104,721 matches
-
Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nu este vorba despre serialul cu acest titlu. Din contră, doresc să dau noi valențe celor două sintagme alăturate în titlu. De ce? Există superlative asociate care definesc vocabula. Foarte sărac este în general definit un om care nu are în ce să moaie codrul de pâine care-l hrănește. Om foarte bogat este acel care nu are timp să se trezească din mahmureală înainte de repetarea chefului. Ambele
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1416655862.html [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
din 22 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nu este vorba despre serialul cu acest titlu. Din contră, doresc să dau noi valențe celor două sintagme alăturate în titlu. De ce? Există superlative asociate care definesc vocabula. Foarte sărac este în general definit un om care nu are în ce să moaie codrul de pâine care-l hrănește. Om foarte bogat este acel care nu are timp să se trezească din mahmureală înainte de repetarea chefului. Ambele definiții extreme nu pare a avea nimic
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1416655862.html [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
sensibilitate iși dedică timp valoros scrisului, primul este chiar scriitorul Vasile Chelaru, coleg de birou, dar cu mare căldură vă recomand să citiți cărți de suflet semnate de Olguța Trifan sau Malciu Marian. “Mirabile, admirabile, povestiri superbe” - în acești termeni definea, la lansarea volumului de debut, criticul Gruia Novac nuvelele polițiste semnate de Marinel Gîlcă. “Un debut promițător, un talent autentic, o carte atractivă, pe care cititorul avizat o parcurge cu interes crescând”, consemnează, în prefața cărții, scriitorul Petruș Andrei. Și
“PASE ÎN DOI” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1453103887.html [Corola-blog/BlogPost/340092_a_341421]
-
demonstrații. De ce, dacă i-a luat coarnele și forțele și pretențiile, l-a mai lăsat - cum zic Sfinții Părinți - numai cu vârful cozii? L-a lăsat pentru că este necesar să ne șlefuim cu orice chip în atacurile lui, să ne definim pe noi, să cunoaștem mai bine marile adevăruri. El este un tolerat, nu-i o putere. Asta-i marea greșeală a oamenilor, că se tem. Cu nici un chip nu are nici o putere. Iată, suntem mlădițe în tulpină. De unde vine toată
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
Fondată în ianuarie 2011, revista a evoluat prin colaborări cu specialiști din țară și din străinătate, devenind una din revistele de primă importantă la nivel național pe plan cultural - artistic. În februarie 2015, Art Ouț a împlinit 4 de activitate, definindu-se că un actor important pe scena presei, artei și culturii românești, fiind un promotor și organizator de evenimente cultural-artistice remarcabile. Art Ouț și-a propus să devină o revistă de profil puternică, lider pe piată publicațiilor de artă la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/invitatie-in-art-fusion/ [Corola-blog/BlogPost/93208_a_94500]
-
vânt și ape. Cu iubire, devenim diamantele ce strălucesc pentru cei ce împărtășesc această trăire și o dăruim, primind zâmbetele care ne înfloresc sufletele. Florin se uită la filme vechi, Monica ascultă muzică în camera ei, Mira ascultă muzică romantică, definind o nouă percepție a sărbătorilor. Festinul s-a desfășurat conform tradiției. Pască dulce și sărată, așa cum a învățat de la bunica dinspre tată, să potolească pofta de cozonac și deliciul ouălor vopsite. Bunica ei dragă, cu origini în zona Vasluiului, familie
ÎNVIEREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1462218115.html [Corola-blog/BlogPost/381728_a_383057]
-
până în secolul al XIX-lea, atât de marinari, negustori, armatori, pirați, pescari, corsari, curve, sclavi și renegați, cât și de locuitori respectabili ai orașelor și porturilor lui Mare Nostrum. A fost o limbă fără popor, sau cu un popor ciudat, definit pe cu toate alte criterii decât cele moderne, fără alt timp verbal decât prezentul și fără nicio regulă gramaticala. O limbă doar arareori scrisă, a cărei singură menire era să-i facă pe oameni să se înțeleagă. Să aud pe
