595 matches
-
la evenimentul enunțiativ particular în care "tu" a fost enunțat: este deci un ambreior. Reperaje plecînd de la enunțare și de la enunț Nu toți indicatorii de timp și de spațiu sînt deictice. În fraza care urmează, în ajun nu este un deictic. Paul a sosit pe 15 mai. În ajun, el alergase la un maraton. Într-adevăr, acesta are ca punct de reper "15 mai", adică un element din text și nu momentul enunțării. În același mod, pronumele el nu este un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Paul a sosit pe 15 mai. În ajun, el alergase la un maraton. Într-adevăr, acesta are ca punct de reper "15 mai", adică un element din text și nu momentul enunțării. În același mod, pronumele el nu este un deictic pentru că identificăm referentul său datorită antecedentului "Paul", adică datorită cotextului. Există deci două moduri complementare de determinare a referentului pentru unitățile enunțului: co-enunțiatorul poate să se sprijine fie pe situația de enunțare (ambreiori), fie pe alte elemente ale enunțului (cotext
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
unitățile enunțului: co-enunțiatorul poate să se sprijine fie pe situația de enunțare (ambreiori), fie pe alte elemente ale enunțului (cotext). Distingem astfel două clase de unități, care își corespund într-un mod destul de simetric, în funcție de tipul de reperaj implicat. Pentru deicticele de timp, de exemplu: Reperul este enunțarea (ambreiori) Reperul este enunțul acum astăzi ieri mîine peste trei luni etc. în acel moment în ziua aceea în ajun a doua zi trei luni mai tîrziu La fel se întîmplă și în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
timp, de exemplu: Reperul este enunțarea (ambreiori) Reperul este enunțul acum astăzi ieri mîine peste trei luni etc. în acel moment în ziua aceea în ajun a doua zi trei luni mai tîrziu La fel se întîmplă și în cazul deicticelor spațiale, dar sistemul este mult mai slab reprezentat. Astfel deicticul aici, care desemnează locul în care se găsesc coenunțiatorii, devine acolo, al cărui reper se găsește în cotext: Paul este deja aici. (reper = situația de enunțare) Eu am ajuns la
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
acum astăzi ieri mîine peste trei luni etc. în acel moment în ziua aceea în ajun a doua zi trei luni mai tîrziu La fel se întîmplă și în cazul deicticelor spațiale, dar sistemul este mult mai slab reprezentat. Astfel deicticul aici, care desemnează locul în care se găsesc coenunțiatorii, devine acolo, al cărui reper se găsește în cotext: Paul este deja aici. (reper = situația de enunțare) Eu am ajuns la Jules; Paul era deja acolo. (reper = "la Jules") 3. Trei
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ocupării locului șase. Va învăța lecția de astăzi. Și apoi, veți vedea, va cîștiga unul din cele două slalomuri de la Cupa mondială. L'Équipe, 17 ianuarie 1997 Acest text, în care am scris cu italice elementele care au o marcă deictică, se organizează în jurul situației de enunțare: un "eu" implicit se adresează unui "voi" care este luat drept martor ("veți vedea") mobilizînd diverse deictice temporale (mărcile de timp ale verbelor, "anul trecut", "astăzi"). Enunțurile "ambreiate" constituie imensa majoritate a enunțurilor produse
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Équipe, 17 ianuarie 1997 Acest text, în care am scris cu italice elementele care au o marcă deictică, se organizează în jurul situației de enunțare: un "eu" implicit se adresează unui "voi" care este luat drept martor ("veți vedea") mobilizînd diverse deictice temporale (mărcile de timp ale verbelor, "anul trecut", "astăzi"). Enunțurile "ambreiate" constituie imensa majoritate a enunțurilor produse. Ne imaginăm cu dificultate o conversație în care nu ar exista trimiteri la mediul enunțării sau interpelări ale co-enunțiatorului. Enunțurile non-ambreiate Putem, de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
prezentat nu găsim nici un ambreior; asistăm la dispariția cuplul Eu-Tu iar reperajul temporal și spațial se face cu ajutorul unui reper oferit de text ("vechiul Egipt"), care ține de competența enciclopedică (vezi cap. 3). Nu există nici verbe la prezentul deictic care ar putea indica faptul că evenimentul evocat are loc în momentul enunțării; dimpotrivă, găsim verbe la perfectul simplu, care situează evenimentele fără a le raporta la momentul enunțării și servesc ca punct de sprijin verbelor la imperfect. Această "dezambreiere
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enunțuri rupte de situația de enunțare: așa se întîmplă în generalizările din proverbe sau banalități de tipul: "Francezii sînt individualiști". În acest caz nu există ancorare în situația de enunțare: nici urmă de cuplul de enunțiatori (eu-tu), sau de deictice ca aici, acum etc. Prezentul nu indică faptul că enunțul este adevărat în momentul în care locutorul spune fraza, el nu se opune unui prezent sau viitor, ci indică faptul că enunțul este întotdeauna adevărat, în toate situațiile de enunțare
