1,518 matches
-
Lucani și Cioara, situate la marginea luncii, conurile de dejecție ale pâraelor și torenților ce vin din regiunea teraselor Prutului sunt așa de puternice, încât au secat mari părți din suprafețele acoperite altădată cu apă. Unele din aceste conuri de dejecție au reușit chiar să atingă prin aluviunile lor, grindul Prutului, împărțind astfel balta principală într-o serie de bălți secundare mai mici, cu adâncime foarte redusă, în care vegetația mare de baltă nu se mai poate crește. Talusul. Afară de cazul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Prutului bate direct în terasa inferioară și medie, surpând-o, cum se întâmplă în partea de SE a D. Câlcea, încolo peste tot trecerea de la relieful de terasă la relieful de luncă nu se face în mod brusc. Pe lângă conurile de dejecție mari pe care le formează la gura lor pâraele regiunilor vecine luncii, linia de contact a acesteia, cu terasa inferioară și medie a Prutului, este însoțită cu o serie nesfârșită de conuri de dejecție mici, create de mulțimea torenților care
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în mod brusc. Pe lângă conurile de dejecție mari pe care le formează la gura lor pâraele regiunilor vecine luncii, linia de contact a acesteia, cu terasa inferioară și medie a Prutului, este însoțită cu o serie nesfârșită de conuri de dejecție mici, create de mulțimea torenților care scrijelează abruptul teraselor. Spațiile dintre aceste conuri de dejecție, mari și mici, sunt umplute apoi de materialul dezagregat din buza terasei de acțiunea apei de ploaie și de fenomenul de îngheț și dezgheț și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pâraele regiunilor vecine luncii, linia de contact a acesteia, cu terasa inferioară și medie a Prutului, este însoțită cu o serie nesfârșită de conuri de dejecție mici, create de mulțimea torenților care scrijelează abruptul teraselor. Spațiile dintre aceste conuri de dejecție, mari și mici, sunt umplute apoi de materialul dezagregat din buza terasei de acțiunea apei de ploaie și de fenomenul de îngheț și dezgheț și care rostogolinduse la vale, se sedimentează la picioarele terasei. Apoi în vremea marilor revărsări, cum
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
-i depășea cu mult anemicele sale potențe intelectuale, și a recurs la mijloacele de exprimare specifice mârlănimii și care-i veneau mănușă: un imens repertoriu de imprecații și expresii licențioase unde se simțea în elementul său, ca porcul în propriile dejecții. Nu mai boscorodi și nu mai fă semne, boaită reacționară, nici tu și nici puii tăi de viperă! Gata! Știm cine este ticălosul de bărbatu-tău! O să vă lichidăm pe toți: și pe el, și pe tine, și pe năpârcile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
lanschenetului. Grației soluțiilor ei atipice, marginale, nu rareori amintitoare de metodul lui Coue, compari, evaluezi, observi altminteri; numai supralicitezi straiul de fir aurit și... așternut peste țărâna cea grea (vezi numai cu câtă dignitate a deconstruit Liviu Ioan Stoiciu caninele dejecții apusene, de îi va fi șocat pe toți pașoptiștii actuali); în capul tău se face tilt și-ți glăsuiește "țieți" că orice schimbare antrenează ireparabile pierderi " pentru tine, pentru coabitarea cu alții și cu environul, pentru stilul de viață tradițional
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
facem o comparație necesară Între o viață tradițională la care orașul a renunțat, respectiv modernă a acestei celule. În mediul rural sau tradițional, celula fundamentală cuprinde o familie ce-și câștigă existența prin cultivarea unui ogor și creșterea unor animale. Dejecțiile animale și resturile menajere sunt depozitate undeva pe lângă grajd. În acea grămadă are loc o primă etapă de prelucrare naturală a deșeurilor, un proces oxidativ, În cursul căruia substanțele organice sunt mineralizate. Prin faptul că sunt oxidate, aceste deșeuri ar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
are În acest caz nici o relevanță, Întrucât aceste deșeuri mineralizante sunt folosite ca Îngrășământ pe ogor. Aici, plantele cultivate le folosesc ca nutrienți, realizând În același timp un proces specific reductiv, deci depoluant. Cu alte cuvinte, circuitul substanței se Închide. Dejecțiile umane sunt tratate asemănător: În groapa latrinei are loc un proces de fermentare, de asemenea oxidativ, deci mineralizant. Substanța minerală e preluată de rădăcinile plantelor, de regulă pomi, din preajmă. Recolta ogorului și a acestor pomi intră În circuitul descris
