2,354 matches
-
u > i, y și apoi dispărut; vezi și a izbi; 18) Casă baltica e nams, namas și se compară cu numu “astrul zilei” în chorotega (America Centrală); 19) În schimb na “casă” în haida (Canada) amintește ori de cuvintele baltice sau decupat din rană “soare” în hausa, Nigeria; alte denumiri ale luminatorului diurn cu n sunt ne în burmeză, ni în japoneză și mizoram, India, nu în hmong (Chină). 20) - 22) Chinezii zic tien “casă, palat” exact ca și denumirea cerului rotund
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
contemporane - Convorbire cu scriitoru l Constantin Ene Elisabeta Iosif: Am în fața mea un filozof, convertit de artă cuvântului. De fapt, un scriitor, pentru care cuvântul devine simbolul ființei creatoare. „Versul este pentru viziuni, proza pentru idei”, spunea Henri Ibsen. Să decupam de aici eseul și critica literară, atât de frecvențe în scrierile cărturarului Constantin Ene. Cand se află eseul la limita cu absolutul, iar critică literară la marginea incisivității? Constantin Ene: Filozofia începutului de secol douăzeci a schițat conceptul rațiunii universale
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
lume Dumitru Sinu, se află la poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu... Autorul Octavian Curpaș nu este interesat de voluptatea formelor, de o tehnică narativă impregnată de lirism și muzicalitate, ci el decupează, extrage concretul din realitatea existentă, realitate care are un limbaj al ei, lipsit de „farduri” și false „podoabe”; redă cu acuratețe, cu măiestrie jurnalistică exersată, retrăirea unor vremuri apuse, atmosfera patriarhală rămasă ca un „loc luminos”, ca un reper și
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
două săptămâni. Într-una din zilele în care s-au primit din nou revistele respective, una din colegele mele, pusă pe glume, s-a gândit că ar fi bine să se distreze puțin pe seama mea și a celorlați colegi. A decupat câteva poze din revista cu pricina și le-a bagat prin buzunarele paltoanelor de pe cuier, al meu, al patroanei, al clienților... în chip de suvenir! Ha, ha! Părea totul precum o distracție de 1 aprilie nu de 1 decembrie! Mergem
JURNAL LONDONEZ (13) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355005_a_356334]
-
derulăm împreună filmul vieții unui om, care după cum bine spunea cineva, a traversat Dunărea ca pe o graniță între pușcărie și libertate,spre a-și împlini destinul departe de țară. Nea MiticăSinu îmi prezintă frânturi din istoria vieții lui Genu, decupate cu puterea inimii din întregul ei, iată, într-un moment în care printr-o oarecare similitudine cu ceea ce se petrecuse în 2002 la vila din Marbella, acum, Domnia Sa împreună cu mine, încercam în locuința Sinu din Phoenix, Arizona, să adunăm piesele
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
fără mirare și fără emoție, și și-a dus mîna la obraji și a constatat că este neras și a realizat, uimit, că prinsese iar consistență, îl durea un genunchi și îl orbea lumina care năvălise prin ușa deschisă și decupa un cub perfect în penumbra sanctuarului său intangibil pînă în acea clipă. Fulga îl întreba ceva, dar el nu putea să-i răspundă, avea senzația că uitase cuvintele, o înțelegea totuși, ea îi povestea ceva despre radiațiile subtile ale gîndului
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
paralele și meridiane geografice, cu aventuri savuroase și principii de viață, care, de la un caz la altul au fost sau nu respectate, acțiunea cărții este vastă dar defel stufoasă, pentru că autorul a știut să segmenteze fiecare capitol, a știut să decupeze întâmplările importante, să le literaturizeze potențându-le, astfel, esența. Ca într-o migrație de cocori bătrâni, dar încă puternici, așa se desfășoară acțiunea. Un evantai de destine și suma locurilor prin care s-au perindat ,,argonauții” în căutarea ,,lânii de
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
deal, să fie, nici mai mult, nici mai puțin decât : bărbat fain ca mine și ... ca dumneata . Așa se ruga tata de tinchigiu, un evreu sadea, care tăcea și-l croia pe Iisus după chipul si asemănarea sa. Măsura, îl decupa de la creștet până la bărbie, de la umeri spre locul de bătut cuie. Îi făcea mâinile și picioarele, fața cu mustața și barba roșcovană, frumoasă și creață, așa cum văzuse el că le plăcea cel mai tare românașilor care se închinau la icoane
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
