1,022 matches
-
extremă la alta, inconstanță în reacții față de stimul...” (1973, p. 71). Ă Fenomenul de agresivitate, determinat de instabilitatea emotivă și de o structură dizarmonică de personalitate de tipul psihopatiei impulsive, stă la originea multor devieri comportamentale. Investigarea tendințelor psihice ale delincvenților cu teste de personalitate (de exemplu, T.A.T., testul de frustrație al lui S. Rosenzweig etc.) a relevat faptul că foarte mulți dintre minorii delincvenți testați au dat răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă a
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de tipul psihopatiei impulsive, stă la originea multor devieri comportamentale. Investigarea tendințelor psihice ale delincvenților cu teste de personalitate (de exemplu, T.A.T., testul de frustrație al lui S. Rosenzweig etc.) a relevat faptul că foarte mulți dintre minorii delincvenți testați au dat răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă a acestora față de reguli (norme, cerințe) și față de ceilalți din jur (Cristescu, M., 1972, pp. 178-204). 2. Deși nu se poate pune semn de egalitate între „caracteriali
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
au dat răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă a acestora față de reguli (norme, cerințe) și față de ceilalți din jur (Cristescu, M., 1972, pp. 178-204). 2. Deși nu se poate pune semn de egalitate între „caracteriali” și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut (traversat) în copilărie sau adolescență o fază „caracterială”, se constată totuși faptul că, în numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
intoleranța deschisă a acestora față de reguli (norme, cerințe) și față de ceilalți din jur (Cristescu, M., 1972, pp. 178-204). 2. Deși nu se poate pune semn de egalitate între „caracteriali” și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut (traversat) în copilărie sau adolescență o fază „caracterială”, se constată totuși faptul că, în numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi, prin cronicizare, s-au fixat în structura caracterului
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
față de reguli (norme, cerințe) și față de ceilalți din jur (Cristescu, M., 1972, pp. 178-204). 2. Deși nu se poate pune semn de egalitate între „caracteriali” și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut (traversat) în copilărie sau adolescență o fază „caracterială”, se constată totuși faptul că, în numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi, prin cronicizare, s-au fixat în structura caracterului respectivilor minori. Astfel, cercetători
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elevi conștiincioși, care învață foarte bine la toate obiectele, ajung să aibă multiple interese și le vine greu, la terminarea liceului, să opteze pentru o singură specializare. A.S. Makarenko, pedagog rus cunoscut prin rezultatele obținute în reeducarea a numeroși copii delincvenți, sublinia că omul are nevoie să întrevadă o bucurie, către care să tindă (el spunea „să aibă o perspectivă”). Acest lucru e valabil mai ales pentru copii: bunăoară să întrevadă plăcerea unui spectacol ce va avea loc duminică. Dar el
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
copii protejați în familia naturală, copii protejați în familia substitutivă, copii maltratați, neglijați, abuzați în propria familie, cu nevoi speciale, cei infectați cu HIV sau bolnavi SIDA, aflați în instituții sau în forme de protecție alternative de tip familial, copii delincvenți, copiii străzii și copii care ating vârsta majoratului pe parcursul instituționalizării pe termen lung" potrivit Alinei Anghel, "Politici sociale centrate pe familie și copil în contextul Integrării Europene. Direcții de acțiune", în Petru Iluț, Laura Nistor, Traian Rotariu (coordonatori), op. cit., vol
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
diferite că instituții economice, obiceiuri sociale sau ideologii politice au purtat r)zboaie. Inc) și mai frapant, numeroase tipuri diferite de organizații au dus r)zboaie, indiferent de faptul c) erau triburi, principate m)runte, imperii, națiuni sau bande de delincvenți. Dac) o condiție indicat) pare s) fi cauzat un anumit r)zboi, trebuie s) ne întreb)m ce factor constant determin) repetiția r)zboaielor, chiar în cazul în care cauzele lor variaz). Variațiile privind calitatea unit)ților nu sunt direct
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
