1,698 matches
-
1, un tratat mai deosebit de grădinărit, pe care i-l promisesem lui Jorge Herralde, mi-a venit ideea să redactez Inteligența eșuată. De ce În acel moment? De ce cu atâta intensitate? Nu știu. Există un proces de maturizare a ideilor. Asemenea delfinilor, se nasc, se hrănesc sub apă și, deodată, țâșnesc În spațiul solar al conștiinței. „Eului” executiv nu-i vine nicio idee. El este doar marele vameș. Atunci când doarme, toate ideile trec la acțiune. Astfel se Întâmplă, de exemplu, În timpul unei
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
chiar țăranii, vorbind de Marca țării, o numesc bourul (Bosurus). Cantemir încă, ne încredințează, că pe zidul cetății Hotin și chiar pe aceea a bisericii Sf.Dumitru de la Suceava, se văd în timpul său la Marca Moldovei, bourul congiurat de doi Delfini. Cum că asta din ur mă M arcă era ceea ce o fi odată a gloriei Moldovei, mărturisesc, monede din Domnia lui Ștefan cel Mare, în care pe de o parte e figurată efigia Domnului, iar pe de alta bourul între
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
că asta din ur mă M arcă era ceea ce o fi odată a gloriei Moldovei, mărturisesc, monede din Domnia lui Ștefan cel Mare, în care pe de o parte e figurată efigia Domnului, iar pe de alta bourul între doi delfini (aici după asteristic, urmează însemnarea: „O asemenea monedă de aramă au găsit o la Piatra boierul Mirișescu, car e spre știință sau litografiat). Nu mai puțin vrednic de știință este că astă Marc ă au fost a Daco-Romanilor, precum se
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ă au fost a Daco-Romanilor, precum se mărturisește, de o monedă de argint având despre o parte efigia Marcu Aure lie (de Antonio adeptat în Iunie la 161 înaintea lui Hristos) , ia r pe de alta, capul bourului între doi Delfini (după cel de al doilea asterisc, nota: „astă monedă de argint este proprietatea dsal e Gh . Asachi și se vede reprodusă în litografie, sub harta Dacie i, d estinată pentru un tablou hronologic al Moldovei). Sigiliul Poliției Iașilor Istoria mărturisește
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
formale, fiindcă numai latura lor materială (forma) este independentă, în vreme ce semnificațiile sînt stabilite și înțelese prin limba naturală, prin limbajul articulat (ca în cazul limbajelor nonverbale). Despre limbaj se vorbește și în cazul comunicarii primi-tive constatate la unele animale (albine, delfini, maimuțe etc.). Firește, de această dată nu se are în vedere nici facultatea umană și nici vreun aspect al acesteia, ca urmare a concretizării ei prin limbă. Cu toate acestea, și în acest caz există o capacitate, o aptitudine manifestată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
suprafață se lăfăiesc vidre. În adâncuri, stau îngrămădiți somni uriași și crapi dolofani, sturioni, cu pântece umplute de icre, și scrumbii pe care atârnă carnea grasă. Drumul nostru pe aceste meleaguri se sfârșește în depărtarea mării. Din luciul ei, țâșnesc delfini arcuiți pe deasupra valurilor. 2. LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI a. Însingurați din timpuri străvechi Deși situate în miezul continentului, pământurile noastre nu au fost niciunde în această parte de lume mai singure. Devenirea noastră a urmat firul acestei izolări naturale, preparată dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
luându-se la harță cu o potârniche, cu un măgar, apoi cu un catâr, cu niște prostituate, unele foarte arătoase, altele cu stagii vechi de activitate, apoi cu niște legume care trebuie curățate, în speță o salată, un scuipat, un delfin, într-o continuare la bestiar, cu un cal de îmblânzit, dar și cu o furtună, cu o masă bine garnisită, cu niște curteni și niște curtezane, dar, ne amintim acum, și parfum, dansuri, o rochie... Tot atâtea ocazii, pentru docți
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
război. - Și care-i, după dumneata, rațiunea pentru care omul torturează și ucide de pomană? - Inteligența, presupun. - Ce interesant. - Cruzimea obiectivă, elementară, nu-i cruzime. Cea adevărată are nevoie de socoteli. Inteligență, cum tocmai ți-am spus. Uită-te la delfini. - Ce-i cu delfinii? Faulques a explicat ce era cu delfinii. A povestit cum acești prădători marini cu creier evoluat, operând Într-un mediu social complex, comunicând Între ei cu sunete rafinate, se apropiau de plaje pentru a prinde foci
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