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lucrurile, vom face distincția între timp (prezent, trecut, viitor) și paradigme, un fel de sertare de conjugare. Vom spune deci că în cadrul timpului viitor din franceză putem identifica două paradigme, viitorul simplu și viitorul perifrastic. Paradigma de bază a planului deictic este în mod necesar prezentul deictic, care permite să situăm trecutul (anterior acestui prezent) și viitorul (posterior acestui prezent). Planul deictic face apel pentru trecut la două paradigme: perfectul compus și imperfectul; la fel și pentru viitor: viitorul simplu și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
prezent, trecut, viitor) și paradigme, un fel de sertare de conjugare. Vom spune deci că în cadrul timpului viitor din franceză putem identifica două paradigme, viitorul simplu și viitorul perifrastic. Paradigma de bază a planului deictic este în mod necesar prezentul deictic, care permite să situăm trecutul (anterior acestui prezent) și viitorul (posterior acestui prezent). Planul deictic face apel pentru trecut la două paradigme: perfectul compus și imperfectul; la fel și pentru viitor: viitorul simplu și viitorul perifrastic. Resursele planului non-deictic sînt
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în cadrul timpului viitor din franceză putem identifica două paradigme, viitorul simplu și viitorul perifrastic. Paradigma de bază a planului deictic este în mod necesar prezentul deictic, care permite să situăm trecutul (anterior acestui prezent) și viitorul (posterior acestui prezent). Planul deictic face apel pentru trecut la două paradigme: perfectul compus și imperfectul; la fel și pentru viitor: viitorul simplu și viitorul perifrastic. Resursele planului non-deictic sînt mult mai limitate în materie de paradigme: el utilizează mai ales prezentul, dar folosit cu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
el recurge la un pseudo-viitor (pe care Benveniste îl numește prospectiv), în care enunțiatorul anticipă o înlănțuire ineluctabilă deja cunoscută ("Paul avea să reușească mult mai tîrziu."). Observăm că imperfectul (și mai mult ca perfectul) este comun celor două planuri, deictic și non-deictic. Această paradigmă este într-adevăr complementară atît perfectului compus, cît și perfectului simplu; ea permite evocarea unor fapte care nu contribuie la progresul acțiunii din care fac parte (detalii, descrieri, comentarii). În franceză, o frază la imperfect nu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
limbii franceze este că dispune de un sertar specializat pentru textele non-ambreiate: perfectul simplu. În franceză este imposibil, așadar, să spunem de exemplu "Hier tu pris le train de Niort"24, pentru că în acest caz perfectul simplu este asociat cu deicticele tu și ieri, care sînt ancorate în situația de enunțare. Perfectul simplu este în general rezervat textelor narative; de obicei nu se utilizează în mod izolat un verb la perfectul simplu: evenimentele la perfectul simplu formează un șir de verbe
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
întîmplare pentru a-și căuta fericirea sub identitatea unui bărbat dispărut, a cărui sosie este. L'Officiel des spectacles, nr. 2 607, 1996 În aceste două texte scurte, verbele sînt la prezentul indicativului; dar nu este vorba de un prezent deictic, adică de un ambreior care ar desemna momentul enunțării: nu am putea adăuga "în acest moment". Este un prezent care se sustrage timpului: se evocă niște fapte fără a le fixa într-o opoziție trecut/prezent/viitor. De altfel, aceste
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu am putea adăuga "în acest moment". Este un prezent care se sustrage timpului: se evocă niște fapte fără a le fixa într-o opoziție trecut/prezent/viitor. De altfel, aceste texte nu conțin ambreiori: nici "eu", nici "tu", nici deictice de timp sau loc. Prezentul non-deictic este adesea utilizat pentru legendele fotografiilor sau titlurile de articole. O "aplatizare" a textului Folosirea prezentului non-deictic ca paradigmă de bază a unei narațiuni non-ambreiate prezintă totuși unele inconveniente: el provoacă un fel de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
