616 matches
-
Suprafața actuală a acestei păduri este de aprox. 100 ha. În secolul XIX avea o întindere de cel puțin 4 ori mai mare însă nevoia constituirii de pământ arabil promovată de proprietarii de atunci a făcut ca ea să fie defrișată masiv prin arendare pe 2 sau 3 ani investitorilor interesați de lemnul acesteia. Mare lucru nu s-a făcut cu acest pământ deoarece fiind lipsit de stabilitate, a provocat numeroase alunecări de teren așa că aspectul actual al acestui teren este
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
u)". De exemplu "Coroescu", "Galescu", frecvente în Moldova, lipsesc în Ardeal. Iar nume precum, "Macovei", "Pânzaru", "Dulgheru", "Stoleru", lipsesc în satele de pe valea Horăieții și se găsesc numai în "Căpușneni". Prima dată satul a fost format "În Poeană" unde au defrișat pădurea, pentru a avea loc de casă, agricultură și loc de islaz și pășune pentru animale. Pe atunci atât boierii cât si mânăstirea erau interesați să defrișeze padurea, pentru a face noi terenuri pentru agricultură. Coborârea în vale pe actuala
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
numai în "Căpușneni". Prima dată satul a fost format "În Poeană" unde au defrișat pădurea, pentru a avea loc de casă, agricultură și loc de islaz și pășune pentru animale. Pe atunci atât boierii cât si mânăstirea erau interesați să defrișeze padurea, pentru a face noi terenuri pentru agricultură. Coborârea în vale pe actuala vatră, s-a facut treptat, în timp incheindu-se în jurul anilor 1860. Unul din motivele coborârii în vale, a fost lipsa apei "În Poeană" dar și faptul
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
în depozitul Muzeului de istorie al Olteniei, alte mărturii aflate, până în anul 1990, în muzeul local sunt dovezi ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri din vremuri antice. Silvostepa ce a dominat aceste întinderi în secolul al XVI-lea a fost defrișată și cultivată. Au mai rămas 226 ha de padure în care întâlnim specii de stejar, ulm, frasin, cer, pin, brad, salcâm și altele. Suprafețele de teren arabil s-au extins în fiecare secol ajungând în anul 1910 la 5891 ha
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
în trecut existau aici păduri de plopi și ulmi. Pentru combaterea eroziunii și a alunecărilor de teren s-au efectuat plantații forestiere (Valea Morii, Satu Nou). În 1958 pe locul unde este azi pădurea Valea Morii vegetația spontană a fost defrișată și s-au efectuat plantații cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireși,meri,pini,molizi. Fauna actuală a pădurii este formată din iepuri, căprioare, nevăstuici, șoareci, ciocănitori, fazani. Până în 1958 trăiau în zonă și lupi. În 1970 au fost aduși în
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
strategice, triunghiuri de beton armat, care au fost așezate să nu poată trece tancurile, transporturi de muniții, de alimente și alte munci de corvoadă. în perioada respectivă s-au construit cazemate pe Dealul Jurchii și Deluț. Tot atunci s-au defrișat toate pădurile de pe dealurile de lângă șosea, ca să se poată observa toate mișcările inamicului. Moiseiul a fost pregătit ca linia a doua de front, de rezistență, prima linie de rezistență era considerată Prislopul. Trupele horthyste prevedeau o puternică rezistență în zona
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
și garduri lătratul este adesea rezervat pentru intrușii nedoriți este zona cea mai intima si ai nevoie de timp pentru a fi pregatita ea se combate prin gazarea stupilor cu acaricide precum salicilatul de metil pădurile de fag au fost defrișate masiv deja în perioada evului mediu aceste ziduri au confirmat decizia de a supraviețui singuri dacă ghidul de angajare nu a fost respectat un angajator se poate confrunta urmăririi penale păianjenii se aseamănă cu furnicile au anumite adaptări pentru a
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
a inserat în literatură . "." Născut în 1912, în Anglia, a fost dus în Australia în același an, de părinții săi, care se trăgeau dintr-o familie de imigranți britanici. După ce s-a format undeva în vecinătatea orașului Sydney, pe meleaguri defrișate de bunicii și străbunicii săi, a fost trimis, la 13 ani, în Anglia, spre a-și desăvârși studiile secundare. S-a înapoiat, în 1930, la vatră părinteasca dar, doi ani mai târziu se întoarce în Marea Britanie, unde, la Universitatea din
Patrick White () [Corola-website/Science/308614_a_309943]
-
Karlsberg". Alți țipțeri s-au stabilit la Solca ("Solka") și la Voievodeasa (Fürstenthal) Ultimii coloniști au venit pe la 1829. Îndeletnicirea principală a țipțerilor colonizați în secolele XVII-XIX este prelucrarea lemnului. Pe Valea Vaserului, țipțerii plantau molid, aveau grijă de pepiniere, defrișau păduri, trimiteau plute pe apă la vale până la Sighet, Vișeu și Borșa, construiau plute pe apă, construiau drumuri și poduri de lemn. La muncile mai ușoare ajutau și femeile. Denumirea de țipțeri s-a extins de la primii veniți. în sec
