6,053 matches
-
care câștigă și cine sunt cei care pierd? Cum putem agrega costurile și beneficiile într-un indicator unic? Există categorii care pierd inacceptabil de mult? Există persoane ale căror drepturi sunt încălcate? Există distorsiuni laterale ale politicii respective asupra capacității deliberative a sociatății sau asupra funcționării instituțiilor publice? - corespondența politicilor și programelor cu misiunea asumată politic de către autoritățile publice (așa cum a fost aceasta formulată în programele politice, în angajamentele din campaniile electorale etc.); - opțiunile excluse: ce măsuri devin imposibile sau dificile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ascunde acest fenomen; - existența unor sancțiuni aplicate - informal - celor care nu practică acest fenomen, ceea ce semnifică apariția unei norme alternative și poate fi un prim semn al criminalității organizate. Considerații referitoare la impactul programelor și politicilor publice Distorsiuni ale procesului deliberativ și decizional: efecte asupra formulării interesului public Există cazuri de politici publice care, deși nu au efecte negative directe asupra societății, afectează capacitatea definirii adecvate a i.p. la nivelul decidenților. Un exemplu se referă la legile care creează condiții
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
definirii adecvate a i.p. la nivelul decidenților. Un exemplu se referă la legile care creează condiții de trai excepționale pentru demnitari și alți decidenți. Făcând abstracție de inechitatea lor, acest tip de politici afectează deseori chiar posibilitatea unui proces deliberativ care să urmărească eficient i.p., prin deconectarea intereselor și preocupărilor autorităților de cele ale populației, ceea ce va afecta vizibilitatea problemelor cu care se confruntă aceasta. Alte exemple se referă la lipsa posibilității de monitorizare publică a deciziilor luate de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Însă nu trebuie neglijat faptul că beneficiile sunt semnificative pentru ambele părți. Participarea și dezvoltarea socială - Adrian Hatos Paradigma participării În sens general, participarea se referă la implicarea membrilor unei colectivități sau instituții în diversele sale activități, mai ales cele deliberative, și în procesele sale decizionale. Ponderea membrilor unui grup care participă în fazele de consultare și de decizie definesc măsura în care conducerea respectivului grup este democratică. Interesul din ultimele decenii pentru problematica participării, manifestat în domenii diverse precum cele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a învățământului superior și a cercetării științifice universitare. Complementar, este reconsiderată relația dintre Ministerul Educației și Culturii și universități. Autonomia universitară a promovat un alt principiu structural: democrația universitară. Democrația internă universitară presupune că senatul, ales de către facultăți, este corpul deliberativ; el alege conducerea executivă a universității; facultățile aleg consiliile profesorale, organismul deliberativ al facultății, care alege conducerea facultății. Democrația interuniversitară este concretizată prin organismul reprezentativ al universităților în dialog cu Ministerul, și anume Conferința rectorilor, și prin consiliul național de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintre Ministerul Educației și Culturii și universități. Autonomia universitară a promovat un alt principiu structural: democrația universitară. Democrația internă universitară presupune că senatul, ales de către facultăți, este corpul deliberativ; el alege conducerea executivă a universității; facultățile aleg consiliile profesorale, organismul deliberativ al facultății, care alege conducerea facultății. Democrația interuniversitară este concretizată prin organismul reprezentativ al universităților în dialog cu Ministerul, și anume Conferința rectorilor, și prin consiliul național de acreditare și evaluare, consiliul de finanțare a învățământului și a celui de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dovedit distructiv și sursă a corupție. Actualul proiect de lege a învățământului superior (noiembrie 2006) este un alt exemplu. După declararea de principiu a autonomei universitare, se promovează un sistem care anulează, de fapt, autonomia: un consiliu director, cu funcții deliberative, din care jumătate este numit de ministru; senatul nu mai are o putere deliberativă, rectorul este ales de acest consiliu director și are doar funcții executive, consiliile facultăților își pierd funcțiile, conducerea acestora este numită și controlată nu de către consiliile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
2006) este un alt exemplu. După declararea de principiu a autonomei universitare, se promovează un sistem care anulează, de fapt, autonomia: un consiliu director, cu funcții deliberative, din care jumătate este numit de ministru; senatul nu mai are o putere deliberativă, rectorul este ales de acest consiliu director și are doar funcții executive, consiliile facultăților își pierd funcțiile, conducerea acestora este numită și controlată nu de către consiliile profesorale, ci de către conducerea universității. În cazul Marii Britanii, marile schimbări de structură sunt bazate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