melic, dichisul, damf, se laie, picere, parfia, ori perfectul simplu al verbelor. Pentru exemplificarea frumuseții exprimării reproduc mai jos câteva citate luate la întâmplare din noianul imaginilor care domnesc în carte. Imaginea unui bazar cu marea lui aglomerare ii pare "decupată dintr-un film al unui regizor căruia nu-i mai ajunsese pelicula și trăgea de ce-i rămăsese încălecând secvențele într-un grotesc asumat. Prunii din bătătură parcă înfloriră a tinerețe netrăită degeaba. Rămăsei între linii, ca un semn de mirare
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
Thomas și Licurișca coborau de la pădure. El mergea înainte, cu umerii înroșiți de soarele puternic de după-amiază, ea venea în urma lui, visătoare, cu soldurile ei prelungi, cu mușchii frumoși, încordați de efortul coborîrii, șlefuiți parcă în marmora de Michelangelo, ce decupau în aerul fierbinte, cînd pășea, volute delicate. Amîndoi desenau parcă, pe fundalul munților verzi și puternici, imaginea cuplului primordial, Adam și Eva. Pe el în cunoșteam de mulți ani. Apărea și dispărea, dar era mereu același, enigmatic și visător, cinic
CAP 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355186_a_356515]
-
mare și se hâțâna la orice respirație dar noi, nu băgam în seamă toate fleacurile și ne studiam înflăcărați. Giulia când își aducea aminte să răsufle iar o apucau nervii, - Edy, nu te mai foii atâta! Și iarăși ne mângâiam decupând părți din noi! Giulia își aminti de bluză și îmi șopti tare, fără să se sinchisească ... trăiam cu certitudinea, că suntem singuri, toată lumea se evaporase la 100 de grade. - Stai să o dau jos că ne încurcă! Și își azvârli
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
zid! Și Dumnezeu i-a ascultat ruga! După execuție au încercat să o acopere, să o vopsească, să o răzuie dar urma palmei lui cu degetele răsfirate apărea mereu, la fel de bine conturată Până la urmă porțiunea aceea de zid a fost decupată și zidul refăcut Ea se află acum la muzeul condamnaților la moarte. Referință Bibliografică: Palma condamnatului / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
PALMA CONDAMNATULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355670_a_356999]
-
să mă îmbete-n miez de vară. să-mi spui povești cât poți de lin, cu început de primăvară; pe greieri lasă-i să asculte și harpa ta, și-a mea vioară. și aripi largi din umbra-ți trenă să decupez... din înălțime, s-ascult tăcerile târzii, ce se ascund în cuib la tine. să nu mă lași cumva să plec, că nu-mi va fi nicicând mai bine; un tren s-aștepte de o vrea, de nu, să plece fără
EU VOI VENI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 () [Corola-blog/BlogPost/346181_a_347510]
-
lungi, cu piele fină. De multe ori mă întreb cum au bărbații piele așa de fină pe talpă, parcă de bebeluși?! Poate, datorită faptului, că nu-și chinuie picioarele cu tot felul de încălțăminte incomodă, strâmtă, tocuri la modă, pantofi decupați în față sau în spate. Mângâierea tălpilor mă absoarbe, vreau să intuiesc toate muncile fizice desfășurate pe teren, în grădină sau pe câmp, dar nu dau de nicio bătătură de care să mă împiedic. Șezlongul alb, care îți alungește corpul
SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]
-
erau greu de găsit prin magazine și constau dintr-un ghem diform de zahăr cu arome artificiale. Erau tari ca piatra. Noi, copiii ne cam spărgeam dinții cu ele. Veneau învelite în staniol ieftin, argintiu, din care nu se puteau decupa nici măcar banalele benzi pentru înșirat verigi în ghirlande. Noroc cu capacele de iaurt. Din ele modelam steluțe în opt colțuri, înfășurându-le pe-un vârf de creion. În acel context, pachetul din Germania semăna cu o pălărie de magician din
ALLES GUTE KOMMT VON OBEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368994_a_370323]
-
o mulțime destul de mare, de peste 50-60 de persoane, cu steagurile României în mână, cu o gaură la mijloc, în locul stemei țării, strigând sloganuri anti-Ceaușescu. Cum s-au adunat, de unde au făcut rost așa de repede de steaguri, când le-au decupat, rămâne pentru mine o enigmă de nedezlegat. Cu teamă în suflet, să nu apară milițienii să mă aresteze, ținând strâns fetița de mână, m-am alăturat acestui grup, mergând în spatele lui, mai retras, considerând că dacă nu eram cel puțin
REVOLUTIA, VAZUTA ALTFEL DECAT POLITICIENII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370917_a_372246]
-
de uz casnic și decorativ, prezente aproape în toată țara, ceramica de Corund înregistrează și forme originale, precum candelele sau felinarele în formă de dovleac, cu chip de om sculptat, deja amintite și ghivecele de flori, pe orizontală, cu floare decupată în partea de sus și cu buzunare laterale pentru flori mai mici. Ceramica nu este numai meșteșug, ci și artă, după cum demonstrează ceramiștii artiști prezenți la târg. Martin Vasilica, Sibiu, județul Sibiu, expune vase ornament tradiționale sau unicate, rod al
