1,118 matches
-
desen“ emblematic care esențializează structurile textuale ( Dimineața pierdută de Gabriela Adameșteanu). Incipitul de tipul „prefeței pragmatice“ „negociază“ convenția narațiunii, oferind cititorului un cod de lectură (Romanul adolescentului miop de M. Eliade, Insula de Ioan Groșan etc.), în timp ce incipitul de tipul decupajului codifică mesajul textului întro for mulare axiomatică, un fragment de discurs inserat etc.: Nu credeam să nvăț a muri vreodată (M. Eminescu); Trebuie să scriu (o carte) ca să pot muri. (Gh. Iova, Texteiova). - Combinând mai multe modele, rezultă incipitul de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
unui sentiment“ (Camil Petrescu). Acțiunea, motivată mai ales prin conflictele interioare, generează un desen epic complicat, nelinear, fragmentat de pauze descriptive, analitice ori de comentarii eseistice. Episoadele narative au o relativă independență, determinată de memoria afectivă în care se imprimă „decupaje“ din realitatea trăită. Tim pul este discontinuu, guvernat de fluxul conștiinței, de alternanța între timpul obiectiv și durata interioară. Personajele noului roman sunt relativizate, dilematice, atipice, indeterminate uneori („personajul indirect“), contradictorii alteori. Identitatea și existența lor se construiesc treptat, incomplet
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lucidă aplicată propriei experiențe interioare, și jurnalul, ca mărturie a experienței trăite nemijlocit (adesea comentat dintro perspectivă temporală ulterioară). Alte „dovezi“ care validează autenti citatea unor experiențe definitorii (iubirea, prietenia, războiul, boala, moartea etc.) sunt documentele nonficționale inserate în text (decupaje din ziarele vremii, scrisori, informații de orice natură din domenii nonliterare). Aceste inserții determină amestecul registrelor stilistice, conferind scriiturii un caracter anticalofil. - Romanul postmodern extinde imprevizibil tehnica inserțiilor, transformând textul întro construcție ingenioasă din „prefabricate“ - „decupaje“ nemarcate grafic din alte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nonficționale inserate în text (decupaje din ziarele vremii, scrisori, informații de orice natură din domenii nonliterare). Aceste inserții determină amestecul registrelor stilistice, conferind scriiturii un caracter anticalofil. - Romanul postmodern extinde imprevizibil tehnica inserțiilor, transformând textul întro construcție ingenioasă din „prefabricate“ - „decupaje“ nemarcate grafic din alte texte, literare sau nonliterare. Intertextualitatea și colajul devin astfel procedee menite să de construiască textul, săi distrugă unitatea. Epicul își pierde ponderea, în favoarea descriptivului, care devine parte esențială a textului, determinând „amânarea“ evenimen telor sau suspendarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pot fi ilustrate trăsături precum desfășurarea acțiunii în timp și spațiu (în text apar repere spațiotemporale multiple: pe la mijlocul lui octombrie; zile de toamnă; vechea mea lume etc.) sau existența unui conflict (interior, cognitiv și creator). 9. Secvența citată reprezintă un „decupaj“ din lunga confesiune a personajului narator. Acesta apare în ipostază auctorială, evocând toate etapele creației. Având experiența câtorva cărți scrise deja, eroul recunoaște neliniștea inițială, urmată de frenezia creatoare, de conștiința că devine robul propriei lumi ficționale și de epuizarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
persoanei I singular, pentru a surprinde singurătatea ființei în fața morții. Versificația postmodernistă sfidează normele comune ale limbii prin absența majus culelor (la începutul enunțurilor și al substantivelor proprii), prin absența semnelor de punctuație, prin versurile libere, prin ingambamentul constând în „decupajul“ aleatoriu al versurilor (pândește sateliții și le smulge / aparatura electronică bă / plozilor nu uitați bateriile solare). Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Întreaga poezie susține, cred
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
condiției umane în stihuri fără an. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume La nivelul compoziției, poezia este structurată în două unități logice, marcate prin „decupajul“ strofic (strofe inegale, de 16, respectiv 4 versuri, cu măsură și ritm variabile, cu rimă împerecheată). Incipitul asociază eului liric ipostaza poetului care creează întrun spațiu al claustrării, năzuind să transforme în artă orice experiență trăită sau imaginată: Le am
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
privind regiunile cuprind 222 de membri și au avansat serios în acest sens. În fine, numeroase entități sunt structurate după criteriul funcțional, cum sunt firme multinaționale, rețele de cercetare, asociații etc. Rezultă deci faptul că unitățile nu sunt niciodată simple decupaje ale comunităților de rang ierarhic superior. 4.6.6. Emergența competențelor regionale În secolul al XXI-lea vom vedea apărînd un soi de directorat regional. În mod tradițional, autoritățile regionale nu făceau decît să aplice politicile naționale, gestionînd propriu-zis doar
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
