se-nmormîntează-n caos întins fără de fine, Zburând negre și stinse, surpatele lumine. Văd caosul că este al lumilor săcrii, Că sori mai pâlpâi - roșii gigantice făclii - Ș-apoi se sting. Nimicul lințoliu se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
O! de-aș vedea furtuna că stelele desprinde, Pe cer talazuri mândre înalță și întinde Și nourii, ca sloiuri de gheață aruncate, Sfărmîndu-se de-a sferei castele înstelate. Cerul, din rădăcină nălțîndu-se, decade Târând cu sine timpul cu miile-i decade. Se-nmormîntează-n caos întins fără de fine, Zburând negre și stinse, surpatele lumine. Văd caosul că este al lumilor săcrii, Că sori mai pâlpâi - roșii gigantice făclii - Ș-apoi se sting. Nimicul lințoliu se întinde Pe spațiuri deșerte, pe lumile murinde! Văzând
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că stelele desprinde, Că-n cer talazuri nalte de negură întinde, Că prin acele neguri demonii-n stoluri zboară Și lumea din adâncuri o scutură, ușoară Ca pleava... Cerul cu sorii lui decade Târând cu sine timpul cu miile-i decade, Se-nmormîntează-n caos întins fără de fine, Căzând negre și stinse, surpatele lumine. Neantul se întinde Pe spațiuri deșerte, pe lumile murinde, Văzîndu-te strigare-aș de-un dor nebun cuprins: Mărire ție, Satan - de trei ori, ai învins! Atuncea mă primește prin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
descompunerea țării în parți servile și grupe de partizani fără scrupule, slăbirea autorității guvernului, părăginirea intereselor publice, înjosirea puterii statului la uneltiri meschine și la lupte de partid, toți acești factori stricăcioși contribuiră în mod activ pentru ca statul bulgaro-romîn să decadă, încet-încet însă neoprit. La aceste se mai adaose împrejurarea că, în urma pierderii încurînd a părții de țară curat românești din cuprinsul Macedoniei și a ținuturilor precumpănitor românești din munții Tessaliei și ai Emului, elementul bulgar câștigă preponderență în paguba celui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
recunoaștem în reprezintator pe artistul plastic, se răcește și în noi participarea curat umană la viața individuală ce el are să ne reprezinte. Să fie însă adevărul singurul conductător al artei? Fără de-a fi primit în sine momentul idealităței ea decade la simplu adevăr natural și prin asta noi ne simțin eschiși din regiunea artei în (nemijlocirea) imediul vieței. Neci o operă de arte însă să nu ne facă impresiunea curată a unei opere a naturei. Noi nu voim a vedea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Stroussberg. De atuncea încoace națiunii române i se substituie din ce în ce o adunătură de naționalități, precum s-a întîmplat în Egipt de la deschiderea Canalului de Suez încoace. Cu cât țara se saturează cu elemente străine cu atât ea decade economic, intelectual și moral. Încă cinzeci de ani de domnie liberală și România nu va mai fi decât o espresie geografică, în care elementul istoric va fi substituit cu totul prin Ginii, Caradale, Pherekyzi, Pandravi; o țară care numai românească
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca Napoleon I a făcut mai mult pentru bunăstarea și administrația regulată și îngrijită a Franței decât tot șirul de regi dinaintea lui. Pe de altă parte, state cari au avut sufrajul universal, ca Roma sau ca republicile Greciei, au decăzut până unde numai o colectivitate omenească poate cădea și tocmai medicamentul prescris de d. C. A. Rosetti au fost unealta cea mai puternică a unei tiranii cumplite, adeseori bestiale. Așadar, daca nu tăgăduim că multe din cele [ce] se petrec
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și taxele, de-a căror zilnică introducere gem coloanele "Monitorului" precum gem contribuabilii? Cine-o poate ști? Ceea ce știm numai este că materialul de oameni de cari ilustrul om de stat e încunjurat se compune din tot ce e moralmente decăzut în țară și că regimul demagogiei autoritare este și mai favorabil dezvoltării viciilor și cupidității. De aceea am încheia cu proverbul: Să nu dea Dumnezeu omului cât poate purta. [10 noiembrie 1882] ["ÎNCĂ DIN SESIUNEA TRECUTĂ... "] Încă din sesiunea trecută
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]