104,572 matches
-
pornit era ziarul Dreptatea al P.N.Ț. (condus de N. Carandino), care avea, în pagina a treia rubrica "Pernița cu ace", alimentată de Oscar Lemnaru. Să rețin faptul că la 16 octombrie 1944 Comisia de epurație a presei hotărăște "excluderea definitivă din presă" a unui prim lot de ziariști: Pamfil Șeicaru, Stelian Popescu, Nichifor Crainic, Ilie Rădulescu, I.P. Prundeni, Romulus Seișanu, Dem. Theodorescu, Al. Hodoș, Romulus Dianu, Mircea Grigorescu, Toma Vlădescu, Eugen Titeanu, Emil Ciuceanu, D.I. Cucu, Niculae Roșu. Dar, mai
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
spațiul public, el ne intimidează chiar și când tace. Volumul recent apărut dovedește că poezia sa nu s-a demodat și nici nu se va demoda în viitorul apropiat. Luciditatea o apără de învechire. Geo Dumitrescu, Poezii, ediție completă și definitivă, București, Ed. Curtea Veche, 2000 (în afară de versuri, volumul mai cuprinde: o prefață de Eugen Simion; desene și texte scrise de mână ale autorului; un indice alfabetic al poeziilor; referințe critice; o notă finală a autorului). 312 pag.
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
principiul negativ, constituie o primă limitare a absolutului, semnifică neființa și ideea de lume creată deja, este arhetipul, psihicului uman etc. În concluzie, "patru semnifică un stadiu de împăcare cu lumea sau, dimpotrivă, unul de disjuncție ireconciliabilă prin suceală și definitivă prin moarte." patru sînt ceasurile în povestirea În vreme de război, al patrulea e anul rebel în Păcat, patru ceasuri ține rătăcirea în La hanul Mînjoală, a patra e clasa în care se poticnește Cănuță și personajul din Lanțul slăbiciunilor
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
au dobândit de mult: de la suspendarea vizelor pentru Occident la diversele "oleoconducte" și piețe zonale, de la acorduri culturale la facilități economice. în continuare, pentru intelectualul român modalitatea cea mai frecventă de a se impune în Occident e fuga și renunțarea definitivă la calitatea de român. Această imagine e, din multe puncte de vedere, falsă. A fost suficient să arunci o privire de Paști la televizor pentru a te convinge că românul se mulțumește cu foarte puțin. Sau cu nimic. Marginile de
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
bibliotecă să iau un... Plic! M-am trezit transpirat și într-o stare de agitație, urmărit fiind de gândul de a merge acasă și a recupera cel de-al treilea plic. Secretarea mă privea buimacă și numai sub amenințarea încetării definitive a colaborării a acceptat să mă însoțească din nou la domiciliul lui nea Tudor. Mașina cu care mergeam aveam senzația că merge mult prea încet și figura nemulțumită a șoferului la auzul adresei m-a convins încă odată că ceva
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
Mircea A. Diaconu Dacă ar fi să reamintesc niște truisme, în condițiile în care discuțiile despre revizuiri fac încă destule "victime", atunci ar trebui să spun, înainte de toate, că literatura este un fenomen în mișcare. Orice imagine definitivă și orice interpretare apodictică, avînd drept cauză inerția, echilibrul sau disperarea, este, prin urmare, supusă greșelii. Care sînt cauzele acestei mișcări care înseamnă nu nesiguranță, ci, dimpotrivă, certitudine?! În primul rînd, fenomene considerate multă vreme marginale sau subterane pot fi
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
buni cunoscători ai realităților politice din imperiul țarist. Războiul de independență avea să confirme aprehensiunile eminesciene. Sigur, războiul trebuia dus, căci consfințirea independenței devenise o necesitate; și apoi, așa cum a demonstrat Maiorescu luptele de pe cîmpurile din Bulgaria au produs simbioza definitivă și necesară dintre țară și suveran, Principele Carol. În același timp însă Principatele Unite au fost pe punctul de a fi încorporate imperiului țarist. A fost necesară acțiunea demnă și energică a Principelui, a guvernului, a tuturor factorilor politici acționînd
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
stația de salvare a acestuia și ce spun despre nesimțirea unora dintre doctorii plătiți de la buget. E suficient să faci contabilitatea răniților salvați de echipele SMURD și a răniților conduși direct la cimitir de către românii noștri neaoși ca să tragi concluzii definitive. Adevărul e că dl. Arafat stă de multă vreme ca un ghimpe în ochii injectați de ură ai doctorimii din România. Nu doar medicii mureșeni îl detestă pe-acest doctor atomic, ci și confrații lor din alte județe, speriați că
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
nu e nici pe departe, așa cum lasă să se înțeleagă, singura receptare îndreptățită. Este, iarăși, una dintre ele, față de care destui teoreticieni de prestigiu au rezerve serioase. Dar tonul expunerii lui Marin Mincu are din păcate mereu note acute, imperative, definitive care nu stau bine unui text de azi și-i dau o aromă desuetă, de nostalgie științifică apusă. Chiar dacă nu crede în diacronie, autorul caută, ca mai demult Laurențiu Ulici, generația și promoțiile ei. Dar dacă Laurențiu Ulici venera un