discurs al cărții este elaborat pe două nivele: un prim nivel teoretico-metodologic, în care realitatea este privită fie prin teoriile unor autori consacrați, fie prin ecuații statistice elaborate, și un al doilea nivel, empiric, în care sunt „citate” exemple concrete, decupaje din viața comunitară, povești spuse „cu cuvintele lor” (cum ar fi cel din Gurahonț, județul Arad sau satul Ghizela din județul Timiș). De remarcat este și demersul istoric, cu exemple ilustrative din timpul socialismului real, precum și referirea la situația din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
instrumentarul simbolic: În 1981 are loc ultimul Congres al Scriitorilor, iar din 1985 Întâlnirile Uniunii Scriitorilor sunt boicotate. În momentul În care producția autorizată de carte Înlocuiește producția vandabilă, cenzura capătă proporțiile unui fenomen de autoreglare a competiției pentru reprezentativitate. Decupajele textelor, topirile cărților, indexările oficiale sau secrete, confiscările unor manuscrise, epurările fizice sau simbolice de persoane, stigmatizările prin injurii În presa de scandal, malversațiunile economico-editoriale, evidența strictă a dosarelor și a instrumentelor de scris, sabotările ședințelor scriitoricești Încarcă de dramatism
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sunt exteriorizate prin limbă. Formele lexicale, gramaticale și retorice pe care le vehiculează limba sunt internalizate ca realitate reconstruită - forme de socializare, roluri sociale, expectații sociale -, într-un cuvânt, ca forme culturale de cunoaștere. În continuumul realității obiective limba operează decupaje motivate cultural, iar discursul creează o realitate subiectivă a culturii care îl produce. Deci relația dintre limbă și cultură este tautologică: „Cultura este comunicare, iar comunicarea este cultură” (Hall, 1959). Altfel spus, comunicăm așa cum ne programează cultura, cultura ne programează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lingvistic (diferențe lexico-semantice și gramaticale) și la nivel discursiv (scripturi culturale, practici discursive, structura interacțiunii verbale, relațiile interpersonale și instituționale din cadrul societății, relația dintre elementele verbale și cele nonverbale în cadrul comunicării). 2.1. Nivelul lingvistic Discursul se construiește la intersecția decupajelor pe care structurile lexico-gramaticale ale unei limbi date le operează în lumea reală. Semnificațiile cuvintelor sunt fapte sociale, care nu pot fi schimbate de indivizi, indiferent de proeminența lor socială (Wierzbicka, 2006a, p. 18). În continuumul realității, limba, prin intermediul cuvintelor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unei limbi date le operează în lumea reală. Semnificațiile cuvintelor sunt fapte sociale, care nu pot fi schimbate de indivizi, indiferent de proeminența lor socială (Wierzbicka, 2006a, p. 18). În continuumul realității, limba, prin intermediul cuvintelor și al structurilor lingvistice, operează decupaje împărtășite și validate cultural. Pe de o parte, cunoașterea lumii, modul în care indivizii se raportează la realitate se corelează, în planul limbii, cu interacțiunile dintre lexic, semantică și gramatică; pe de altă parte, fenomenele lingvistice sunt urme ale unor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Vocabulary is a very sensitive index of the culture of the people” - Sapir, 1949, p. 27). Realitatea, ca fapt obiectiv și continuu, există; diferă doar modul în care, prin intermediul limbii, diverse comunități o segmentează în unități discrete. Factorii care influențează decupajele lumii sunt de natură geografică, istorică, socială. Realitățile culturale pe care le numesc cuvintele sunt determinate de spațiul geografic în care comunitatea respectivă trăiește, de istoria sa, de practicile sociale. De exemplu, conceptul de vară are reprezentări diferite în diverse
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vârstă, din partea tatălui), în timp ce un termen special, bagianac, desemnează rudenia stabilită între soții a două verișoare primare. Respectivele grade de rudenie există ca atare în limbile respective, deși pentru denumirea lor vorbitorii recurg în mod diferit la cuvinte și realizează decupaje diferite în continuumul realității. Cuvântul câine, în limba chineză, acoperă o realitate suplimentară pe care nu o desemnează în culturile occidentale, și anume aceea de „hrană”; cu toate acestea, indivizi din culturile europene au trăit experiența acestei realități culturale și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunicare ale membrilor comunității respective. În același timp, comunicarea este una dintre formele de bază prin care se creează și se manifestă cultura. Din această intercondiționare complexă rezultă stilul cultural de comunicare. Variația culturală în plan comunicativ se manifestă prin: decupajele lumii operate de structurile lexicale, semantice și gramaticale ale limbii; prin scripturile culturale pe care le activează și le evocă secvențial; prin practicile discursive; prin maniera particulară de constituire a semnificației; prin structura interacțiunii; prin relațiile interpersonale implicate; prin modalitatea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Editura Economică, București, 1997. footnote> cum ar fi: produs, serviciu sau lucrare. Cheltuiala, specifică anumitor elemente și faze ale activității întreprinderii (cu materii prime, materiale, muncă vie, publicitate, vânzare etc.), constituie o parte componentă a costului, iar costul corespunde unui decupaj al cheltuielilor care evidențiază consumul unitar de resurse, în expresie valorică. Costul este un element important în gestiunea întreprinderii, și are un rol deosebit în stabilirea politicilor strategice și în analiza activității pe termen scurt<footnote Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
