1,357 matches
-
Thesis, Department of International Politics, Aberystwyth, University of Wales, September 2003 (lucrare nepublicată). Pentru o dezbatere pe acest subiect, vezi Freedman (2003, pp. 105-114), Kurth (2006, pp. 87-101), Betts (2003, pp. 285-294). Drept exemplu pot servi bombardamentele aviației ruse în defileul Pankiski care, potrivit autorităților ruse, ținteau baze și adăposturi ale rebelilor ceceni care se pregăteau să pătrundă de pe teritoriul Georgiei în Cecenia. Pentru mai multe detalii, vezi German (2004, pp. 27-39). PAGE FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Manual de relatii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și de iscusință atitudinală. Iată, de exemplu, cele nouă Încercări prin care Confucius testează gradul de sinceritate al oamenilor: „Confucius a spus: «La inima oamenilor este mai greu de ajuns decât la apele de munte șcare curg prin văi sau defilee greu accesibile - n.n.ț și ea este mai greu de cunoscut decât Cerul... Astfel, unii au Înfățișare de om prevăzător, dar sunt de fapt de o mândrie nemăsurată; alții par a fi mai presus de toți, dar nu sunt În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și persoanelor de-a lungul unor rute care nu au fost create prin ordin administrativ. Aceste mișcări nu ar fi aleatorii, ci ar reflecta faptul că se călătorește mai ușor prin văi, de-a lungul cursurilor de apă, și prin defilee, indicând unde se află resurse sau destinații ritualice importante. Iată cum descrie Weber abundența de activități umane ce animează peisajul: „Aceste rute serveau unor scopuri profesionale - de pildă, rutele speciale urmate de sticlari, de neguțătorii de sare sau de olari
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
omului (Paleoliticul), marea din Depresiunea Getică începe a se retrage către răsărit, către actuala cuvetă a Mării Negre. Dintr-un fost golf al acestei mări, aflat la legătura dintre cele două lanțuri muntoase - Carpații și Balcanii - și care corespunde azi cu Defileul Porților de Fier, pornește către răsărit, pe urma mării ce se retrăgea, un curs de apă. La început modest, firav, lua amploare în înaintarea sa și primea apele râurilor ce coborau de o parte și de alta, din Carpați și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
carpatic, unde se formează cursuri de ape căutând apusul, ca și cele de pe versantul vestic al Carpaților Apuseni. Pe măsura golirii lacului panonic, se conturează în urma lui cursul superior de azi al Dunării, care se va racorda în final, în Defileu, cursului Dunării Inferioare. În timp ce fundul marii Depresiuni Carpato-Balcanice, Depresiunea Getică, se colmata cu pietrișurile și nisipurile rostogolite de apele coborând din munți, pe interfluviile de câmpie ce răsăreau treptat de sub ape, se depunea loessul spulberat eolian din albiile acestor ape
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în masa gălbuie a depozitului loessoid. Omul Paleolitic, disputîndu-și peșterile montane cu ursul de peșteră, trăind din cules, pescuit, vânătoare, coboară și el din munte în urmărirea acestor îndeletniciri, de-a lungul afluenților Dunării. Reprezentările rupestre, pictate sau incizate din Defileul Dunării și nordul Olteniei, arată, alături de silueta omului și de cercul solar, reprezentări ale bradului și ale animalelor vânate, toate cu caracter magico-religios, desigur. Pe cursul Dunării Inferioare, cele opt terase ale sale marchează opt faze glaciare manifestate în Carpați
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
faze glaciare manifestate în Carpați în cele patru mari glaciații: Günz, Mindel, Riss și Würm (numai glaciația Würm, cea mai intensă, are trei astfel de faze). În felul acesta, coborând de la a VIII-a terasă, ce începe la ieșirea din Defileu, cea mai înaltă și mai veche, până la întîia în Câmpia Brăilei, cea mai joasă și mai tânără, aceste terase pot fi datate cu o destul de bună aproximație 1. De-a lungul Cuaternarului, lățimea fluviului a scăzut treptat, distanța dintre frunțile-perechi
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
lungă și îngustă, fără afluenți notabili, cum este valea Apei Grădiștii, oamenii i-au spus acelui râu pur și simplu "Apa", cum îi spun obișnuit și acum cei din Costești. Tot așa i-au spus până la o vreme, și locuitorii Defileului Porțile de Fier, fluviului ce le domina covârșitor viața. Dovadă este și străvechea denumire Gherdap, adică "Gardul Apei", cuvântul gard aparținând cu siguranță substratului traco-dacic. În terminologia legată de ape se mai poate atribui substratului traco-dacic cuvântul pârâu, provenind din