repetiții de secvențe cauză-efect și determinată, în ultimă instanță, de limitele naturii umane. Analiza variabilei independente „indivizi” pornește de la identificarea liderilor relevanți ocupând poziții de autoritate și continuă prin căutarea cauzelor acțiunilor și evenimentelor internaționale în trăsăturile psihice, biografia, contextul deliberativ, deciziile lor și tipul de leadership al indivizilor analizați. În general, utilizarea variabilei în discuție acoperă inițial o arie largă de indivizi, care apoi este restrânsă progresiv la liderii considerați relevanți. Demn de remarcat este faptul că indivizii supuși analizei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care Întrețineau terenurile din jurul universității și alți lucrători care serveau respectiva comunitate, precum și membrii comunităților lărgite din care universitățile făceau parte. Guvernarea, spuneau studenții reformatori, nu constă În edicte și reguli transmise de sus În jos, ci este un proces deliberativ deschis la care participă jucători egali Între ei, fiecare cu interese și aspirații proprii, dar toți interdependenți și, În cele din urmă, responsabili pentru bunăstarea reciprocă. O revoltă similară a apărut la nivelul statului la un deceniu după mișcările studențești
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
s-ar evidenția între nivelul uman și cel infrauman, rămâne problema crucială epistemic și tulburătoare uman, și anume dacă datul conștiinței nu aduce ceva fundamental diferit în ceea ce privește altruismul: în prima împrejurare el este „instinctiv”, în cea de-a doua e deliberativ. Distincția este notată și de Wilson (1979): „Capacitatea comună pentru sacrificiul suprem nu înseamnă că mintea umană și «mintea» (dacă așa ceva există) unei insecte funcționează în același fel. Înseamnă însă că nu e nevoie ca impulsul să fie guvernat de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acomodare/plictiseală, dar, mai cu seamă, al fricii față de necunoscut. Cu precădere în tinerețe și maturitate, formarea și schimbarea atitudinilor noastre au ca sursă compararea socială. Spre deosebire de învățarea socială, cu atât mai mult în formele ei de condiționare, aici mecanismul deliberativ este central. Ne comparăm cu ceilalți pentru a vedea dacă punctele noastre de vedere asupra realității sociale sunt corecte sau nu (Festinger, 1954). Atunci când constatăm o consensualitate puternică, ni se întărește convingerea că gândim bine. De asemenea, prin comparație adoptăm
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Schimbarea atitudinală”. Însă compararea socială este izvorul nu doar al formării atitudinilor consensuale, ci și al celor ce ies din tiparul social. Cei ce cultivă originalitatea și au o accentuată înclinație spre unicitate procedează tot prin raportarea la ceilalți. Elementul deliberativ este și mai prezent ca resort al atitudinilor în procesul mai larg de reflexivitate și autoanaliză, neglijat de psihologii sociali și evidențiat mai mult de filosofi și sociologi. În cadrul psihologiei sociale, el se găsește într-o formă primară în teoria
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de mai sus, cele două atitudini coexistând pe planuri psihocomportamentale diferite: atitudinea inițială, profundă, remanentă mai este numită de T. Wilson și colaboratorii săi (2000) și implicită, iar cea dobândită - explicită; prima este cumva automată, cea de-a doua, conștientă, deliberativă. Date empirice sistematice atestă, de asemenea, ideea că disonanța nu este resimțită cu aceeași intensitate în diferite culturi: studenții japonezi au manifestat, în cadrul unor probe experimentale (Hein și Lehman, 1997), în mult mai redus grad tendința de a reduce disonanța
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudinal-comportamentale, a declanșării automate și spontane a unor reacții comportamentale în fața obiectului-țintă. Așadar, în modelul activării automate a comportamentelor pe baza accesibilității cognitive a atitudinii, dezvoltat în special de R. Fazio și colaboratorii săi (vezi Baron și Byrne, 2000), elementele deliberative, planificarea și calculul consecințelor sunt mai puțin prezente. Eventual, au intrat și ele în câmpul gândirii automate, implicite, pe care scontează destul de mult psihologia cognitivă contemporană. Dar, în fond, aceste mecanisme se suprapun în considerabilă măsură pe ceea ce de multă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe mai multe dimensiuni: de la spontane la conștiente (structurate); de la obiective de scurtă durată la cele pe termen lung; de la expresive la instrumentale. Astfel, este clar că isteriile de masă sunt spontane, expresive și pe termen scurt, iar revoluțiile sunt deliberative (conștiente și structurate), instrumentale și pe termen lung. Într-o foarte documentată lucrare, dedicată în exclusivitate acțiunii sociale și unde se analizează și acțiunea virtuală petrecută în spațiul cibernetic (cyberspace), sociologul clujean Achim Mihu (2002) operează distincția dintre acțiunea colectivă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reprezintă o formă de manifestare colectivă. Rezonabil mi se pare a considera că grosul comportamentului colectiv îl formează manifestările spontane ale agregatelor sociale neorganizate sau cu o minimă organizare. E adevărat că, pe parcurs, ele pot deveni acțiuni colective, adică deliberative (planificate) și bine organizate. Altfel spus, există acțiuni sociale care debutează sub semnul celor două note caracteristice: (i) planificate și (ii) organizate, în vederea unui scop bine definit, și care nu sunt comportamente colective sui generis, și altele care se nasc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
