27,663 matches
-
libelulă un fluture sau o pasăre neagră în veacul acela tulbure când cei buni s-au retras peste noapte în cărțile de istorie când unii cerșeau prin orașe străine când alții putrezeau în gropile comune credeam că doar de câteva decenii ne-am îndepărtat de maimuțe de urletul lupilor de colții hienei credeam că doar câteva crengi de copaci ne despărțeau de epocile întunecate ale preistoriei ne iluzionam că doar câteva străzi ne despart de exponatele împăiate ale Muzeului Antipa bătrân
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
întunecate ale preistoriei ne iluzionam că doar câteva străzi ne despart de exponatele împăiate ale Muzeului Antipa bătrân versificator al spaimelor comune te simți deodată inutil ca papionul la gâtul unui cerșetor inutil ca orificiile flautului ruginit aruncat de câteva decenii în podul cu lucruri de prisos în noaptea aceasta când zidurile devin translucide ca sticla când arborii întunecați și pietrele prind viață deodată, prind suflet, memorie când casele se aud cum respiră când sufletul muribunzilor iese prin coșul caselor ca
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
alții, fără prieteni. Doar c-un carnet și un pix ca puncte de sprijin. Poate veni april (neîntunecat). Când sosesc la casa stil unde intram fericit căci duceam versuri, nu recunosc intrarea. Să se fi mutat nu cred. Sunt șase decenii, pe muche. Nu de cuțit. Pe asfalt „...mașinile mele”. II La întoarcere, mă-ntâlnesc cu Adrian Maniu. Vine vorba de Ion Pillat. Cum l-a dus „la țigănci” - s-a lăsat convins - nu din Mircea Eliade. Știa el două într-
JURNAL BUCUREȘTEAN by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/5448_a_6773]
-
mine doar o bătrânică mioapă hipersensibilă bine crescută purtându-și cu grație urmele cuielor care mă fixaseră-n pagină sub prapurii unei prefețe aveam să fiu de-a lor pentru totdeauna cuminte senină n-aveau să știe vreodată că înfruntasem decenii la rând spaima să n-ajung cumva la nebuni fără creion și hârtie
Nous, la multitude by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/5735_a_7060]
-
Pantocrator, Coboară Si se așează cuminte în frescă. un personaj transparent Nu l-am înțeles niciodată, Nu i-am cunoscut definiția: Un personaj transparent Sau numai o boare Pe care nici nu o simți, Deși te atinge. După ani, după decenii începi să-i descoperi Urmele Întipărite în carne, Adânci Ca niște urme de ghiare. Tot ce știu despre el Este că se grăbește Spre locul Unde el încetează să fie. ce greu e sA mângâi Ce greu e să mângâi
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
de a aprecia, în paginile ce urmează o imagine asupra Francezului (homo gallicus), despre care minți pripite spun o grămadă de nerozii! Eu am avut foarte bune contacte cu acești oameni, mai cu seamă în ultimul din cele aproape trei decenii petrecute printre ei. Mai eram încă paznic în parkingul subteran parizian, când o împrejurare favorabilă mi-a schimbat viața. În 1979, mon excellente-ex-seconde-épouse a ratat oralul agregației, dar a ieșit prima în concursul pentru un post de attaché d'administration
Scrisoare lui Șerban Foarță by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/7760_a_9085]
-
Dumitru Avakian Este o întâlnire în egală măsură intimă, în egală măsură mediată, o întâlnire a entuziasmelor juvenile, a tinerilor învățăcei cu ma-eștrii, cu marea muzică. Se poate vorbi deja de o tradiție. Datează de un deceniu și jumătate. în prima decadă a lunii august, Sighișoara - cetatea propriu-zisă din centrul localității - a găzduit cea de-a XV-a ediție a Festivalului de Muzică Academică. Este un eveniment destinat prioritar tinerilor din România, celor ce studiază în instituțiile
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
Viva" - Sighișoara-Berna, de Fundația "ProHelvetia". "Ani în șir, în Elveția - mărturisește Alexandru Gavrilovici, directorul artistic al Festivalului - am susținut numeroase cursuri de măiestrie. Am considerat firesc să transfer o parte a acestor activități în România natală. în urmă cu un deceniu și jumătate am fost doar doi profesori și câțiva studenți. Astăzi suntem zeci. Iar concertele, multe dintre acestea, se ridică la nivelul circuitelor importante ale vieții muzicale europene." Contactele cu tinerii, cu maeștrii, cu profesori sosiți din țară, din străinătate
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
