23,548 matches
-
au înregistrat ameliorări semnificative între cele două etape de studiu 6% dintre copii au manifestat modele de comportament autist sau cvasiautist PARTEA a IIa CERCETĂRI EMPIRICE Capitolul 4 Părinți adoptatori și copii adoptați 284 4.1 Obiectivul general 4.2 Definirea variabilelor 4.3 Designul cercetării 4.4 Profilul părinților adoptatori 4.5 Profilul copiilor adoptați în România 4.6 Motivația adopției 4.7 Copii preferați pentru adopție 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale 4.1 Obiectivul general În acest
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
chiar "neadoptabili" prin prisma unor trăsături speciale pe care le prezintă. Studiile internaționale arată că, în general, persoanele/cuplurile care adoptă copiii cu nevoi speciale se disting prin trăsături socio-demografice și motivație de restul adoptatorilor (vezi cap. 2). 4.2 Definirea variabilelor Pentru a construi profilul părinților adoptatori, am urmat un demers descriptiv. Am avut în vedere o serie de variabile, îndelung analizate în studiile internaționale în raport cu reușita adopției (vezi cap. 2): vârsta părinților în momentul adopției, statusul marital, etnia, religia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copii", declară adeseori persoanele infertile. "Asta este menirea noastră pe pământ, să creștem un copil...menirea mea care este?". În alte declarații infertilitatea este conceptualizată în termenii unei piedici în dezvoltarea familială. Prezența copilului este o condiție absolut necesară pentru definirea familiei. Copilul are rolul de a asigura transformarea "cuplului" într-o "familie". "Un copil face un cuplu să fie o familie în adevăratul sens la cuvântului." Cuplurile cu infertilitate secundară, care reprezintă 9% din totalul adoptatorilor, invocă și ele nevoi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dispoziție nicio metodă de control pentru a ne asigura că ne-au fost date spre analiză toate dosarele de adopție înregistrate în acea perioadă. Capitolul 5 Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive 5.1 Abordări teoretice 5.1.1 Definirea conceptelor 5.1.2 Ipotezele cercetării 5.2 Designul cercetării 5.2.1 Metode și instrumente 5.2.2 Eșantionarea și procesul de colectare a datelor 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori 5.3.1 Starea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
in cazul nostru caracteristicile copilului adoptat), percepția acestor factori și resursele sociale, informaționale și economice. Într-o a doua fază vom aprofunda acest model și adițional vom aduce în discuție și strategiile de coping adoptate de familii. 5.1.1 Definirea conceptelor McCubbin și Patterson 307 au definit factorul stresor ca fiind un eveniment din viață care produce sau are potențial de a produce schimbări semnificative în sistemul social familial. Adopția unui copil afectează multiple dimensiuni ale vieții de familie: creează
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și colaboratorii săi351 iar, Crocker et al352 considerau că, persoanele stigmatizate posedă (sau se consideră că posedă) anumite atribute sau caracteristici care conferă o identitate socială devalorizată în anumite contexte sociale particulare. Din prezentarea anterioară, reținem câteva aspecte esențiale în definirea stigmatizării: identificarea diferențelor în condițiile raportării sociale și consecința identificării acestor diferențe exprimată în atitudinea de compromitere, de devalorizare, cu efecte asupra tuturor dimensiunilor vieții individului. Davidio, Major și Crocker 353 surprind toate aceste aspecte în următoarea definiție: Stigma este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu tradiția, din perspectiva religiei creștine, pornind de la ideile psihologului francez Théodule-Armand Ribot: Dacă sunt chipuri originale de gândire, sunt chipuri originale care se impun, creând o contagiune și contagiunea este o caracteristică a mulțimilor"162. Ea debuta cu o definire a tradiției sub formula inserării unei povestiri, aparținând scriitorului francez Louis Jacolitt,163 despre cum se creează, în mod fals, tradiția. Prin urmare tradiția, în opinia lui, se baza pe o născocire, devenită ulterior obișnuință, iar apoi lege. Asemenea definiție
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
care îi aparțin a priori pentru a nu reține din aceasta decât formele susceptibile a se preta unei determinări ideale. Neluarea în considerare a caracterelor subiective ale oricărei lumi posibile este indispensabilă din punct de vedere metodologic, în măsura în care aceasta permite definirea procedurilor ce permit dobândirea unor cunoștințe inaccesibile altminteri, de pildă măsura cantitativă. Însă dezvoltarea de altfel infinită a acestei cunoașteri ideale nu se continuă în mod legitim decât atâta vreme cât rămâne conștientă de limitele câmpului său de cercetare, limite pe care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