Ascultați „Marea cu sarea” cântată într-o limbă care probabil vă va suna surprinzător de cunoscut by https://republica.ro/ascultati-zmarea-cu-sarea-cantata-intr-o-limba-care-probabil-va-va-suna-surprinzator-de-cunoscut [Corola-blog/BlogPost/337809_a_339138]
-
jertfa Crucii, căci crearea liberă a unor libertăți implică în mod indiscutabil riscul Crucii. În dumnezeiasca Sa libertate, Atotcreatorul își poate transcende și propria Sa transcendență, atingând infinitul Dragostei, îngăduind omului chiar și libertatea de a-L nega. Sfinții Părinți definesc libertatea lui Dumnezeu ca pe o „nebunie a iubirii”, ce-și are în Cruce o ultimă expresie. Prin răstignirea Sa, Mântuitorul își însușește toată robia păcatelor lumii, cu moartea în toată plenitudinea ei spirituală, ca chip al separării, al urii
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338702304.html [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
țări, abordarea educației religioase se situează undeva între asigurarea informației cognitive și oferta educației catehetice. Multă vreme, societatea a fost puternic animată atât gândirea religioasă în general, cât și de prezența vitală a bisericilor în particular. Astăzi încep să se definească două abordări oarecum opuse. În primul rând, ne putem concentra asupra componentei confesionale a educației religioase, redefinind educația religioasă ca formă de mărturie - (Aici trebuie făcută precizarea că mărturia, cel puțin în Istoria Bisericii Ortodoxe Române, a fost mereu unită
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
fie manifestată de către organismele europene față de aspectele negative ale fenomenului sectelor religioase, se întemeiază pe informații ce atestă faptul că activitatea unor grupări cultice poate reprezenta un pericol atât pentru dezvoltarea democrației, cât și în privința exercitării depline a drepturilor omului, definite de cadrul juridic internațional și național. În acest sens, un număr semnificativ de state europene și-au revizuit legislația, elaborând instrumentele normative și administrative destinate să gestioneze cât mai eficient problema sectelor care desfășoară activități ilegale, imorale sau destabilizatoare în ceea ce privește
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
activități ilegale, imorale sau destabilizatoare în ceea ce privește siguranța națională. De multe ori, aceste reactualizări legislative au precedat reacția OSCE si a Consiliului Europei. De pildă, în Belgia, "Legea organică privind serviciile de informații și de siguranță", promulgată la 30.11.1998, definește explicit "sectele dăunătoare", drept "orice grup structurat care, sub pretextul profesării unei anumite spiritualități sau filosofii sau cel de a deține monopolul elitist al căii spre adevăr, înțelepciune sau mântuire, vizează stabilirea unei dominații totale și exclusive asupra persoanelor, recurgând
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
la lumină. Dar mai ales, crește singur, se strecoară pe alocuri, fără ajutor, într-o perenitate care sugerează veșnicia. Și nici nu moare, ci adoarme puțin ca să-și refacă puterile și să ia din nou lumina în piept. Să-și definească ținuta, ființa. Să prindă rădăcini în pământul sufletului nostru. Arta poetică nu trebuie definită, pentru că inefabilul nu se definește. Nici Duhul Poeziei nu se definește. El suflă și vălurește apa din noi. Apoi vindecă, tămăduiește de orice boală. Cu lingoare
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Și nici nu moare, ci adoarme puțin ca să-și refacă puterile și să ia din nou lumina în piept. Să-și definească ținuta, ființa. Să prindă rădăcini în pământul sufletului nostru. Arta poetică nu trebuie definită, pentru că inefabilul nu se definește. Nici Duhul Poeziei nu se definește. El suflă și vălurește apa din noi. Apoi vindecă, tămăduiește de orice boală. Cu lingoare. Cu miresme. Cu foc și cu apă. Chin dulce. Cruce. Stigmat. Povară ușoară. Așa cum spune și Grigore Vieru: „Nu