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și Iordanes - Aluta, în Tabula Peutingeriană - Alutus (existînd și un Pons Aluti), pentru ca în secolul XVI, olandezul Peter Heins să-l numească Alt, mai apropiat de numele actual. Trecerea pe podini încastrate în peretele de stâncă, ca și în Cazanele Defileului Dunării, a șoselei romane ce lega Transilvania cu Oltenia este figurată pe Columna Traiană, iar pe harta lui Schwanz din 1723, reprezentând Oltenia ocupată de austrieci, este figurat defileul Oltului cu lucrări de înlăturare a stâncilor, pentru navigabilizarea lui și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pe podini încastrate în peretele de stâncă, ca și în Cazanele Defileului Dunării, a șoselei romane ce lega Transilvania cu Oltenia este figurată pe Columna Traiană, iar pe harta lui Schwanz din 1723, reprezentând Oltenia ocupată de austrieci, este figurat defileul Oltului cu lucrări de înlăturare a stâncilor, pentru navigabilizarea lui și pentru traseul unei Via Carolina (este despre Carol al VI-lea de Habsburg). Nu este lipsit de interes să observăm, consemnat de Plinius cel Bătrân (Istoria Naturală), că romanii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
latină care accentuează caracterul de râu sălbatic al Jiului (verbul latin rabo înseamnă "a fi furios", "a turba"); deci, rhabosus flumen - râu furios, râu turbat. Se știe că în regiunea de munte Jiul are un curs foarte sălbatic, în antichitate defileul nefiind utilizabil nici chiar pentru o simplă cărare. Și în perioada romană, pentru a se trece din Oltenia peste munte, se părăsea valea și calea Jiului la castrul de la Bumbești, de la intrarea în defileu, se traversa apa pe malul drept
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
un curs foarte sălbatic, în antichitate defileul nefiind utilizabil nici chiar pentru o simplă cărare. Și în perioada romană, pentru a se trece din Oltenia peste munte, se părăsea valea și calea Jiului la castrul de la Bumbești, de la intrarea în defileu, se traversa apa pe malul drept și de aici se lua poteca de picior și de transport cu samarul pe cai ce treceau muntele peste Pasul Vîlcanului. Dacii denumiseră înaintea romanilor cursul acestui râu printr-un apelativ desemnând caracterul său
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
până la hotarele dacilor (ad fines Dacorum). Strabon, în secolul I î.e.n., ne prezintă izvoarele, cursul și Delta cu 7 brațe și aduce o precizare foarte importantă în legătură cu numele Dunării: romanii îi spuneau Danubius, pentru partea de la izvoare la cataractele din Defileul Porților de Fier, porțiune locuită de daci, și Hister (Istros latinizat), pentru partea inferioară locuită de geți. Și unii și alții vorbeau aceeași limbă, precizează Strabon (Geografia, VII.3.12-13). Era, desigur, același popor, dar daci pentru romani și geți
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în "Îndreptarul Geografic", dă, pe lângă coordonatele gurilor de vărsare ale unor afluenți ai Dunării, și pe cele ale gurilor Deltei (tot 6 și cu aceleași nume ca și la Plinius cel Bătrîn). Ca și Strabon, dă Dunării numele Danubius până la Defileu și Istru în aval; numește Ekbolai Defileul, cu un cuvânt grecesc. În secolul VI, Ioannes Lydos explică numele Donaris dat de către daci Dunării pe cursul său din Câmpia Panonică, cu sensul de "cel ce dă nori". Descriind restaurările justiniene de pe
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de vărsare ale unor afluenți ai Dunării, și pe cele ale gurilor Deltei (tot 6 și cu aceleași nume ca și la Plinius cel Bătrîn). Ca și Strabon, dă Dunării numele Danubius până la Defileu și Istru în aval; numește Ekbolai Defileul, cu un cuvânt grecesc. În secolul VI, Ioannes Lydos explică numele Donaris dat de către daci Dunării pe cursul său din Câmpia Panonică, cu sensul de "cel ce dă nori". Descriind restaurările justiniene de pe Dunăre, Procopius (sec. VI) arată și starea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
53 precum și A. Papadopol-Calimach, în 188454 într-o comunicare la Academie. După cum se vede, același popor - geto-dacii - a dat două nume diferite aceluiași fluviu, dar pentru două porțiuni ale sale, caracteristic diferite, separate nu numai printr-un obstacol natural evident - Defileul Porților de Fier, dar și prin origini. Deci, două nume diferite și ca sens, venind din negura vremilor. Se vede că memoria popoarelor care și-au păstrat vatra de formare poate fi foarte veche. Probabil că acum două milenii granița
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
