662 matches
-
care o produce locutorul, sau 2) transmiterea unei intenții pe care locutorul o are În minte, În raport cu un anumit interlocutor, la un moment dat. Sarcina interpretului este: În primul caz, de a recupera semnificația textului/frazei/secvenței lingvistice produse (prin decodare), iar În cel de al doilea, de a construi o semnificație proprie, care să se apropie cât mai mult posibil de intenția, obiectivul pe care l-a avut locutorul. Cele două posibile răspunsuri generează două perspective asupra contextului: În prima
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mult posibil de intenția, obiectivul pe care l-a avut locutorul. Cele două posibile răspunsuri generează două perspective asupra contextului: În prima situație, contextul este privit ca fiind constituit În exclusivitate din entitățile lingvistice anterioare și/sau ulterioare entității supusă decodării (cuvânt, expresie, propoziție) și, de aceea, este cel mai adesea cunoscut sub numele de co-text <ref id = "10">Sf. Augustin este printre primii gânditori care afirmă explicit importanța co-textului În interpretarea semnelor lingvistice: „dacă nu s-ar arunca o rază
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
un sfert. Contribuția acestor două forme de context se rezumă la a elimina posibilitatea interpretării primului termen ca referindu-se la animalul vulpe, iar cel de al doilea la timp. Cu toate acestea, interpretul, P, nu are nici o dificultate În decodarea sensului lor, așa cum rezultă din continuarea dialogului. Explicația este simplă: atât locutorul, cât și interlocutorul cunoșteau semnificația celor doi termeni, folosiți Într-un context lingvistic similar cu cel pe care ei tocmai Îl creează, Înainte de inițierea prezentului act de comunicare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
competiție, nu știu dacă ... forțele concurențiale În economia de piață in România funcționează, dar cele șapte, șapte, opt servicii, dintre care trei, foarte importante concurează cu succes Între ele. Cu siguranță P și-a format un gând, o referință În urma decodării acestei fraze. Pentru a fi Însă sigur că acesta este similar cu cel al locutorului, el se simte obligat să formuleze o Întrebare 79 suplimentară, care declanșează un adevărat proces de negociere a referinței: P Cu succesul cui? H Cu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
primă vedere, că ceea ce s-ar putea numi contextul intern inițial (de natură lingvistică), asigurat de către H, nu a fost suficient sau nu a fost explicit, deoarece el a contat pe faptul că, interpretul, P, va utiliza, În procesul de decodare/interpretare, și o serie de cunoștințe provenite din contexte externe enunțului și depozitate În memoria sa, pentru a decoda semnul succes conform așteptărilor sale. La fel de valabilă este și ipozeta conform căreia contextul intern a fost suficient pentru ca P să construiască
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pp. 100-101 referință </ref> Complexitatea conferită de Tatiana Slama-Cazacu conceptului de context și plasarea accentului pe componenta psihologică a situației, nu fac decât să confirme faptul că Înțelegerea, interpretarea unui enunț este departe de a constitui un simplu act de decodare semiotică. 3.7. Principii și maxime În subcapitolul 3.4., am văzut cum ne ajută contextul situației să interpretăm acele enunțuri prin care locutorul nu urmărește realizarea unui obiectiv concret imediat, acele enunțuri care, aparent, nu sunt relevante pentru interlocutor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cu ceea ce se spune (what is said/sentence meaning), iar enunțul cu ceea ce se intenționează a spune (what is meant/speaker’s meaning). Ceea ce se spune aparține explicitului și nu ridică probleme de interpretare - această semnificație se obține prin simpla decodare a semnelor lingvistice, prin aplicarea unei convenții Însușite; intenția de comunicare a locutorului, ceea ce el dorește cu adevărat să spună, Ține de domeniul implicitului, iar pentru recuperarea ei interpretul trebuie să parcurgă un proces deductiv, inferențial. Recunoașterea importanței intenției (speaker
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
irepetabil de factori interni și externi; ea nu poate fi recuperată decât În contextul manifestării ei. A deduce intenția Înseamnă a parcurge un proces inferențial de interpretare. Ce anume face ca interpretul să nu accepte semnificația literală (obținută prin simpla decodare) și să caute altceva prin intermediul unui laborios demers rațional? Pentru a răspunde la această Întrebare și nu numai, Grice construiește un model explicativ al procesului de interpretare a enunțurilor bazat, nu pe competența lingvistică a interpretului, ci pe capacitățile raționale
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