după dumneata, rațiunea pentru care omul torturează și ucide de pomană? - Inteligența, presupun. - Ce interesant. - Cruzimea obiectivă, elementară, nu-i cruzime. Cea adevărată are nevoie de socoteli. Inteligență, cum tocmai ți-am spus. Uită-te la delfini. - Ce-i cu delfinii? Faulques a explicat ce era cu delfinii. A povestit cum acești prădători marini cu creier evoluat, operând Într-un mediu social complex, comunicând Între ei cu sunete rafinate, se apropiau de plaje pentru a prinde foci tinere, pe care apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și ucide de pomană? - Inteligența, presupun. - Ce interesant. - Cruzimea obiectivă, elementară, nu-i cruzime. Cea adevărată are nevoie de socoteli. Inteligență, cum tocmai ți-am spus. Uită-te la delfini. - Ce-i cu delfinii? Faulques a explicat ce era cu delfinii. A povestit cum acești prădători marini cu creier evoluat, operând Într-un mediu social complex, comunicând Între ei cu sunete rafinate, se apropiau de plaje pentru a prinde foci tinere, pe care apoi și le aruncau unii altora cu lovituri
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
prăzile maltratate, vlăguite, ori le devorau, dacă le era foame. Toate astea, a Încheiat Faulques, nu le văzuse la televizor, nici nu le auzise pe ici, pe colo, ci le fotografiase pe o plajă australă, În timpul războiului din Malvine. Iar delfinii aceia păreau umani. - Nu știu dacă Înțeleg bine. Vrei să spui că animalul poate fi cu atât mai crud cu cât e mai inteligent? Că un cimpanzeu e mai crud ca un șarpe? - Nu știu nimic nici despre cimpanzei, nici
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
știu dacă Înțeleg bine. Vrei să spui că animalul poate fi cu atât mai crud cu cât e mai inteligent? Că un cimpanzeu e mai crud ca un șarpe? - Nu știu nimic nici despre cimpanzei, nici despre șerpi. Nici măcar despre delfini. I-am văzut, și asta m-a făcut să gândesc, nimic mai mult. Or fi având motivele lor, presupun: ludice, de antrenament. Poate că n-au conștiința cruzimii și răspund doar la codurile naturii lor. Poate că omul face la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
se apropie și să-l sărute pe obraz, un sărut sonor și puternic, și să-i spună că existau vânaturi care Îl marcau pe vânător pe viață. Da. Existau meteorologi care se uitau la cer și nu vedeau decât izobare. - Delfini, cimpanzei și șerpi, a șoptit Markovic. Așa vezi dumneata? Chiar În acea zi, ea scrisese un poem, a continuat să-și amintească Faulques. Nu era teribilă la așa ceva, cum nu era nici la fotografie; era prea atentă să dea de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și nici n-aveau să ajungă niciunde, ori cam așa ceva. Își amintea doar primele două rânduri: Copii așezați În fața unui muzeu (neobișnuit de) intact... A alungat amintirea și s-a Întors la Markovic. Acesta repetase Întrebarea. Chiar așa vezi? insistase. Delfini, etcetera. Faulques a făcut un gest ambiguuu. - E aici, sub piele, a spus până la urmă. În genele noastre. Numai normele artificiale, cultura, patina civilizațiilor succesive Îl mențin pe om separat de el Însuși. Convenții sociale, legi. Teamă de pedeapsă. Celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
unul care rezumă totul Înaintea deznodământului. Pictorul de război a privit jarul neclintit al țigării. În jurul lor, licuricii se duceau și veneau, sprinteni și aurii. Larvele lor, și-a amintit, se hrăneau din viscerele melcilor vii. O cruzime obiectivă: licurici, delfini. Oameni. În milioane de veacuri, prea puține se schimbaseră. - Concluzia stă acolo, a arătat pictorul de război spre silueta Întunecată a turnului, conștient că celălalt nu-i putea vedea gestul. Pictată pe perete. - Și ce simți pentru ce mi-ai
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Dunăre (3); fosfor (3); hrană (3); iute (3); înoată (3); înotător (3); înotătoare (3); mic (3); mut (3); proaspăt (3); saramură (3); știucă (3); aer (2); afumat (2); în apă (2); de aur (2); banc (2); bani (2); de (2); delfin (2); delicios (2); gust (2); homar (2); împuțit (2); înghețat (2); liber (2); lunecos (2); miroase (2); mujdei (2); Omega 3 (2); poftă (2); post (2); produs (2); rac (2); rapiditate (2); stricat (2); tăcut (2); urît (2); usturoi (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
descoperim sensul mai ales datorită ultimului vers, care devine cheia poeziei. Astfel din adânc strigătul este al durerii permanente, "urmele pe nisip sunt alunecătoare", dar rămân așa cum "fluxul și refluxul mării" dau țărmului vamă: stelele, crabii și schelete "de-albaștri delfini"1. Ulciorul, simbol al perfecțiunii motiv existent și în poezia lui Lucian Blaga este înfrumusețat de prezența saturată de mișcări și linii similare torsului feminin: "I-am văzut aseară șoldul ei/ scăpat din cingătoare/ Toarce-l, roată, din căușul palmei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