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
puțin ca să-și refacă puterile și să ia din nou lumina în piept. Să-și definească ținuta, ființa. Să prindă rădăcini în pământul sufletului nostru. Arta poetică nu trebuie definită, pentru că inefabilul nu se definește. Nici Duhul Poeziei nu se definește. El suflă și vălurește apa din noi. Apoi vindecă, tămăduiește de orice boală. Cu lingoare. Cu miresme. Cu foc și cu apă. Chin dulce. Cruce. Stigmat. Povară ușoară. Așa cum spune și Grigore Vieru: „Nu pot până la capăt / Cântecul duce. / Scriind
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
nevoie de cuvinte. Sunt de ajuns tăcerile și simțirea care reflectă stările poetice prin care trece și pe care le transmite și altora. Este o poezie mai mult senzorială, un inefabil aproape palpabil, dacă se poate spune așa. Greu de definit, de încadrat, de precizat. Este mai mult intuită și simțită prin pori, în minte și inimă. De la o vreme, ne confundăm cu părinții noștri. Părinții trec în noi pe nesimțite, până nu mai rămâne nimic din ei. Le luăm din
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
etnografică de un conservatorism și un arhaism cu totul aparte, care este Țara Lăpușului” (p. 9) mărturisește, de-adevăratelea, dascălul Bilțiu, fără a exagera câtuși de puțin, prin argumentul propus. Totul pare rupt din mit. Un amplu studiu monografic, aș defini, personal, această trudă și osteneală. Complexă în construcție, amplă și bogată în informație, frumos ilustrată cu poze din arhiva personală a celor doi autori - aceasta este monografia așezării Groșii Țibleșului, azi, o prosperă și cunoscută comună. Propusă și finalizată pe
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Grosii_tiblesului_locuri_oameni_f_vasile_bele_1330685680.html [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
Cernăuți își vor găsi, în cele din urmă, împlinirea. Visul e vis, dar ele îl vor realitate. Credința în izbânda finală a celor două autoare este, pe cât de îndârjită, pe atât de convingătoare și cuceritoare. Dacă Doina Cernica poate fi definită ca o Vitoria Lipan (din celebra capodoperă a lui Mihail Sadoveanu: Baltagul), plecată în căutarea bărbatului său, hotărâtă să facă ea dreptate, nemaiașteptând justiția divină -, Maria Toacă poate fi privită aidoma necruțătoarei protagoniste din drama Năpasta a lui I.L. Caragiale
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
lumină-culoare animă câmpul grafic. Colajele au sensul pictural și exprimă un spirit modern, imaginativ, profund”. Iată și câteva ,,flori de colț”, cu irizări alpine, dar și de nestemate, cernute din florilegiul mărturiilor autoreferențiale ale pictoriței însăși: ,,Este culoarea care mă definește, deoarece foarte multe piese populare din Bucovina au această nuanță de negru. Începând de la catrințe, vase -, chiar și peisajele din natură conțin un contrast dintre alb și negru, au un verde foarte închis, cel al munților. (...) Toate mânăstirile din sudul
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
proza, în teatrul și în publicistica vituperantă, de o actualitate bulversantă și dezarmantă, create de Mihai Eminescu. Autoarea trece, în continuare, într-un alt plan, al constatărilor și întrebărilor dureroase: Ne-am obișnuit să-i rostim numele și să-l definim drept oglinda sufletului nostru de zile mari și zile obișnuite, de cele mai multe ori, însă, în deșert, așa cum invocăm fără noimă și numele Mântuitorului. Poate ar fi cazul să răscolim în sinea noastră, întrebându-ne dacă a mai rămas ceva din
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