adevărate școli de critică și istorie literară la Cluj. Dedicându-se mai ales literaturii scrise în Ardeal (Ca o imensă scenă, Transilvania..., 1996), Mircea Zaciu a tulburat apele inclusiv cu al său Jurnal intim ( 4 vol.) care surprinde perioada sfârșitului deceniului nouă, anii cei mai crunți ai dictaturii ceaușiste, dar și ai alegerii apelor de uscat, în sensul rezistenței sau defecțiunii caracterelor intelighenției noastre. Ca să revenim totuși la întrebarea pe care singuri ne-am pus-o, răspundem ajutați de citatul din
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
-l rescriu mental. Alături de critica literară - în varianta ei universitară, începută în limba română și continuată în limba engleză, în Statele Unite, unde trăiesc din 1973 -, interesele mele de scriitor-cititor (ori vice versa) s-au îndreptat, mai ales în ultimele două decenii, după prăbușirea comunismului în România, "țara pierdută", spre memorialistică. Iar amintirile mele se articulează - s-au articulat totdeauna - în limba română. Experiența exilului m-a făcut să-mi dau seama că Itaca e, pentru mine, o limbă - o mică insulă
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
a lumii. Deși citesc mai ales cărți în limba engleză sau, adeseori, în franceză, am regăsit limba pierdută, limba română - limbă secretă pentru cei în mijlocul cărora trăiesc acum - " spre deosebire de engleza în care mi-am scris studiile critice universitare din ultimele decenii, și-n care mi s-a părut totdeauna că n-aș putea deveni scriitor (deși de cîte ori îl citeam pe Joseph Conrad și mai ales pe Vladimir Nabokov mă simțeam ispitit să încerc). Calea întoarsă spre limba română, după
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
al său mire ține ardicat. ș...ț Mult poate femeia!... cu grația sa Orice răutate ea va dezarma! Gesturi ca acela al Iosefinei sau al domniței din balada lui Caragiale s-au produs și în vremuri mai apropiate. Spre sfîrșitul deceniului 8 al secolului trecut, un președinte al Franței, Valéry Giscard d^Estaing, aflat în vizită oficială în România a lăsat arma jos la vederea unui magnific cerb carpatin, spre dezolarea maestrului de vînătoare care îl însoțea și care primise sarcini
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
să "gonim" funigeii ca pe muște. A urmat spălarea cuverturii patului, a feței de masă și a țoalelor întinse pe sârma din curte și frecate cu peria muiată în apă caldă cu săpun de rufe. Mă întreb acum, după multe decenii, dacă nu cumva am reținut această episodică găzduire doar datorită numelui străzii. Năvalnicul nu se poate uita ușor. Dar nu! Mă urmărește și azi figura Mamei, posomorâtă câteva zile în șir. Ea, atât de veselă de obicei, văzuse un semn
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
urbană, obiect de studiu căruia i-a dedicat o bună parte din viață, autorul nu ignoră importanța acestei mize mult mai generale a cărții sale, așa că notează, chiar din primele rânduri ale prefeței: „Cei care au prezis de câteva bune decenii iminenta dispariție a folclorului trăiesc o surpriză: folclorul nu numai că nu a murit, ci continuă să însoțească viețile noastre pe toate meridianele, în America, dar și în Asia, în Europa ca și în Africa. Societățile contemporane, asemenea celor tradiționale
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
urmat, între 1986 și 1996, cursul de folclor literar european sau cel de narațiuni populare rusești la Rhode Island School of Design, un colegiu de artă din Providence (USA)” (p. 21 - 22), dar și inspirat de bibliografia americană din ultimele decenii, privitoare la povestitul popular și la tipologia textelor vehiculate pe această cale, Constantin Eretescu este dispus să vadă folclorul lumii de la începutul mileniului al treilea exclusiv ca pe o sumă de legende urbane. Acestea „constituie singurul gen folcloric productiv în
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
ce i-au organizat compozitoarei noastre în ziua de Sf. Nicolae, la Akademie der Künste din Berlin un , în care ansamblul Incendo i-a tălmăcit câteva dintre cele mai recente opusuri camerale, dar și lucrări de George Enescu. La trei decenii după examenul de admitere la Conservator, Violeta Dinescu, iată, se poate spune că a reușit. Chiar dacă reușita, vorba lui Bernard Grasset, este uneori o revanșă asupra fericirii.