naturii, dreptul lor este deja ceva mai puțin incontestabil decât ar putea părea, dacă este adevărat că ceea ce își dau ele drept obiect este deja o natură redusă, natura galileană a oamenilor timpurilor noastre. Tocmai aceasta este cea care permite definirea acestor oameni și a acestor timpuri. O asemenea natură, în ciuda spațiilor verzi despre care se pretinde că sunt salvgardate în ea, nu este nici verde, nici albastră, nu este nici trandafirie la răsăritul soarelui, nici tristă la apropierea nopții. În
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
întrețin o relație de neocolit cu acel ceva prin care oamenii sunt oameni, cu corporeitatea, cu istoricitatea, cu socialitatea, cu psihismul, cu limbajul perceput drept cuvânt primitiv, drept capacitate de a vorbi cu tot atâtea categorii transcendentale care își găsesc definirea în esența vieții, care sunt propriile sale categorii, modalitățile fundamentale potrivit cărora ea se înfăptuiește ca experiență a lumii în sine. Cum poate un asemenea Fond adică Abisul unei subiectivități radicale să fie un fundament pentru tratarea obiectivă a fenomenelor
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
odată definit un anumit număr de comportamente, vor putea să le catalogăm astfel în funcție de vârstă, de sex, de clasă, de tipul de societate, să facem numărătoarea circumstanțelor în care acestea se realizează. Vom putea în cele din urmă să detaliem definirea tipurilor, a categoriilor, a condițiilor, să multiplicăm confirmările, să punem în lumină forme, structuri, pe scurt, să ajungem la rezultate din ce în ce mai elaborate, din ce în ce mai științifice și din ce în ce mai obiective. Însă la ce bun asemenea "rezultate"? Ne învață ele oare despre sexualitate ceva
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
singură putea să le confere un sens, o direcție, un "obiect" și, în acest fel, ineluctabilitatea unui fundament absolut. În raportarea la faptul uman considerat ca un fenomen transcendent se ridică o a doua contingență, cea, așa cum am văzut, a definirii caracterelor, a semnificației lor, a metodologiilor. Metoda matematică având proprietatea de a se aplica la un obiect oarecare, nu ea este cea care desemnează obiectul său. Totuși acesta nu se desemnează singur, nu se aduce el însuși în el însuși
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de tot felul 7 etc. Problema "optimului social", un fel de "fata morgana" a lumii moderne deși tratată pe larg de autori importanți (Kant, Arrow, Lange, Bergson, Hayek, Samuelson ș.a.) nu și-a aflat rezolvarea căci, așa cum afirma Serge-Cristophe Kohn, "definirea notiunii de optim presupune existența unei alegeri, ceea ce pune, pe de o parte, problemele filosofice ale determinismului, liberului arbitru etc., iar pe de altă parte, problema contingentă: optimul social poate fi realizat de catre un ipotetic dictator binevoitor?"8. Cînd vorbim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și sociale pe care le reprezintă. Ele pot acționa direct asupra celorlalți actori menționați, sau prin intermediul mass-mediei și, bineînțeles, al partidelor politice. Această influență tinde să fie instituționalizată. Prin urmare, actori numeroși intervin, în diferite moduri, sub di-verse titluri, în definirea și punerea în operă a politicilor economice. Aceste diferite centre constituie ceea ce numim Stat. Ele se influențează reciproc, suportînd diferite presiuni. Poate fi semnalată, ca tendință, o trecere de la modelele centralizate la modelele multidecizi-onale. 1.10. Administrațiile private Cînd se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sunt profitabilitatea sau recuperarea investițiilor, cît pe altele care privesc distribuirea avuției, controlul asupra pozițiilor economice, menținerea sănătății publice, sau a bunăstării anumitor categorii de populație. În sistemul de piață, motivația o reprezintă interesul personal, în sectorul public se încearcă definirea unui interes colectiv, mult mai greu de determinat, mai ales cu transparența necesară. Ceea ce reprezintă banul pentru economia de piață liberă, reprezintă votul pentru econo-mia publică, din punct de vedere politic privind lucrurile. Din punct de vedere economic, tot criteriile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de demarcație între libertatea acordată pieței de a opera în direcția satisfacerii unor aseme-nea drepturi și protejarea lor de către Stat reprezintă o dilemă serioasă în economiile mixte guvernate de principii democratice. 3) Un criteriu de determinare a politicilor publice este definirea activităților de interes public. Pe măsura creșterii complexității societăților, democrația directă a devenit tot mai greu de practicat, de aceea votul ca mijloc de exprimare a interesului public a fost înlocuit de sistemul democrației reprezentative. J. Bentham definea interesul public
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