acesta este mai redus, cu atât mai explicită trebuie să fie comunicarea și invers. Stilul formal are următoarele avantaje: reduce posibilitatea interpretării greșite a enunțurilor (În special În limbajul scris unde contextul de codare/enunțare este diferit de cel de decodare/interpretare); validitatea enunțurilor formale se extinde asupra unor contexte mai largi (mai mulți interpreți, perioade mai mari de timp, circumstanțe mai diverse etc.). Dintre dezavantajele comunicării formale pot fi menționate: caracterul static sau rigid (vorbirea contextuală este mult mai flexibilă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Între conducătorul de zbor și un pilot aflat În zbor de instrucție cu acest tip de avion. După aspect - numărul redus de cuvinte din care sunt formate cele două propoziții, ne aflăm În fața unui act de comunicare contextuală. Trecând la decodarea lor, presupunerea este confirmată de imposibilitatea identificării referentului semnului lingvistic cheie al primului enunț, cap, prin utilizarea doar a semnificației lingvistice a acestuia. Posibilitățile de interpretare fiind multiple, este necesară recurgerea la informația oferită de context - de situație, În termenii
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
efort care este În relație cu capacitățile de percepție, de memorare (de accesare a informațiilor memorate), de inferare ale interpretului. Din moment ce interpretarea frazei și a semnelor para și non verbale care o Însoțesc se realizează, de regulă, printr-o simplă decodare, rezultă că, de fapt, problema efortului se pune În relație, În primul rând, cu construirea contextului În care aceasta va fi prelucrată, a acelor premise care, Împreună cu premisele preluate din semnificația frazei, să conducă la formularea concluziei finale. Sperber și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
urmă este elocventă. Moromete se posomorî dintr-o dată. (Moromeții, p.6) 4.3. Interpretarea unui enunț Sperber și Wilson propun următoarele etape fundamentale ale procesului de interpretare: 1) reconstituirea/construirea ipotezei care să corespundă conținutului explicit al enunțului (explicitarea) - prin decodare, dezambiguizare, atribuirea referenților etc. 2) reconstituirea/ construirea premiselor implicitate 3) derivarea/ construirea concluziilor implicitate <ref id=”134”>Wilson și Sperber 2003, p. 13 referință </ref> Înțelegerea acestui proces necesită o prezentare mai detaliată concomitent cu elucidarea semnificației anumitor termeni. În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
său În cel mai scurt timp posibil. Necesitatea pertinenței maxime este demonstrată de existența limbajului specializat care se utilizează pe timpul activității de zbor. Startul realizează cu ușurință că acest enunț eliptic Îi este adresat printr-un demers rațional simplu: 1) decodarea enunțului Îi pune la dispoziție următoarea ipoteză Un pilot cere aprobare pentru pornirea motorului avionului. 2) sintagma pornirea motorului avionului determină automat accesarea schemei mentale corespunzătoare, din memoria sa de lungă durată, cel mai probabil prin intrarea lexicală a conceptului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
enunțul Îi este adresat lui, Startului. Un asemenea enunț, produs Într-o asemenea situație de comunicare, nu mai necesită continuarea procesului interpretativ. Identificarea intenției comunicative Înseamnă și recuperarea intenției informative a locutorului. Mesajul este direct, transparent conținut În semnificația lingvistică. Decodarea enunțului pentru a afla adresantul este suficientă și pentru recuperarea mesajului. Particularitățile situației reale În care are loc comunicarea elimină eventualitatea unui mesaj implicit, ascuns care să aibă efecte cognitive mai mari decât concluzia trasă. Așa cum am menționat mai sus
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
el este pertinent. Altfel spus, stimulul pe care vânzătorul V Îl va percepe ca fiind intenționat adresat lui, și nu altuia, va fi cel care-i va aduce și cele mai multe beneficii. Cele patru enunțuri nu conțin nici un element lingvistic prin decodarea căruia vânzătorul V să tragă concluzia că ele Îi sunt adresate lui. De aceea, receptorul trebuie să se folosească de alte semne, non-verbale, de alți stimuli care, În coroborare cu semnificația literală a enunțului, să-l determine să concluzioneze că
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
trebuie să se folosească de alte semne, non-verbale, de alți stimuli care, În coroborare cu semnificația literală a enunțului, să-l determine să concluzioneze că acesta i-a fost adresat intenționat lui. Receptarea celor patru stimuli lingvistici a Însemnat și decodarea lor automată de către modulul lingvistic periferic specializat. Produsul/Output-l primei etape de decodificare a enunțului lingvistic este forma logică, definită ca “un ansamblu structurat de constituenți asupra cărora se pot aplica ,.., operațiuni logice”<ref id=”136”>Sperber și Wilson
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de natură non verbală și, mulți dintre ei, Însoțesc cu necesitate enunțul lingvistic. Ei sunt elemente componente a ceea ce constituie contextul/mediul fizic perceptibil al producerii enunțului. Cel puțin două asemenea semne non verbale poate percepe vânzătorul V, simultan cu decodarea enunțurilor: poziția corpului cumpărătorului C și direcția privirii acestuia. Poziția față-În-față cu vânzătorul și privirea orientată spre el, coroborate cu cel mai pertinent stimul verbal receptat, sunt suficiente pentru a-l determina pe interpret să continue procesul de prelucrare a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