-l adun, / Cât timpul, risipit în van / - Din inocență sau răsfăț - / Șterge răbojul an cu an, / Fără să uit, fără să-nvăț. ” (Adrian Erbiceanu - „Același veac, același leat”) ADRIAN BOTEZ demonstrează prin poemele sale încărcate de metafore că omul este definit de contraste, subscriind la perfecțiunea morală doar prin credință: „ cu grație, sfială de fecioară, / zarzăru-abia se clatină în noapte; / vălul de flori, mireasă printre șoapte, / teamă-i să lunece de pe comoară! / e-atâta liniște, Hristoase Mire, la nunta mistică de
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
FII RESPECTAT!” Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 665 din 26 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului „Respectul față de ceilalți, un respect plin de modestie și politețe, este prima condiție a adevăratei egalități.” - F. M. Dostoievski Dicționarul explicativ al limbii române definește respectul ca fiind atitudine sau sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva, spre deosebire de politețe care este o comportare conformă cu buna-cuviință, prin care se înțelege o atitudine de amabilitate. Nu trebuie confundate, deoarece
„RESPECTĂ SĂ FII RESPECTAT!” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_respecta_sa_fii_respectat_vavila_popovici_1351267678.html [Corola-blog/BlogPost/358816_a_360145]
-
desigur că poate fi numit egoist. Doar cei care privesc ambele fațete; avers & revers pot obține ceea își doresc, adică IUBIREA. Iubirea aceea reciprocă pentru care se luptă orice ființă umană. Filosofi și sociologi din toate timpurile au încercat să definească acest sentiment, care prin puritate poate deveni NOBIL, iar prin egoism poate deveni distrugător. Nu încerc să argumentez sau să motivez ce ar trebui să facem atunci când iubim. Dacă sentimentul nostru este sincer îl putem continua. Dacă cel pe care
VORBIND DESPRE DRAGOSTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_vorbind_despre_dragos_mihai_leonte_1352617428.html [Corola-blog/BlogPost/365796_a_367125]
-
propovăduia îi producea plăcere. „Și atunci înseamnă că toți oamenii suntem frați, și avem același Tată ce ne iubește, și nu ar mai trebui să ne facem rău unul altuia”, concluzionă Cecilia foarte impresionată de ceea ce Eusebiu spusese. „Da, ai definit foarte bine ceea ce noi oamenii ar trebui să facem ca răspuns la iubirea lui Hristos”, îi răspunse Eusebiu. „Hm, interesant ce spui, dar cum înțelegi tu problema suferinței umane? De ce pentru mașinațiile marilor puteri suferă oameni nevinovați, de ce nu intervine
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (9) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1496994053.html [Corola-blog/BlogPost/352718_a_354047]
-
nici nu pot să-mi părăsesc menirea. Doar șoaptele-ți răstălmăcite-n floare Pe ramurile clocotind de verde M-ademeneau în tainica-ți vâltoare, În care-un înger, veșnicia-și pierde. Și mi-am simțit lumina cum se-aprinde, Cum definește-n ceruri traiectorii, Distanțele măsoară și cuprinde, În joc fierbinte, astrele și norii. Eu, desprinzându-mă de veșnicie, Și-ncet, îndepărtându-mă de stele, Tot mai decisă ruperea să-mi fie, Am renunțat la aripile mele. De-acum ești tu
AMANDAR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1490009926.html [Corola-blog/BlogPost/381151_a_382480]
-
sau zarea înspre care se îndreaptă acea religie. Așa cum o navă puternică are un catarg viguros și o cârmă tare, gata să o mențină pe direcția de plutire și în lupta cu valurile, tot așa Biserica Mântuitorului Iisus Hristos este definită de imnologii răsăriteni drept „corabia mântuirii“, iar, în planul practic, bisericile s-au și construit mai întâi în formă de corabie, turlele servind de catarg sau catarge. Catargul veșnic al corabiei duhovnicești, al Bisericii - corabie exclusivă a mântuirii - este, însă
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Simbolul_de_credinta_sau_crezul_teza_si_sinteza_marturisirii_noastre_ortodoxe.html [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]