poluator potențial de către cei care-i sunt victime nu este, din acest punct de vedere, decît o formă particulară de apărare a dreptului de proprietate prin alte mijloace. Ceea ce înseamnă că internalizarea costurilor sociale este mai întîi o problemă de definire și de apărare a dreptului la proprietate. Iar pentru a-l apăra, piața rămîne pentru R. Coase mijlocul cel mai bun. 2.2.3. Dezbaterea Coase Pigou Se poate spune că A.C. Pigou a fondat prima școală de gîndire în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și democrație Creșterea nivelului de trai accentuează cererea de servicii publi-ce și caracterul lor non-comercial o amplifică încă și mai mult. În fața acestor exigențe, ridicarea veniturilor necesare este delicată, căci prin-cipiul egalității în fața impozitului are un caracter destul de vag, iar definirea materiei impozabile e dificil de făcut. Față cu această constatare, unii au propus apropierea funcționării democrației de modelul comercial. Vom vedea însă că această idee pare greu de concretizat, cu atît mai mult cu cît, odată cu școala Public Choice, ne
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dacă se respectă aceste condiții în celelalte activități. Altfel spus, din moment ce există distorsiuni inevitabile în anumi-te sectoare, trebuie, în general, noi distorsiuni corectoare în celelalte sectoare, pentru a ține seama de costul de oportunitate pentru colectivitate. 4.2.2. Imposibila definire a unui optim social 4.2.2.1 Problema repartiției bunăstării Analiza economică încearcă deci să identifice condițiile unei alocări eficace a resurselor și necesitatea unei intervenții publice pentru restaurarea eficacității în caz de neajunsuri ale piețelor. Dar pentru căutarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de tangență între funcția utilității colective și frontiera lui Pareto. O serie de lucrări ulterioare au permis precizarea formei matematice și a conținutului ce trebuie să caracterizeze o asemenea funcție, dacă se dorește, grație acesteia, clasarea tuturor alegerilor posibile și definirea celei care maximizează bunăstarea colectivă, ca medie aritmetică ponderată a satisfacțiilor individuale. Printre contribuțiile aduse în acest sens, o reținem pe cea a lui John Harsatiyi (în 1955), care a enunțat o teoremă despre forma F.B.S., asemănătoare cu cea propusă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
etalon comun (utilitate cardinală), ori se măsoară satisfacțiile individuale prin cantități de bunuri, de servicii sau alte lucruri. Cu toate acestea, rămîn încă suficiente elemente esențiale pentru a pune în evidență limitele unei abordări în termeni de F.B.S. b) Imposibila definire a unei funcții a bunăstării sociale Dacă F.B.S. trebuie să fie o medie ponderată a utilităților individuale, cine va defini ponderea atribuită fiecărui individ și pe baza cărui criteriu? În lipsa unui răspuns obiectiv la această întrebare, teoria eco-nomică rămîne incapabilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
natural, buget unic și statut, moștenite de la vechile generații de economiști, noi dezvoltări ale analizei economice propun, deci, astăzi substituirea cu noțiunile de rețea, diferențiere tarifară și salarii de eficiență. Este vorba despre o mutație majoră care necesită, fără îndoială, definirea în noi termeni a unei națiuni. 6.3. Statul și sistemele economice De la celebrul "Statul sunt eu" (Ludovic al XIV-lea) la Revoluția franceză, lucrurile au evoluat mult. În Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului se precizează că Statul este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
unor scăderi garantate de prețuri, șomeri ori beneficiari ai salariului minim pe econo-mie în zonele cele mai fragile, putem înțelege de ce globalizarea constituie o veritabilă sfidare la adresa unității naționale. Prin urmare, reorganizarea administrative-teritorială a teritoriului național se impune, ca și definirea unui pact implicit în materie de transferuri interregionale. Dacă vom intra în zona Euro, se vor adăuga alte probleme, cele ale transferurilor eventuale între țările membre. Pentru a evita con-runtarea cu transferuri masive pe care țările cele mai bogate, și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
167 4.2.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă 167 4.2.1.2. Efectele externe (externalitățile) 168 4.2.1.3. Bunurile colective 170 4.2.1.4. Teoria optimului de rang secund 172 4.2.2. Imposibila definire a unui optim social 173 4.2.2.1 Problema repartiției bunăstării 173 4.2.2.2. Funcția bunăstării sociale 174 4.2.2.3. Teoremele imposibilității ale lui Arrow și Sen 177 4.2.2.3.1. Teorema imposibilității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fenomene - literare, legislative sau politice - întotdeauna repetabile. Studiile privitoare la colaboratorii guvernului de la Vichy sunt încă utile cercetătorilor întunecatului proletcultism românesc. Tratarea, în altă parte, cu fină psihologie a câtorva personalități controversate amintește de pururi tânăra metodă a lui Plutarh. Definirea în termeni de lașitate istorică a momentelor de recrudescență a poeziei e, iarăși, un nucleu fertil. Complexele de superioritate - vagi, dar constante - pe care intelectualii români le-a dezvoltat, în bună tradiție galică, relativ la ceea ce se petrece peste ocean sunt
Metrologia lecturii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8067_a_9392]