medico-legale. Justiția, ca instituție, nu se mai dorește doar represivă, ea vrea din ce în ce mai mult să înțeleagă mai bine pentru a judeca mai bine și chiar, atunci când lucrul acesta devine rezonabil posibil, să privilegieze readaptarea socială a delincventului. Considerând fiecare fenomen infracțional ca pe "un fenomen unitar înglobând actul și autorul său" (Pinatel, 1974) justiția solicită să fie lămurită atât asupra personalității delincventului cât și asupra dinamicii pasajului la act. Aceasta conduce, în afara culpabilității legate de faptele materiale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mai bine și chiar, atunci când lucrul acesta devine rezonabil posibil, să privilegieze readaptarea socială a delincventului. Considerând fiecare fenomen infracțional ca pe "un fenomen unitar înglobând actul și autorul său" (Pinatel, 1974) justiția solicită să fie lămurită atât asupra personalității delincventului cât și asupra dinamicii pasajului la act. Aceasta conduce, în afara culpabilității legate de faptele materiale ale infracțiunii, la încercarea de determinare a trăsăturilor de personalitate ale individului în calitatea sa de infractor. în centrul acestor preocupări se află încercarea detectării
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acestui concept periculos prin el însuși (Shaw, 1973). Este habitual a se vorbi de exemplu, după o crimă: "...cutare om este periculos pentru că a ucis"; în fapt, acest diagnostic postdelictual nu este la adăpost de critici deoarece o serie de delincvenți emoționali sau pasionali își epuizează periculozitatea lor în însăși actul antisocial comis. Este însă indispensabil de a enumera aici, criteriile clasice privind periculozitatea (Benezech, 1981): Criterii generale (care trebuiesc căutate în mod sistematic): - antecedentele judiciare (penale): motivele interpelării sau arestărilor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pe un lot de 1081 cazuri de expertiză psihiatrică, raportează un numă de 154 de cazuri de iresponzabilitate consecutivă unor tulburări psihice, adică o rată de 14% . Asemănător, pe un lot de 367 de crime, Gilles (1976) găsește doar 18% delincvenți patologici, bolnavii cu schizofrenie ocupând poziția a 3a cu un procentaj de 2.8% Aceste date par să se coreleze cu alte cifre raportând un procentaj în jurul a 5% pentru delincvența în general (Leaute, 1972). Fiorentini (1979) găsește un raport
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
bolnavii psihici omucidari par să aibă un scor criminal superior criminalilor ne-alienați (Grunberg et al, 1978). Tennet et al, 1974, remarcau incidența crescută a comportamentelor violente și omucidare la pacienții psihotici și la cei alcoolici; din rândul celor psihotici delincvenții periculoși părând a fi recrutați esențialmente dintre deliranții cronici paranoici și dintre schizofreni (61% dintre cei admiși), reunind un polimorfism particular al periculozității lor. în mod clasic, delincvența schizofrenilor pare centrată de rolul impulsurilor necontrolate și hebefreno-catatonie. De regulă, actul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și tentative de viol. în numeroase alte infracțiuni banale, studiul obiectiv al faptelor nu relevă natura discordantă a comportamentului antisocial; de altfel, acesta din urmă nu este obligatoriu în relații directe cu tulburările mintale ci corespunde adesea influențelor criminogenetice ale delincvenților "normali". Ar fi deci abuziv de a considera patologică oricare devianță socială a bolnavilor schizofreni. Principalele argumente privind violența asociată cu debutul schizofreniei se găsesc în sursele germane bazate în general pe o serie bine selectată de pacienți acuzați de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
din seria lor de studiu pe 10 ani, erau bolnavi de mai mult de un an, și 55% de mai mult de 5 ani. în medie pacienții violenți din acest studiu erau cu 8.5 ani mai în vârstă decât delincvenții "normali" pacienții cu schizofrenie fiind cei care au furnizat procentajul cel mai mare din aceste date. Similar, Taylor, 1987 pe un lot de acuzați bărbați, a găsit că în momentul înregistrării infracțiunilor implicând violența de orice tip, vârsta pacienților schizofreni
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1987). Studiile mai recente arată că actele majore de criminalitate sunt comise, în special, de catre heboidofreni și deliranții paranoizi; celelalte subtipuri clinice (schizofrenie simplă, hebefrenică, hebefrenocatatonică), par mai puțin generatoare de infracțiuni grave. Astfel, într-un studiu pe 63 schizofreni delincvenți, 39 erau paranoizi și 23 heboidofreni (Addad & Benzech, l977). Repartiția principalelor categorii de infracțiuni comise de acești bolnavi, este diferită de cea a delincvenților normali din stabilimentele penitenciare. Astfel, infracțiunile de violență gravă și omucidere reprezintă 53.9%, urmate de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