Jubiläumskonzert by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13171_a_14496]
-
al discreției și al echilibrului”), dar cu o notă de sinceritate și de căldură în plus față de convorbirile literare de rutină, interviul e plin de idei. Conține și o promisiune: că va scrie o istorie a vieții literare din ultimele decenii. * În Observatorul Cultural (nr. 205), două comentarii la volumul al treilea, premiat de România literară în decembrie trecut, al jurnalului dnei Monica Lovinescu. Una, a dlui Paul Cernat, e o recenzie propriu-zisă, cu observații mai mult literare, dar și cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
Iordan Datcu În ultimele două decenii interesul pentru opera și viața lui M. Gaster a fost constant și a fost marcat de apariția unor prețioase cărți: mai întâi reeditarea cărții sale din 1883, Literatura populară română, ediție și studiu introductiv de Mircea Anghelescu (1983), apoi M.
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
transferă artistului plastic idei specifice imaginarului său și îmbogățește imaginea cu un substrat epic imprevizibil și fascinant. Dacă scriitorii pe care i-am amintit deja, alături de încă mulți alții mai puțin spectaculoși, acoperă intervalul dintre sfîrșitul sec. XIX și primele decenii de după cel de-al doilea război, în stricta noastră contemporaneitate Marin Sorescu a fost unul dintre cei mai atenți și mai profunzi observatori ai fenomenului artistic. Dotat el însuși cu o reală îndemînare pentru desen, exersîndu-se constant și în pictură
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
căror noutate deja s-a perimat în așteptarea modei retro. Mai sînt niște retușuri de făcut la aprecierea muncii profesorilor - de pildă, după ideea deja enunțată de a le judeca performanțele acestora în funcție de performanțele elevilor lor, după binecunoscutul, vreme de decenii înduratul principiu „primești clase bune, ești profesor emerit”. Ar mai fi de făcut un pic de disciplină în rîndul experților educaționali - cei care se ocupă de curriculum, evaluare, aprobarea manualelor, formarea cadrelor didactice etc. - strîngînd laolaltă, așa cum ne anunță oficialitățile
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
serie unul în detrimentul altuia, ca mai reprezentativ. Poezia lui Mircea Ivănescu este, în principiu, neantologabilă. Pare că logica internă a actului de creație nu ar îngădui selecția. Teoretic, nu se poate, dar practic, trebuie și se poate. Timp de trei decenii, de la debutul său în 1968 cu volumul versuri (așa își va scrie consecvent titlurile, fără inițială majusculă) și până în 1996, când propune prima selecție, tot cu titlul versuri, Mircea Ivănescu nu a publicat nici o antologie, dacă nu luăm în seamă
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
avea nevoie de o explicație, nu mai puțin de patru volume: alte poeme și poem (ambele din 1973), alte poesii (1976) și poesii nouă (1983). E oare un simplu capriciu al poetului acela de a face un vid de un deceniu în propria operă? Criticul va încerca o reparație în secțiunea „poeme neincluse în antologiile de autor”, dar aici figurează poeme din volumele apărute în anii 1982-1989, deci tot rămân, la fel de inexplicabil, în afara sumarului, trei volume din anii 1973-1976. O ultimă
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
Laura Pavel Într-o discuție despre hermeneutica literară a ultimelor decenii, Ștefan Borbely semnala, în cadrul criticii noastre postbelice, prezența unei linii ideatice neomanieriste, care se revendică de la Panovsky și Hocke. Ea ar fi identificabilă “pe coordonata Edgar Papu - I. Vartic - Marta Petreu”, ca și în eseurile și exegezele ce țin de
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
fost decernat unei pelicule academice și plicticoase - “Mein Name ist Bach”. Este primul lung-metraj al unei realizatoare de 50 de ani, Dominique de Rivaz Knecht, fostă asistentă a lui Alain Tanner și Nino Jacusso și, de mai bine de un deceniu, responsabilă cu presa și publicațiile la Festivalul de Film de la Fribourg. Subiectul ales - un episod puțin cunoscut din biografia lui Bach (scurta întâlnire, în mai 1747, a Regelui Muzicii cu regele Prusiei, Frederic al II-lea) - a fost neinspirat tratat
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
cu parcimonie versuri și recenzii, întîlneam în paginile prestigioasei reviste numele unei tinere poete care mi-a atras numaidecît atenția: Sina Dănciulescu. Tușele sigure ale începătoarelor sale stihuri indicau o vocație cu atît mai prețioasă cu cît ne aflam în deceniul celei mai joase căderi pe care a înregistrat-o vreodată creația literară românească. Era o poezie „de notație”, cum se spunea pe atunci, învecinată cu textele pe care le semnau A. E. Baconsky, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Petre Stoica, Leonida
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]