Țipțeri () [Corola-website/Science/303051_a_304380]
-
Hramul’’ Intrarea în Biserică’’ construită din lemn, între anii 1912-1914, în satul Afumați. Pe acest teritoriu pădurile de foiase au acoperit în trecut suprafețe mari. Odată cu dezvoltare agriculturii și extinderea suprafețelor pe care s-au construit locuințe pădurile au fost defrișate. În acest moment pe valea Cernei și a Oltețului se întâlnește o vegetație de lunca formată din specii de esență alba-sălcii plopi, arini și rachița. Pădurile de lunca sunt cunoscute sub denumirea de zăvoaie. Pe panțele dealurile se găsesc pădurile
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
de șobolan pot fi văzute pe 99% dintre nucile descoperite în peșteri sau în diferite situri arheologice, ceea ce a dus la concluzia că șobolanul polinezian a împiedicat, practic, reproducerea acestor arbori. Acest lucru, plus faptul că multe zone au fost defrișate pentru a face loc noilor așezări au condus în cele din urmă la extincția palmierului din Râpă Nui acum circa 350 de ani. Arborele toromiro ("Sophora toromiro"), prezent cândva pe insulă, nu se mai regăsește în sălbăticie. Singurele locuri în
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
și la câteva grădinițe, precum și acordând ore particulare de germană. Biografia ei este prezentată în volumul „Regele se înclină și ucide”. Volumul de debut, „"Niederungen"” - „Ținuturile joase”, a apărut în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura care i-a „defrișat” simțitor manuscrisul, volumul fiind totodată premiat de Uniunea Tineretului Comunist la secțiunea "lucrări în limbile naționalităților conlocuitoare". Peste doi ani cartea a fost publicată și în Republica Federală Germania, exact așa cum fusese scrisă de autoare. Reacția autorităților din România a
Herta Müller () [Corola-website/Science/302876_a_304205]
-
prin grija mitropolitului Daniel Ciobotea. În prezent, Mănăstirea Agafton se află într-un amplu proces de restaurare. Peste drum de poarta de intrare în curtea mănăstirii se află o tabără de copii. Când a construit așezământul mănăstiresc, sihastrul Agafton a defrișat pădurea de pe o coastă a versantului. Pe măsură ce mănăstirea s-a extins, pădurea a continuat să fie defrișată tot mai mult, rezultând însă un dezechilibru local major. Amplasarea mănăstirii pe un deal cu o declivitate naturală a dus în timp la
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Peste drum de poarta de intrare în curtea mănăstirii se află o tabără de copii. Când a construit așezământul mănăstiresc, sihastrul Agafton a defrișat pădurea de pe o coastă a versantului. Pe măsură ce mănăstirea s-a extins, pădurea a continuat să fie defrișată tot mai mult, rezultând însă un dezechilibru local major. Amplasarea mănăstirii pe un deal cu o declivitate naturală a dus în timp la producerea unor alunecări de teren evolutive, dezvoltate pe direcția nord - sud, acestea fiind vizibile pe coasta sudică
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Moldovei. Conform unei legende locale publicate de profesorul Vasile Bizovi, satul a fost fondat acum 900 de ani într-o poiană de către un pădurar ce se ocupa cu creșterea cirezilor de boi. Poiana s-a extins pe măsură ce codrii au fost defrișați și pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun s-a format un sat denumit Marele Boian . În Evul Mediu, drumul comercial care lega orașele Cernăuți și Iași trecea prin sat. Satul este atestat oficial pentru prima dată într-un document din
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
cât și de cea de la Pojorta, unde pornise pictura bisericii. La vremea hotărâtă de Dumnezeu, în mod providențial, în anul 1992 au venit în aceste locuri călugări din Moldova, de la mănăstirile Sihăstria și Sihla, reactivând vatra monahală. Locul a fost defrișat și curățat, s-au montat două troițe, Poiana Mănăstirii redevenind loc de pelerinaj. Cu ajutorul credincioșilor din împrejurimi s-au construit câteva chilii și un paraclis în care ulterior s-a amenajat trapeza. În anul 1994 s-a pus piatra de
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
ajunul“ primului război mondial, mai exact, din 1912 / 1913 - București-România / 1916 - Zürich-Elveția, și până dincoace de cel de-al doilea război mondial), având în sinonimie sintagma de "modernism extrem" și, în antonimie, pe cea de "tradiționalism „recent“", este menită „să defrișeze jungla realului“, „să arunce“ spre noi țărmuri „fragilele punți“ de luare în stăpânire de către "arta cuvântului" (ori de către arte, în general) a unor „terenuri“ / „spații vitale“ încă necunoscute, „periferice“. Prin analogie, avangarda reprezintă „zona de șantiere periferice“ a unui „burg