non-ambreiat include la rîndul său un pasaj de discurs direct, atribuit lui Santoro, și care aparține planului ambreiat. Găsim aici două elemente care implică o ambreiere temporală: "această săptămînă", "săptămînile care urmează"; - ultima frază a textului, fără verb, conține un deictic temporal ("această săptămînă"); el permite ziaristului să revină la planul deictic. Trecerea de la un plan la altul nu este întîmplătoare. Astfel, în texul analizat, trecerea de la un plan la altul este legată de o diferențiere făcută în organizarea textului. Ziaristul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lui Santoro, și care aparține planului ambreiat. Găsim aici două elemente care implică o ambreiere temporală: "această săptămînă", "săptămînile care urmează"; - ultima frază a textului, fără verb, conține un deictic temporal ("această săptămînă"); el permite ziaristului să revină la planul deictic. Trecerea de la un plan la altul nu este întîmplătoare. Astfel, în texul analizat, trecerea de la un plan la altul este legată de o diferențiere făcută în organizarea textului. Ziaristul își asumă evaluarea de la început și de la sfîrșit, pentru ca să dispară cînd
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
își asumă evaluarea de la început și de la sfîrșit, pentru ca să dispară cînd este vorba de povestirea meciului. 11 UTILIZAREA PERSOANELOR Valoarea mărcilor temporale ale verbelor depinde, după cum am văzut deja, de utilizarea lor. La fel se întîmplă și în cazul utilizării deicticelor de la persoana I sau a II-a, care nu pot fi interpretate decît ținînd cont de mișcarea enunțiativă a textului în care figurează. 1. "Noi", "voi", "eu" Vom vedea, în două exemple foarte diferite, că interpretarea deicticelor de persoană nu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în cazul utilizării deicticelor de la persoana I sau a II-a, care nu pot fi interpretate decît ținînd cont de mișcarea enunțiativă a textului în care figurează. 1. "Noi", "voi", "eu" Vom vedea, în două exemple foarte diferite, că interpretarea deicticelor de persoană nu poate fi separată de scena enunțiativă pe care o implică fiecare text. Primul exemplu pune în scenă un "noi" și un "voi", al doilea nu conține decît un "eu", dar ambele încearcă să includă cititorul în text
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cărți). Aceleași observații pot fi făcute în legătură cu voi, care poate desemna atît o colectivitate, cît și un singur individ (voi de politețe). Acest "noi" al întreprinderii care recrutează este asociat cu un fragment ambreiat, organizat în funcție de situația de enunțare (prezent deictic, "astăzi"). În schimb, în (4) asistăm la apariția unui "dumneavoastră" ("dumneavoastră puneți în aplicare...") care nu definește un individ ca "Bertrand Faure", ci o categorie profesională: "inginer comercial export bilingv german". Pronumele "dumneavoastră" este asociat unui prezent non-deictic într-un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
înfruntați uriașul cu ajutorul prafului magic; înaintați pînă lîngă cufăr..."). Este vorba de tot atîtea enunțuri non-deictice în care prezentul verbelor maschează în realitate un ordin, ceva ce trebuie făcut. La sfîrșitul lui (4) "noi" reapare, dar asociat cu un prezent deictic: "pentru acest post noi căutăm un inginer mecanic". Este o tranziție către (5), unde apare și o a doua persoană (sub forma lui "voastre" de la "candidaturile voastre") foarte diferită de cea din (4): ea se referă la pluralitatea cititorilor efectivi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în loc de "dumneavoastră") ar fi operat o separare netă între cititorul descrierii și inginerul căutat. Putem reveni acum la (1): ÎMPREUNĂ SĂ CONCEPEM SEDIILE VIITORULUI. Titlul rezumă procesul utilizat în text, care pleacă de la un "noi" de angajator și un mod deictic pentru a-l opune apoi unui "voi" care se referă la un angajat model fictiv la un mod non-deictic. Cei doi poli, noi/voi sînt reuniți prin ÎMPREUNĂ SĂ CONCEPEM: aici prima persoană la plural nu are aceeași referință ca
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Faure, cu "voi" din (4), angajatul virtual, așa cum o subliniază cuvîntul ÎMPREUNĂ. Este un proces ce mimează procesul însuși de recrutare, în care este vorba de integrarea unui element exterior unui "noi" al întreprinderii. În același mod, opoziția între prezentul deictic al lumii reale din (2) și prezentul non-deictic al ficțiunii din (4) este rezolvat prin recurgerea la imperativ ("SĂ CONCEPEM"), care anunță un program de realizat. Un "eu" de identificare Acum să reluăm publicitatea noastră pentru produsele de slăbit Week-End
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
spune "eu" este reprezentativă pentru această totalitate. "Eu"-ul la singular este destinat să servească drept loc de înscriere pentru orice cititoare, invitată astfel să-și asume enunțul. Găsim aici un proces asemănător cu cel al grupurilor nominale determinate de deicticul "acesta" ("aceste mic-dejunuri de afaceri", "aceste croasante"); ele par să se refere la obiecte particulare, cele la care se gîndește enunțiatoarea textului, dar ele se referă de fapt la obiecte stereotipe: ingredientele "micului dejun de afaceri" tipic și nu un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]