că, În structura propoziției enunțate, nu numai conceptele joacă un rol important În evaluarea pertinenței, ci și predicația fiecărei propoziții. Să ne imaginăm prezența conceptului foc În următorul enunț rostit undeva În preajma vânzătorului V (ceilalți stimuli lingvistici rămânând aceiași): Foc! Decodarea exclamației Foc! activează o altă schemă procedurală În care funcționează conceptul foc: incendiul. Procedura standard (dictată de experiența acumulată) Într-o asemenea situație este acțiunea imediată pentru eliminarea sau reducerea efectelor acestuia (declanșarea acțiunii se face automat, din spirit de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
plecat de foarte multă vreme În străinătate. Este firesc ca acest enunț, și nu Sunt dulci pepenii?, să producă cele mai apropiate efecte cognitive În raport cu dorințele interpretului. În cazul comunicării prin radio, identificarea intenției de comunicare se realizează doar În urma decodării semnelor lingvistice din structura enunțului. Avînd În vedere că participanții nu se află În același mediu fizic imediat, cu alte cuvinte, nu Împărtășesc ipotezele rezultate din perceperea elementelor acestui mediu, ei nu vor beneficia, În procesul de interpretare, de aportul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
optim pertinent pentru el (i-a fost adresat), am fi tentați să spunem că 326 se adresează Krugului. Întrebarea este dacă Krugul va considera că acest enunț este suficient de pertinent pentru a-l interpreta. Ipoteza de bază rezultată din decodarea frazei enunțate este 326 dorește să știe dacă, virând dreapta 10 grade, se Îndepărtează de Siret. Memoria enciclopedică Îi permite accesarea cu ușurință a cel puțin următoarelor două ipoteze (aflate În relație cu ideea de zbor deasupra Siretului ce rezultă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
derulării procesului interpretativ. Astfel, ceea ce teoria pertinenței numește reconstituirea/ construirea explicitării nu Înseamnă, neapărat, o etapă ulterioară receptării intenției comunicative a locutorului. Așa cum am văzut În subcapitolul anterior, În procedura de identificare a intenției communicative a locutorului se realizează și decodarea propoziției enunțate ceea ce are ca rezultat forma logică a acesteia, un fel de nucleu de sens În care conceptul joacă un rol capital. În teoria pertinenței, forma logică este considerată o formă non-propozițională, deoarece ea (poate) conține semne lingvistice cu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ar fi aceea de obținere a unei forme propoziționale complete, care să permită interpretului să construiască semnificația literală a propoziției enunțate. Această formă propozițională completă este denumită, În teoria pertinenței, explicitare. Cu alte cuvinte, o propoziție enunțată nu este - prin decodarea ei ca formă logică - decât o reprezentare incompletă (semantic) și ambiguă a unui gând al locutorului; În consecință, interlocutorul trebuie să refacă forma explicită a acestui gând, prin contextualizarea propoziției enunțate În ceea ce Assimakopoulos numește context al explicitării <ref id
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În aceste condiții, procesul de atribuire a referenților este stopat și explicitarea capătă următoarea formă Șeful mă face atent că pe punga mea cu mâncare se află o broască (animal) Fie enunțul Ăsta ar trebui Întors Forma logică, rezultată În urma decodării lingvistice, ar putea fi următoarea Cineva vrea să comunice că ceva trebuie Întors Interpretul, fiul, realizează imediat că enunțul Îi este adresat lui; două ipoteze ale contextului fizic imediat Îl ajută să tragă această concluzie: 1) este vocea mamei sale
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pe baza contextului construit de către interpret. Producătorul enunțului (cineva) a fost identificat cu ușurință cu ajutorul ipotezelor furnizate de contextul fizic imediat; pentru celelalte elemente ambigue, Însă, acesta (contextul fizic imediat) nu mai este de ajutor: el nu conține, În momentul decodării enunțului, ipoteze furnizate de organele de percepție ale copilului, astfel Încât acestuia Îi este imposibil să Își reprezinte cine ar putea fi ăsta și ce sens, din cele posibile, ar putea avea verbul a Întoarce. În consecință, interpretul este obligat, de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Între doi necunoscuți A: O moară pe aici? B: Este una mai la vale, pe stânga. Receptând enunțul, B se confruntă, Într-o primă etapă, cu un alt tip de ambiguitate decât cea semantic-lexicală, o ambiguitate de natură morfologică. În urma decodării, el obține două forme logice: Într-una, omoară constituie un singur cuvânt funcționând ca verb; În cealaltă, moară este substantiv, iar o este articol nehotărât Cineva Întreabă dacă cineva omoară pe aici. Cineva Întreabă dacă există o moară pe aici
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]