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tehnologic, precum frunzele, Brazilia a făcut și al treilea pas, anume integrarea culturii energetice Într’un sistem mai complex care cuprinde o crescătorie de animale, furajate cu părțile din biomasă inapte pentru fermentare, precum și sisteme de obținere a biogazului din dejecțiile acestor animale, și utilizarea lui drept combustibil la distilare. Astfel, Brazilia a ajuns ca În 1986 să obțină 12 milioane tone de etanol. Etanolul prezintă proprietăți deosebit de interesante ca și combustibil: Față de hidrogen ori biogaz are avantajul de a fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
al peisajelor lunare din Balcic și dezamăgitule după cele trei Însurători ale tale, ți-aduci aminte de țăranca, de cojanca, zdra vănă și frumoasă, ajunsă Într-una din acele case prea ospita liere din Crucea de piatră, unde lăturile cu dejecții vaginale și uretrale sunt zvârlite cu ligheanul prin curte și pe trotuar, ca să alunge clienții fără parale care stau și privesc lung la femei, cu mâinile În buzunare pân’ la cot? O găsisem amândoi În poartă pe această eroină de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
inoculată organic în existența noastră și chiar în concepția de viață. Firește că am simpatii și antipatii, dar mai ales silă și sațietate. Politica a devenit, pentru mine, un soi de vulcan noroios care scuipă la suprafață tot felul de dejecții. Părinții mei făceau o politică laxă, provincială. Tata era georgist, adică făcea parte din aripa lui George Brătianu. Mama era liberală și adeptă a lui Dinu Brătianu. Mama, care era o femeie foarte activă, a îndeplinit și funcția de consilier
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de curgere a râurilor ce coboară de pe creste carpatine, cuprinde în arealul său o parte din munții Făgăraș, respectiv Valea Arpășelului, Valea Bâlii, Valea Doamnei și Laita, zona păduroasă a acestor văi precum și partea de câmpie formată din conurile de dejecție a râurilor, până către vărsarea lor în renumita, prin frumusețea ei, Valea Oltului. Munții Făgărașului reprezintă lanțul din Carpații Meridionali limitat de râul Dâmbovița la Est și râul Olt la Vest. Culmea lui principală care se întinde pe o lungime
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
24 scărilor fără ferestre. Când liftul nu funcționa, iar acest lucru se întâmpla adeseori, erai nevoit să urci scările pe întuneric, cu o lanternă sau cu o lumânare aprinsă. Parcă eram într-un cavou. Un miros greu de gunoaie și dejecții umplea aerul de pe casa scărilor. Acesta venea de la ghenele fiecărui nivel, niște tuburi prin ale căror guri aruncam gunoaiele menajere. Apa de la robinet, tulbure adeseori și cu miros puternic de clor, curgea doar câteva ore pe zi. Despre apă caldă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Păi cum așa? Ce se întâmplă? — Se întâmplă că noilor proprietari, îmbogățiți de la Revoluție care și-au făcut vile pe marginea lacului ori le-au cumpărat pe cele vechi, nu le pasă de lac, devarsă în el apele murdare... toate dejecțiile... Nu respectă canalizarea comunei. E mai ușor să arunce totul în lac. — Nu se poate! — Ba se poate! Vino cu noi să vezi ce n-ai mai văzut în lumea întreagă pe unde ai umblat. Vino să vezi aleile care
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
sunt galben pubescente. Marginile abdomenului și femurele posterioare sunt acoperite cu peri negri. Specie holarctică, rară. l=12-22 mm -ab. intermedius Rtt. Epipleurele elitrelor negre-unicolore. 2 Genul Oiceoptoma Samouelle (Oeceoptoma Sam.) La noi o singură specie necrofagă, întâlnită pe cadavre, dejecții animale și pe unele ciuperci (Phallus impudicus). Oiceoptoma thoracicum Linnaeus Corpul eliptic-lățit, aplatizat, negru. Suprafața capului și a pronotului este acoperită cu o pubescență deasă, de culoare roșcată. Capul mic, prevăzut cu o punctuație rară, între ochi prezintă o proeminență
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mai lat decât capul, cu marginile laterale puternic și uniform rotunjite, ele nu sunt ondulate înaintea unghiurilor posterioare. Lățimea pronotului în partea sa mediană este mai mare decât lățimea bazei elitrelor. Elitrele oval scurtate. În centrul și sudul Europei. Pe dejecțiile uscate din preajma vizuinilor de bursuc și de vulpe. l=3-4,5 mm. ♂ Femurele anterioare sunt lipsite de un tubercul apical. 14 Catops fuscus Panzer Conturul corpului oval-lățit, ascuțit posterior, ușor convex. Maroniu-negricios, elitrele și adesea marginile laterale ale pronotului roșcat-maronii
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Al 5-lea sternit abdominal prezintă o impresiune ușor adâncită, netedă și lucioasă. Discul celui de-al 6 lea sternit abdominal aplatizat, cu o gropiță mică, dispusă posterior. 8 Genul Euryptilium Matthews În fauna României o singură specie, întâlnită în dejecțiile de păsări și pe cadavre descompuse. Euryptilium saxonicum Gillmeister Partea dorsală a corpului cu granulații punctate și dese și cu o pubescență culcată, fină și deasă, de nuanță cenușie. Negru sau negru-maroniu, cu vârfurile elitrelor de nuanță mai deschisă. Antenele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