memoria popoarelor care și-au păstrat vatra de formare poate fi foarte veche. Probabil că acum două milenii granița între cele două porțiuni ale Dunării era mai evidentă decât în timpurile moderne, mai puțin erodată de curgerea apelor. Pentru că în Defileul Porților de Fier se pot semnala două vechi toponime populare legate de acesta. Unul este desemnarea cataractelor prin cuvântul Gherdap, un nume compus din două cuvinte de substrat: gherd = gard și ap = apă; iar al doilea, denumirea însăși a defileului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Defileul Porților de Fier se pot semnala două vechi toponime populare legate de acesta. Unul este desemnarea cataractelor prin cuvântul Gherdap, un nume compus din două cuvinte de substrat: gherd = gard și ap = apă; iar al doilea, denumirea însăși a defileului, cu cele două cataracte de la intrare și ieșire, prin Clisură, venind din limba latină clausura, plural desemnând cele două zăvoare, de sus și de jos, ale unei uși. Oricât ar părea de ciudat, se poate afirma, fără greș, că fluviul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
apa aici la Babacaia". Această consemnare cumulează în câteva cuvinte un mare număr de informații legate de evenimente reale, chiar dacă uneori confuze. Astfel: - "marea de apă" ne poate indica marea Panonică de la începutul Cuaternarului, ce urma să se scurgă prin Defileu; - oameni "sălbateci" de la munte pot fi dacii, "pe care i-au bătut strămoșii noștri", adică romanii; - care strămoși "ne-au așezat pe noi aici", adică au colonizat Dacia, după cucerire. "Slobozirea" mării Panonice în Defileul, care începe într-adevăr la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
urma să se scurgă prin Defileu; - oameni "sălbateci" de la munte pot fi dacii, "pe care i-au bătut strămoșii noștri", adică romanii; - care strămoși "ne-au așezat pe noi aici", adică au colonizat Dacia, după cucerire. "Slobozirea" mării Panonice în Defileul, care începe într-adevăr la Babacaia, e pusă pe seama "împăratului nostru Traian", care a realizat o astfel de "slobozire" prin canalul de navigație terminat în anul 100 p. Cr., în ajunul primului război dacic. Ceea ce confirmă încă o dată aserțiunea lui
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în "Punica", citează "Istrul cu două nume" (I. 326). Evident, pentru cursul inferior romanii adoptaseră, latinizând, vechiul nume, diferit, transmis lor de la greci. Prin aceasta nu numai că ei respectau o tradiție și exprimau o barieră psihologică, determinată de obstacolul defileului cu cataractele sale, dar și barieră materială pentru comunicare, pentru navigație, care îi obliga să împartă flota militară de pe fluviu în două flote organizate distinct; pe cursul superior și mijlociu Classis Pannonica, iar pe cel inferior Classis Moesica. Numai după
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
montan, cu aspect torențial, purtând același nume și anume Stârminos. Numele acesta arată oare caracterul mânios al curgerii acestora? (Cuvîntul mînios-mînie se află și în greaca veche). Să menționăm și pârâul Sadul, afluent pe stânga al Jiului, la ieșirea din defileul montan, al cărui nume are origine indoeuropeană (sned = dulce, plăcut). Și mai jos, pe dreapta aceluiași râu - Motrul, în antichitate Amutrion sau Amutria (cu toponimul Ad Mutrium, în Tabula Peutingeriană, VII.4.1 și în geografia lui Ptolemeu, 3.8
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în studiul său Étude sur la crue du Jiu au mois d'aôut 1900 (An. Inst. Meteor. Rom., XVI, 1900), prezintă un caz tipic de creștere extraordinară de nivel și debit de Jiu, pe urma ploilor de vară, când în defileul de la Surduc apa Jiului a atins 12 m peste etiaj. Geograful francez subliniază spontaneitatea extraordinară a creșterii, ce s-a produs printr-o undă, debitul Jiului la Tg. Jiu atingând 12 400 m3/s, pentru viteza de 2,20 m
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de călătorie, scrisă alert, cu descrieri de peisaj, dar și cu frecvente comentarii culturale ce dau farmec relatărilor. Omul de știință este mereu dublat de un reporter dinamic și de un prozator care poate interesa. Și paginile din Chei și defilee din Munții Apuseni (1988) pot fi citite ca niște note de călătorie. Fire romantică, P. rămâne poet și aici, dar natura lui lirică se desfășoară mai cu seamă autonom, în versurile din Arcul voltaic (1986), Jocul cu umbra (1994), Starea
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
Uneori poetul recurge la formula unor pseudopsalmi (Știu) ori la notația sentimentală, într-o delicată și grațioasă caligrafie imagistică (Ziua lacrimei), ca și la pastelul ingenios și rafinat. SCRIERI: Întâlniri cu peștera, Cluj-Napoca, 1979; Arcul voltaic, București, 1986; Chei și defilee în Munții Apuseni, Cluj-Napoca, 1988; Jocul cu umbra, Cluj-Napoca, 1994; Starea de labirint, Cluj-Napoca, 1995; Geografia turismului românesc, Cluj-Napoca, 1997; Floarea de rouă, Cluj-Napoca, 1998; Între Carpați și Pirinei, București, 1998. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Jocul cu umbra”, „Unitatea națională
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]