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
face filme, pentru că în Franța, spre deosebire de Serbia, nu găsește nimic interesant pe stradă când deschide fereastra. Al doilea motiv e în strânsă legatura cu altă idee ce apare frecvent în discuțiile despre Mitteleuropa: a fi central-european nu e o stare definitivă, ci una tranzitorie, în opoziție cu orientalismul și balcanismul, dorind în același timp să-și însușească principiile vest-europene și să-și păstreze pornirile naționaliste. A treia Europă nu e Un Babel fericit (de altfel titlul le aparține editorilor, nu profesorului
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
născând același reflex care a scos în afara parlamentului tocmai partidul ce conducea coaliția! Chiar dacă dl. Andrei Marga n-ar fi insistat întru autosuspendarea unor stâlpi ai partidului, nechemați, totuși, în fața Justiției (chiar și atunci ar mai fi trebuit o sentință definitivă de condamnare), chiar când nu și-ar fi luat în serios atribuțiile și mai cu seamă după facilitarea revenirii în partid a d-lui Victor Ciorbea, pâine cu sare n-ar mai fi gustat multă vreme în compania paladinilor d-
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
Adevărul cu majusculă reamintește ironic declinul "marilor povești". Îi urmează cel al dialogului a cărui eficacitate postulată este contrazisă. O agonistică sui-generis se petrece pe covorașul pentru șters picioarele din fața ușii. Zgomotul sec al servietei diplomat marchează sfîrșitul ineluctabil, pierderea definitivă a mîntuirii. Un eșec nu doar al ideologiilor centralizatoare, ci și al încrederii în valențele consensuale pe care le presupunea dialogul. Ceea ce rămîne este o afirmare a micului adevăr individual, politețea rece și respectul conveniențelor bine codificate pentru a acoperi
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
acasă, la soția care îl așteaptă cu cina pregătită și cîteva vorbe convenționale. Ambiguitatea tonului lui Klima e impecabilă în acest text: care e de fapt adevărata iubire, prezența constantă și blîndă, ne-declarativă, previzibilă și tocmai de aceea fermă, definitivă, a soției, sau clandestinitatea și efemerul întîlnirilor de una sau două ore, cu o altă femeie? Dacă Michael Heim l-a făcut celebru pe Kundera în America, Gerald Turner merită aceleași laude pentru felul în care a tradus proza lui
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
sub ochii noștri, spectatorii experimentului. Cred că aici, în partea a doua, lucrurile sînt nuanțate cu mare grijă, desenul lui Colceag capătă profunzime, rigoare, o lume în descompunere se pregătește, aproape septic, pentru un alt tip de descompunere, un proces definitiv și ireversibil. Cea în moarte. Am depistat o tendință de ușurătate la început, un soi de minimalizare și frivolizare a discursului, o alunecare spre derizoriu. ~ntr-un fel la asta contribuie și ideea de spațiu a scenografului Mihai Mădescu, care încarcă
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
are într-adevăr formația unui filosof - și încă a unuia imprevizibil care, în ciuda Păltinișanului, pare la un moment dat că se separă definitiv de filosofie spre a se ocupa (un mistic, s-a zis) cu o știință "suspectă". Cât de definitivă a fost această "despărțire" se poate constata o dată mai mult astăzi. Cu totul ironic, Zamfirescu părăsește Spania doar spre a-i "anexa" Lumea Nouă. Ne amintim că în volumul I al lucrării autorul își centra eforturile pe ideea de impuritate
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
forme de gimnastică barbară și de grobianism păgîn, anume umbrela bulgărească. Chiar și pe frontul monarhic, deși noi sîntem singura țară din lume al cărei rege, aflat pe tron în timpul celui de-a doilea război mondial, este, în ciuda apartenenței sale definitive la patrimoniul istoric european, un om activ și cu o prezență imediată copleșitoare, bulgarii ne-au dat clasă. în timp ce Regele Mihai, prin amatorismul de o candoare discutabilă al Convenției Democratice a fost implicat abuziv, grație invocărilor, declarațiilor și diverselor sloganuri
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
cu bunicul mort, nu din dragoste, ci cu acea cruzime tipică vîrstei, pentru a-l întreba ceva în legătură cu experiența alchimică eșuată. Bunicul nu-i răspunde, probabil pentru că odată, cînd luase bătaie, copilul îi dorise moartea. Abia acum conștient de tăcerea definitivă, băiatul se întoarce speriat lîngă verișoara cea sclifosită: "Prin fereastră venea o lumină cenușie, rece. Se strînse lîngă Ancuța, atingîndu-i cu palmele spatele cald. Prin trupul ei sufletul se mișca ușor, respirînd." Din Marea amărăciune s-a reținut mai ales
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
Groșan e un eveniment în spațiul nostru editorial. Iar în economia creației scriitorului, pare să fie un eveniment mai spectaculos decît apariția în 1992 a romanului O sută de ani de zile la Porțile Orientului. Ioan Groșan, Povestiri alese, Ediție definitivă, Editura Allfa, București, 1999, 424 p., 119 000 lei.