fiind extinsă; 3) creșterea costurilor complete unitare, în medie cu 3%, a avut o influență de +25,1 lei asupra cheltuielilor la 1.000 de lei cifră de afaceri. Și în cazul costurilor este necesară analiza cheltuielilor pe elemente și decupaje de activitate, pentru a evalua oportunitatea modificării și respectiv a identifica modalitățile de reducere a acestora acolo unde este posibil, fără a influența negativ performanțele și imaginea firmei. În timp, costurile pot înregistra oscilații datorită unor cauze diverse: modificarea prețurilor
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
statistice. Analiza în dinamică și din punct de vedere structural a cheltuielilor materiale trebuie să constituie o preocupare permanentă a conducerii entității economice. Aceasta are ca scop determinarea posibilităților de intervenție pentru reducerea consumurilor și a costurilor de producție pe decupaje ale activității și realizarea programului de bugetare a portofoliului de activități pentru perioadele viitoare. Modificarea dinamicii și structurii cheltuielilor materiale pe total și pe elemente componente trebuie să fie rezultatul măsurilor adoptate de întreprindere pentru creșterea performanțelor și rezultatelor economice
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
același lucru. Acest lucru depinde, așacum am văzut, de: a) schemele mentale și perceptuale ale observatorului, care dau o interpretare particulară realității pe care o observă; b) modelul teoretic al fenomenului pe care îl studiază și care produce automat un decupaj în informația furnizată de observație, cadrul conceptual pe care îl folosește, înțelesul termenilor și variabilelor pe care le urmărește; c) instrumentele conceptuale sau fizice pe care le folosește pentru a înregistra informația. O dată înțelese aceste lucruri, definiția pe care am
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
simțit niciodată, ca o mușcătură în carne, până la os, o mai adâncă oroare față de pervertirea acestei superbe atitudini a umanității. Revoluția ca stindard al compromisului nimic mai jignitor... (George Banu) În piesa Procurorul, de scriitorul bulgar G. Djagarov, pe un decupaj scenic propriu, Alexa Visarion a tensionat sensurile cu o vigoare ce depășește pe aceea a textului, transformând spectacolul într-o dramatică dezbatere în jurul responsabilității față de soarta omului, într-un violent rechizitoriu împotriva ilegalității și abuzului de putere. Procurorul atestă un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
personalitate scenariul unui spectacol agitatoric, tulburător... [...]Alexa Visarion construiește cu liniștea celui care știe că a fi curajos înseamnă să nu te sperii de recunoașterea realității. În dezbaterea creată de Alexa Visarion pe scenă, cu mijloace de o plasticitate amintind decupajul cinematografic și, din film, cruzimea "Reconstituirii" lui Pintilie, spectatorul distinge cu limpezime și atașant semnificația înaltă pe care regizorul știe să o dea ideii de demnitate, de libertate și de conștiință... (Dinu Săraru) ...L-am regăsit pe tânărul regizor Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
la orice, în continuare adeptul unui teatru dur, vibrant, de puternic impact emoțional, teatru cu adresă imediată, dar maturizat, câștigat în experiența muncii cu actorii. Procurorul e un spectacol de autor, la fel cum am spune un film de autor. Decupajul regizoral operat de Alexa Visarion a modificat tonalitatea narativă, discursivă a piesei lui Djagarov interesantă ca problematică și mai puțin ca scriitură -, concentrându-i substanța și sporindu-i astfel densitatea ideatică. Reprezentația e captivantă prin fluiditatea desenului scenic, prin acuitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
teatrale." (George Banu) 1973 MEȘTERUL MANOLE Lucian Blaga Teatrul Național Cluj-Napoca ...Meșterul Manole are o semnificație adâncă [...]. Condiția lecturii prealabile e importantă, fiindcă trebuie spus de la bun început că Alexa Visarion propune o formulă proprie în abordarea poemului dramatic, un decupaj regizoral în care a integrat cu o funcție accentuat demonstrativă scenografia lui Vittorio Holtier, și într-o mare măsură răspunsurile actorilor. Așadar o montare "de autor", firească în operația frecventă de recitire a clasicilor, ce ilustrează în primul rând punctul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
intuitiv, ci un creier lucid, care-și gândește materia de lucru cu precizie matematică. Armele lui principale sunt logica și rațiunea. În prim plan George Constantin Colonelul Măruță Expresivitatea este "vânatul" principal, urmărit cu patimă și "prins" cu succes din decupaj în imagine (Vivi Drăgan Vasile), din cadrul plastic (decoruri: Octavian Dibrov) și costume (Daniela Codarcea), în coloana sonoră inspirat întregită de muzică (Mircea Florian). O expresivitate agresivă, hăituitoare pentru spectator poate, dar care creează, în cele din urmă, o stare de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]