formelor de comportament colectiv se împletesc, desigur în doze diferite, elemente de spontan și conștient, de frenezie și de calcul rațional. Astfel, de exemplu, moda, un fenomen atât de proeminent social, înseamnă contagiune, imitație necritică, însă ea denotă și opțiunea deliberativă. A te îmbrăca după ultima modă presupune că ești bine informat, preocupat de nou, descurcăreț. Iar, dacă schimbi nu numai frizura sau accesorii vestimentare ieftine, ci și autoturisme în pas cu noile produse, e sigur că ai și bani, ești
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o cruzime inocentă (vocație ce s-a manifestat cu o violență triumfătoare în nuvelele de debut) și preocuparea dobândită, din ce în ce mai pronunțată și tinzând să acopere tot orizontul operei, pentru viața conștiinței morale: de a păstra, în condițiile unei literaturi acut deliberative, ceva din decizia aspră, din violența primei sale naturi. LUCIAN RAICU E din ce în ce mai greu să ne închipuim literatura română fără Marin Preda. Pe măsură ce trec anii, contribuția sa - devenită masivă - la dezvoltarea și consolidarea romanului național - recunoscută de la început ca demnă
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
identificate elementele activității didactice (principii, conținuturi, forme, metode, mijloace etc.), profesorul să procedeze la schițarea unei modalități de combinare a lor, de organizare, de coordonare și dirijare, de desfășurare și de finalizare a activității didactice. Pedagogic vorbind, proiectarea reprezintă procesul deliberativ de fixare mentală a pașilor ce vor fi parcurși în realizarea instrucției și educației. Proiectarea didactică Activitate complexă de anticipare a ceea ce dorește (și trebuie) să realizeze profesorul împreună cu elevii săi în cadrul unei lecții/sistem de lecții, astfel încât obiectivele educaționale
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
five nations, ediție nouă, Sage Publications, Newbury Park [ed. rom.: Cultura civică. Atitudini politice și democrație în cinci națiuni, traducere de Dan Pavel, Editura DU Style, București, 1996]. Baiochi, G., 2001, „Participation, Activism and Politics: The Porto Alegre Experiment and Deliberative Democratic Theory”, Politics and Society, 29 (1). Bandura, A. (coord.), 1995, Self-efficacy in Changing Societies, Cambridge University Press, Cambridge. Beck, P.A.; Jennings, M.K., 1982, „Pathways to Participation”, American Political Science Review, 76 (1), pp. 94-108. Becker, H., 1963, Outsiders, The
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
maladii se află dezangajarea civică a credinței în Evanghelie și raportul de indiferență stabilit între ierarhie și credincioșii bisericilor locale 1. Cu câteva abateri de la regulă, relațiile între episcopi și uriașele eparhii ale Bisericii Ortodoxe sunt articulate imperativ, iar nu deliberativ. Adeseori nu ascultarea filială, ci și comanda la supunere în stil islamic par să reprezinte adevăratul modus vivendi al ortodoxiei postcomuniste. Cândva, libertatea comuniunii în har, curajul profetic al mărturisirii și ospățul Cuvântului euharistic erau razele de aur ale dreptei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
răului pe care l-a comis. Iuda acționează deci În transă? Da, putem afirma acest lucru, dar transa survine abia după ce a hotărât să se despartă de Isus, din proprie voință, prin liberul său arbitru, astfel spus, printr-un proces deliberativ strict rațional, neinfluențat de nimeni. Diavolul, crede Origen, n-a reușit să-l pervertească total și irevocabil: dovadă - remușcarea și lepădarea de banii murdari. Natura sa păstrase acel „rest de bunătate”, care-i permite să constate și să cântărească efectul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
urmat discursul domnului Ioan N. Roman care a arătat că în județele din Dobrogea "consiliul județean nu e ales, ca dincolo de Dunăre, de cetățeni, ci de câțiva delegați, trei pentru comunele rurale, cinci pentru cele urbane, așa încât importanța acestui for deliberativ (...) e cu mult mai mică"2480. Totodată, Ioan N. Roman arăta că "delegație județeană în Dobrogea nu există"2481, în timp ce, "prefectul (...) e totul"2482, deoarece "un veto al prefectului anulează un vot și o decizie a consiliului județean"2483. În privința
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fiecărui vorbitor în interesul tuturor participanților. Ele încep acum mai bine de două mii de ani, cu agora greacă și forum-ul roman, dar se apropie de maturitate abia începînd cu secolele XIII-XIV și formarea Parlamentului englez. Pentru a asigura rolul deliberativ al acestuia, discuțiile din cadrul Camerei Comunelor au trebuit să fie îngrădite și orientate de reguli de convorbire. Așa au apărut primele rules of order. Ele se aseamănă, pe undeva, cu acele norme de comensalitate expuse cam în aceeași vreme de către
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]