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
mezozoice: relieful se dezvoltă în trepte suspendate, bine drenate de o rețea hidrografică divergentă cu mare densitate și energie. Pe malul stâng al Carașului avem un relief deluros, care prezintă spinări alungite în partea superioară, cu poieni în mare parte defrișate de localnici. Localitatea Carașova se dezvoltă atât pe umerii terasei joase, înguste, ce jalonează albia râului Caraș, cât și pe zonele de versant amonte de aceasta. În perimetrul satului Nermed, constucțiile sunt dispuse de-a lungul râului cu același nume
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
se găsește scris „Ploești” și nu „Ploiești”. Potrivit unei alte legende, spre sfârșitul secolului al XV-lea, Ploieștiul era un mic cătun cu nouă case și un schit. Cătunul s-a extins prin lupta cu pădurea, locuitorii lui trebuind să defrișeze an de an noi bucăți din ea, pentru a înființa alte gospodării sau pentru a-și lărgi ogoarele. Amintirea acestui efort eroic a făcut ca urmașii lor, atunci când orașul a devenit municipiu, în perioada interbelică, să aleagă drept emblemă doi
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
instituție culturală de prim rang, amenajată în cadrul unui monument istoric reprezentativ pentru arhitectură românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea, palatul regal Cotroceni. Între 1679 - 1681, pe dealul Cotroceni, pe malul drept al Dâmboviței, domnitorul Șerban Cantacuzino întemeiază o mănăstire, defrișând o zonă dens împădurita ce făcea parte din faimoșii codrii ai Vlăsiei. Legenda spune că Șerban Cantacuzino, urmărit fiind de rivalul Grigore Ghica care voia să îl asasineze, se adăpostește în codrii Vlăsiei și aici își promite ca daca va
Muzeul Național Cotroceni () [Corola-website/Science/308858_a_310187]
-
Vișeu, reprezentând 16,97% din totalul locuitorilor. Țipțerii au fost aduși la Vișeu în primul rând ca muncitori forestieri. De la vârsta adolescenței - 14 ani - băieții își începeau munca în pădure. Pe Valea Vaserului țipțerii plantau molid, aveau grijă de pepiniere, defrișau păduri, trimiteau plute pe apă la vale până la Sighet, Vișeu și Borșa, construiau plute pe apă, construiau drumuri și poduri de lemn. La muncile mai ușoare ajutau și femeile. Cea mai grea și murdară muncă era tăierea pădurii și curățirea
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
alte terenuri neagricole - ha. Analiza tipurilor de sol întâlnite în localitate denotă că prevalează solurile de tip cernoziom și de luncă. Vegetația culturală este reprezentată prin culturile tradiționale cultivate: grâu, porumb, floarea soarelui, tutun, legume etc. Plantațiile multianuale au fost defrișate ca rezultat al repartizării cotelor de pământ echivalent proprietarilor particulari, degradării lor și neprelucrării acestor terenuri. Bazinele acvatice se întind pe o suprafață de 53,07 ha și sunt proprietatea Administrației Publice Locale. Acestea sunt date in arendă la persoane
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
și esențială de autoapărare. Pe 16 martie 2003 Corrie făcea parte dintr-un grup de șapte activiști ai ISM (trei britanici și patru americani) care urmau să blocheze acțiunile de demolare cu buldozere. Israelienii afirmă că buldozerele primiseră ordin să defrișeze zona tunelurilor de moloz și tufișuri unde se ascundeau luptătorii Hamas și nu demolarea caselor. Joe Carr, membru ISM din Kansas City, Missouri, care s-a infiltrat în Israel cu acte false, pe numele de „Joseph Smith” pe perioada petrecută în
Rachel Corrie () [Corola-website/Science/306363_a_307692]
-
cu apă. Când atacurile se prelungeau, iar rezervele de apă erau pe sfârșite, refugiații din cetate ieșeau noaptea pe poarta principală și aduceau apa de la un izvor știut numai de ei. Pentru o apărare eficientă, pantele dealului cetății au fost defrișate, iar acolo unde ascensiunea se putea face ușor, au fost săpate șanțuri în stâncă. Atunci când aflau de apropierea unei armate dușmane sau de izbucnirea unui incendiu paznicii alarmau populația târgului prin bătăile clopotului din turnul de pază. Și astfel de
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]
-
exemplu Canal du Midi) asigură transportul naval între toate regiunile Franței. Vegetația este direct influențată de condițiile climatice, astfel că în unitățile vestice, nordice și centrale ale masivului sunt prezente pădurile de foioase; o mare parte a acestora au fost defrișate de-a lungul timpului, locul lor fiind luat de pășuni, fânețe și terenuri de cultură. În est și mai ales în sud, unde se face simțită influența climatică mediteraneană, peisajul caracteristic este cel de stepă pietroasă și de tufărișuri cu
Masivul Central () [Corola-website/Science/314896_a_316225]