nu sunt vizibile. La ♂ abdomenul prezintă 7, la ♀ 6 sternite bine conturate. Vârful pigidiului zimțat, dințișorul median are dimensiuni ceva mai mari. ♂ Extremitatea apicală a tibiilor anterioare cu un smoc de peri lungi. În bălegar, resturi vegetale descompuse și în dejecții de animale. La noi au fost semnalate până în prezent 4 specii. 1 Ptiliolum spencei Allibert (angustatum Er., fuscipenne Först.) Corpul alungit, ușor bombat dorsal, negru sau negru-maroniu, cu elitrele castanii. Antenele maronii, iar picioarele sunt galbene sau galben-maronii. Partea dorsală
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
de 15-20 m în Câmpia Moldovei, inclusiv în bazinul hidrografic al Bahluiețului. Coluviile apar ca depozite de tranziție, acumulate la baza versanților și a denivelărilor, formând adesea glacisuri. "Marginile șesurilor sunt parazitate adesea de glacisuri proluvio-coluviale sau de conuri de dejecție izolate, care creează o trecere gradată de la versanți la lunca propriu-zisă." (Băcăuanu et al., 1980). Aluviunile alcătuiesc luncile și terasele râului Bahluieț, în măsura în care acestea nu sunt acoperite cu depozite de altă natură. Depozitele aluvionare, ce alcătuiesc luncile râului Bahluieț se
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de 60% apă. Pentru 1 kg de materie vegetală, plantele vehiculează între 230-1000 L apă, care apoi se evaporează. Industria mai deversează și ape încălzite care modifică temperatura aerului din jur. Poluarea agricolă se realizează prin pesticide, îngrășăminte chimice și dejecții zootehnice, pesticidele au adus servicii imense, distrugând insecte care transmiteau microbi sau care consumau până la 50% din recolte. Cu toate acestea folosirea lor masivă a condus la otrăvirea unor ape. Apa este principalul vehicul al pesticidelor, care distrug sau amenință
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
În pat. Eram atât de mulți jos, că atunci când ne culcam dormeam pe șold, și dacă schimba unu’ poziția, trebuia să se schimbe toți, așa eram de Înghesuiți... Aici la Uranus era o porcărie mare. Era și tunul ăla cu dejecții care se umplea și se revărsa pe jos și dădea mirosul ăsta, care ne intrase de fapt În carne, În ochi... Iar mâncarea acolo se dădea numai o dată dimineața și seara: un ceai, o leșie cu bromură de aia, un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nimic În gările ălea prin care treceai. Uneori mergea trenu’, nici nu oprea. Era o nebunie... Și ne-a dus În Închisoarea din Galați. Închisoarea acolo... era o biserică plină de rahat, cu sfinții cu ochii scoși, și plină cu dejecții pe jos. Ne-a aruncat la 500 de inși... Erau numai dejecții pe acolo și câteva castroane din care să mâncăm. Crăpam de foame! Îți spun: crăpam de foame! Și când am plecat cu bacurile spre Salcia, erau semințele băgate
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
oprea. Era o nebunie... Și ne-a dus În Închisoarea din Galați. Închisoarea acolo... era o biserică plină de rahat, cu sfinții cu ochii scoși, și plină cu dejecții pe jos. Ne-a aruncat la 500 de inși... Erau numai dejecții pe acolo și câteva castroane din care să mâncăm. Crăpam de foame! Îți spun: crăpam de foame! Și când am plecat cu bacurile spre Salcia, erau semințele băgate printre scânduri, și luam cu surcelu’ și scoteam câte un bob din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
naștere vorba cu „Ha purile de ghicit“. În lumea incultă, care a făcut popularitatea d rului Drasch, făceau mare efect medicamentele acestuia. În special impresiona un purgativ cu materii colorante, care colora în negru materiile evacuate. Oamenii simpli, cari vedeau dejecțiile negre, rămâneau entuziasmați și spuneau: Ăsta doftor, iată ce fel de doctorii îți dă, că-ți scoate toată răutatea din trup. Negreala asta e numai boală. Cu timpul, clientela a început să nu mai primească cu atâta favoare medicamentele lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vedere demografic, era greșit amplasat, pentru că trebuiau făcute niște concesii inadmisibile unui personal necalificat, corupt și răuvoitor care șantaja continuu cu părăsirea locului de muncă. Din punct de vedere fizico-geografic, situația era la fel de gravă. Grajdurile erau concepute modern, cu evacuarea dejecțiilor pe pânză de apă. Aceasta presupunea stabulația tăurașilor pe grătare de beton sub care era apă ce trebuia săptămânal evacuată împreună cu dejecțiile cu ajutorul unor pompe în niște fose uriașe, și de aici prin canalele exterioare de evacuare în bazinele de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]