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
FLORIN ȚENE PREȘEDINTELE „LIGII SCRIITORILOR” DIN ROMÂNIA Elisabeta IOSIF: Am în fața mea un filozof, convertit de arta cuvântului. De fapt, un scriitor, pentru care cuvântul devine simbolul ființei creatoare. „Versul este pentru viziuni, proza pentru idei”, spunea Henri Ibsen. Să decupăm de aici eseul și critica literară, atât de frecvente în scrierile cărturarului Al. Florin Țene. Când se află eseul la limita cu absolutul, iar critica literară la marginea incisivității? Al. Florin ȚENE: Filozofia începutului de secol douăzeci a schițat conceptul
DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369277_a_370606]
-
propriei căutări am senzația că văd adevărul pretutindeni, am nevoie să cred asta, în realitate însă mă farmecă zilele frumoase de iarnă pictate cu nori vineții, zăcînd deasupra și păsări ce-și caută brusc cuiburile altundeva în urma mea. Ultima oară decupasem fericirea după asemănarea noastră și visam, voiam să înțeleg totul, să-ți citesc ca un orb cu vîrful degetelor, chipul. Să țin minte atîtea lucruri deodată pinii, cîmpiile de toamnă, începutul lunii a treia cînd dau în floare cireșii, omătul
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
Citește mai mult Înaintea propriei căutăriam senzația că văd adevărul pretutindeni,am nevoie să cred asta,în realitate însă mă farmecă zilele frumoase de iarnăpictate cu nori vineții, zăcînd deasupra și păsărice-și caută brusc cuiburile altundeva în urma mea.Ultima oară decupasem fericirea după asemănarea noastrăși visam, voiam să înțeleg totul, să-ți citesc ca un orbcu vîrful degetelor, chipul. Să țin minte atîtea lucruri deodatăpinii, cîmpiile de toamnă, începutul lunii a treia cînd dau în floarecireșii, omătul gros așternut după ninsorile
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
în Ediția nr. 913 din 01 iulie 2013. Îmi place pielea ta crudă, zăpada cruciadelor o preerie adulmecată de păsări expirate în vreme de război, citesc despre golul din umbre ca despre insomniile tale furișate prin galaxii de uitare mă decupezi în lungi miresme de vară și mă mîntui cu totul ca pe-o meduză leneșă cu gleznele ude de dragoste cu tine într-o valiză plină de nori de ore mototolite în modul cel mai distins albastru regal din zile
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
plină de nuduri am toate motivele să te iubesc lunea... Citește mai mult Îmi place pielea ta crudă,zăpada cruciadeloro preerie adulmecată de păsăriexpirate în vreme de război,citesc despre golul din umbreca despre insomniile talefurișate prin galaxii de uitaremă decupezi în lungi miresme de varăși mă mîntui cu totulca pe-o meduză leneșă cu gleznele udede dragoste cu tine într-o valiză plină de noride ore mototolite în modul cel mai distinsalbastru regal din zile cubaneplutind în rostul unui artificiu
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
tipărisem numele pe zăpezi, în colțul troienelor din stânga inimii. Aveam acolo un peron invadat de actori în miniatură, zgomotoși și triști, buni de prins cu ace în pieptul zilelor cenușii. Dar vârsta scărilor a declanșat un protest. Poate pentru că am decupat o fereastră în cochilia de granit peste care am rostogolit luna, de vreo trei ori la rând. Paradis orb ca statuia unei pui de ciocârlie lângă o scoică uriașă, în care s-au tot bătut grămezi de cuie pe soclul
SALUTUL TRANDAFIRILOR SĂLBATICI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369409_a_370738]
-
ascunselea ascultam radioul. Desigur, eram certată pentru aceasta. Mi se reproșa că toți lucrau iar eu ascultam muzică. Le răspundeam că într-o zi ei mă vor asculta pe mine. Și așa a fost! Mai târziu, părinții mei aveau să decupeze din ziare articolele care ilustrau succesele mele la concursuri și festivaluri”, remarcă Sofia Rotaru. A făcut parte dintr-o echipă de teatru și a cântat la serbările școlare și la evenimentele artistice organizate local. A debutat la 15 ani, în
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > NEGRU PE ALB Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 437 din 12 martie 2012 Toate Articolele Autorului Mă propulsam negru pe albul zăpezii ca o umbră hieratică pe urmele lupului decupat din lună cu o față luminată. Restul era întunericul care stăpânea în aer; nu se zăreau nici caii ninsorii, nici iepurii somnului, cerul era un semicerc alb - negru, căzut peste podișul cu poieni, păduri și teamă. Stelele aveau altă preocupare
NEGRU PE ALB de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354527_a_355856]