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
astfel, în- tr-un lent proces de recondiționare morală, un manuscris de autor. Evul Mediu fusese epoca manuscrisului-copie, întocmit de copiști de profesie, pe care abia tiparul îi face inutili. Și nu chiar imediat. Copiile medievale nu erau bruioane, ci forme definitive, "cărți", destinate circulației publice. Pînă către mijlocul secolului al XVIII-lea, manuscrisul de autor e totuși neglijat, singura lui variantă care prezintă interes fiind manuscrisul unor opere inedite sau interzise de la publicare. Secolele al XIX-lea și al XX-lea
Mâna care scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15740_a_17065]
-
dar de o mare sensibilitate în realizarea propriu-zisă, pictorul este, în esență, un spirit clasic transplantat în plină agitație preapocaliptică. Echilibrul compozițiilor, seninătatea atemporală a desenului și a construcției cromatice, absența oricărui artificiu decorativ și căutarea unei exprimări laconice și definitive îl apropie de modelele gîndirii grecești, după cum extrema codificare a imaginii, absența oricărui retorism, încărcătura spirituală a semnului și puritatea abstractă a culorilor îl apropie de imaginea-hieroglifă, de lumea în epură din viziunea bizantină și postbizantină. Pînă la un punct
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]
-
nu se îndreaptă numai spre clasici, cartea de față ne poartă și printre mecanismele unor cărți mai apropiate de noi: Noapte de sînziene, Lumea în două zile și chiar Orbitor sau Coaja lucrurilor de Adrian Oțoiu. Fără să propună sensuri definitive, deși cu o aplecare spre a descoperi simboluri și etimologii, poate hazardate, cartea de față este, în primul rînd, o lectură fără complexe. Roxana Sorescu - Lumea, repovestită, Ed. Eminescu, București, 2000, 256 p., f.p. În ciuda cărților, impresionante și ca prestanță
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
poezii de război. O poezie a tranzitivității și a răsturnării obișnuințelor contemporanilor, din care cu greu s-ar putea bănui vocea care oficiază în volumele următoare: "aprind o țigară/ caldă ca un surîs/ simplă ca o despărțire care a devenit definitivă/ necesară ca o anexă a singurătății/ și prin fumul violaceu/ care se destramă care dispare/ ca o fluturare de batistă/ ochii ziarelor mă privesc fix". O primă schimbare a vocii poetice are loc începînd cu al doilea volum, al doilea
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
îngerii întorși, bătrîni sau bolnavi, îngerii călăi, erezia, visele, poemele erotice, la fel de importante în economia operei și de o valoare comparabilă cu cele religioase, reflexul realității imediate, oricît de voalat, ș.a.m.d.). Alexandru Lungu - Ninsoarea neagră, Ed. Vinea, Ediții definitive, București, 2000, vol. I-II, 314, 324 p., f.p. Fire, de culoare de data aceasta, trec și prin poezia Marianei Bojan: cel jucăuș al Phanatasticonului și cel sumbru al Hainei de cînepă. "Poemele alese pentru acest volum sînt, explică poeta
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
fi încercat să-l compromită, punându-i în cârcă fapte pe care nu le-a comis niciodată. Povestea a intrat în declin mediatic, iar dl. Timofte, votat cu multă lejeritate de către Parlament, s-a înscăunat în fotoliul ce poartă amprenta definitivă a lui Virgil Măgureanu. Pe fondul acesta de băltire, iată că văzduhul se surpă din nou și ni se spune (evident, fără probe, că așa e la noi, doar suntem o țară de gentlemen-i: cuvântul bate la puncte documentul!) că
Spioni din toate țările, integrați-vă! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16139_a_17464]
-
Constantin Țoiu Scriitorii europeni l-au înțeles și l-au admis greu pe autorul imaginarului ținut Yoknapatawpha din sudul Statelor Unite, "singurul său proprietar și stăpîn absolut." Un monarh al ficțiunii. Sentințe crude și definitive vin din partea celor trei mari europeni ai secolului abia încheiat... Gide, Malraux, Sartre... O rîcă superioară se distinge imediat în frazele lor critice atît de elaborate, reprezentînd literatura celui mai cultural continent, în înțelesul modern, firește... Mai întîi, André Gide
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]