câine,/ are mâinile depărtate de corp și străine/ când râde, în dinți se arată o pasăre împușcată." Sunt invocați Tristan și Isolda într-o tandră viziune a morții: "E timpul să vină Tristan și Isolda/ într-o cocă crudă de delfin/ brusc să le bea dintr-un vas bătrân/ gingiile straniului viu". Principala caracteristică a poeziei nu este nici senzualismul iubirii, nici integrarea în tradiție, ci un fel de a traversa lumea în metamorfoze. Poeta se întoarce la ere primare, la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
des-pre comunicare ale echipei lui Bateson la domeniul psihoterapiei și pe formarea de terapeuți fa-miliali. Proiectul dirijat de Bateson a continuat pî-nă în 1962, dată la care acesta a părăsit Palo Alto pentru Virginia Islands, unde a studiat comunicarea la delfini. După plecarea lui Bateson, Paul Watzlawick, filosof și psihanalist, a fost cel care a contribuit la difuzarea constructivismului în regiu-nea Palo Alto. Perspectiva terapeutului exterior familiei e înlocuită de cea a terapeutului care este o parte integrantă a sistemului în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
generate de alternanța mișcărilor de brațe. Bătaia picioarelor asigură într-o oare cere măsură și propulsia. Deși picioarele nu sunt plasate într-o poziție de împingere a apei spre înapoi, ele asigură în același fel portanta ca și coada unui delfin. Cu toate ca mișcările cozii la delfin sunt realizate pe verticala, ele creează o diferența de presiune (pozitiv dedesubt și negativ deasupra), care generează portanta, propulsând delfinul înainte. Având în vedere consumul energetic de patru ori mai mare al picioarelor decât cel
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
brațe. Bătaia picioarelor asigură într-o oare cere măsură și propulsia. Deși picioarele nu sunt plasate într-o poziție de împingere a apei spre înapoi, ele asigură în același fel portanta ca și coada unui delfin. Cu toate ca mișcările cozii la delfin sunt realizate pe verticala, ele creează o diferența de presiune (pozitiv dedesubt și negativ deasupra), care generează portanta, propulsând delfinul înainte. Având în vedere consumul energetic de patru ori mai mare al picioarelor decât cel al brațelor, această sarcină propulsivă
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
împingere a apei spre înapoi, ele asigură în același fel portanta ca și coada unui delfin. Cu toate ca mișcările cozii la delfin sunt realizate pe verticala, ele creează o diferența de presiune (pozitiv dedesubt și negativ deasupra), care generează portanta, propulsând delfinul înainte. Având în vedere consumul energetic de patru ori mai mare al picioarelor decât cel al brațelor, această sarcină propulsivă este preluată preponderent de segmentele superioare. Acțiunea membrelor inferioare este alternativă și se realizează în plan vertical, sub forma unei
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
respectivă; - așezarea palmelor pe perete prea sus sau prea jos; - tragerea picioarelor spre perete executată cu genunchii prea puțin flexați - duce la întârzierea efectuării întoarcerii; - împingerea în perete cu un singur picior; 3.4. Procedeul fluture Denumirea procedeului fluture sau delfin este dată datorită mișcărilor fluturate, ondulatorii, ale întregului corp, mișcări asemănătoare loviturilor de coadă ale delfinului. În anul 1935, Jack Sieg, student la Universitatea din Iowa (S.U.A.), demonstrează pentru prima dată acest procedeu, folosind mișcări de picioare specific procedeului bras
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
genunchii prea puțin flexați - duce la întârzierea efectuării întoarcerii; - împingerea în perete cu un singur picior; 3.4. Procedeul fluture Denumirea procedeului fluture sau delfin este dată datorită mișcărilor fluturate, ondulatorii, ale întregului corp, mișcări asemănătoare loviturilor de coadă ale delfinului. În anul 1935, Jack Sieg, student la Universitatea din Iowa (S.U.A.), demonstrează pentru prima dată acest procedeu, folosind mișcări de picioare specific procedeului bras, iar procedeul nu a fost omologat. Totuși, la J.O. din anul 1948 care sau desfășurat
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
picioare specific procedeului bras. În anul 1953 F.I.N.A. omologhează prin regulament tehnica acestui procedeu, într-o formă apropiată de cea practicată în zilele noastre. Primul înotător de fluture a fost maghiarul Tumpek, recordman mondial, care a executat cu picioarele, lovituri delfin, deoarece era infirm, lipsindu-i laba unui picior. La următoarea Olimpiadă, care s-a desfășurat în anul 1956 la 63 Melbourne, toți participanții au înotata procedeul fluture dare se înoată și în zilele noastre. 3.4.1. Utilizarea procedeului: Competițional
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]