hebefrenică, hebefrenocatatonică), par mai puțin generatoare de infracțiuni grave. Astfel, într-un studiu pe 63 schizofreni delincvenți, 39 erau paranoizi și 23 heboidofreni (Addad & Benzech, l977). Repartiția principalelor categorii de infracțiuni comise de acești bolnavi, este diferită de cea a delincvenților normali din stabilimentele penitenciare. Astfel, infracțiunile de violență gravă și omucidere reprezintă 53.9%, urmate de furturi (3o.l5%) și vagabondaj 4.7%. Distribuția infracțiunilor pe subtipurile clinice pare să indice că furturile par a fi apanajul heboidofrenilor (65.2
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de ordin social cum ar fi: sărăcia economică, condițiile de locuință și muncă ale părinților, mediul social de origine, nu reprezinta decât cauze criminogene secundare. O serie de cercetări, par să indice faptul că mai mult de jumătate din schizofrenii delincvenți spitalizați au antecedente medico-legale iar actele antisociale grave au reprezentat în aproape jumătate din cazuri recidive. Acest lucru subliniază seriozitatea cu care trebuiește considerată posibilitatea trecerii la act a acestor bolnavi, chiar și atunci când este vorba de infracțiuni puțin grave
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cele din cadrul familiei. Masura În care pedeapsa previne reiterarea comportamentului agresiv este greu de demonstrat. Cert este că recidivismul este un exemplu clar al eșecului programului de recuperare bazat pe pedeapsă. Privat de libertate, aflat sub influența directă a altor delincvenți mai experimentați, adolescentul poate Învăța ușor alte trucuri pe care să le punăîin practică În libertate. In cazul familiei, așa după cum s-a mai aratat, sistemul educativ folosit de părinți, bazat pe sancțiuni severe, inclusiv agresiunea fizică, are un impact
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
al realismului socialist. M-am făcut băiat mare, Astăzi e ziua mea (1959) și Plec la facultate constituie un ciclu autobiografic, amprentă de regăsit în mai toată proza lui T., evocând predilect mediul pestriț al mahalelor, cu șmecheri și mici delincvenți, personaje rudimentare, nu lipsite, altfel, de o anume finețe sufletească. Din păcate, umorul e fără adâncime, autorul își sentimentalizează nu o dată relatările, elimină probleme de existență grave, dă o satiră ușoară. Nu îi pot fi negate însă, mai cu seamă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
și sacerdoți și clerici, uitând de cele sfinte îl fumează peste tot, fără rușine, chiar și în timpul oficierii sfintei slujbe", interzicea "utilizarea tutunului sub portice și în interiorul bisericilor, fie că tutunul este mestecat, fumat în pipă sau prizat pe nas", delincvenții "fiind excomunicați imediat". În Franța, o ordonanță regală din 1615 decidea că "este interzis oricărei persoane să vândă tutun în afară de farmaciști". Mai aproape de noi, țarul Alexei al Rusiei dispunea, la 1645, ca fumătorii să fie deportați în Siberia, torturați și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
este dominat... de spectrul într...rii în Uniunea European..., s... fie orientat... c...tre marile probleme ale societ...ții românești: economie dual... (cu un sector rural supradimensionat și înapoiat), infrastructur... precar..., venit/locuitor sc...zut, competitivitate sc...zut... a producției, delincvent..., starea educației și asistenței medicale, administrație public... defectuoas..., capturarea Statului de interese înguste, clivajul între lumea urban... și cea de la sate etc. „Noii ideologi”, fundamentaliștii, nu ne pot ajuta! Jurnalul Național 9 iunie 2004 It’s the policy... În deceniul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
care i-au rămas loiali. S-au ridicat voci care au cerut chiar urmărirea lor în tribunale. Pentru a se fi documentat asupra faptelor al căror spectator foarte apropiat de altfel a fost, prințul Lichnowsky s-a văzut tratat drept delincvent. Și se pare că lucrurile nu se vor opri aici. Oricine se hazardează astăzi să spună adevărul trebuie să se aștepte să fie urmărit, molestat, pedepsit chiar, în timp ce aceia care, asemeni dr. Helfferich, propagă mai departe legenda conform căreia Anglia
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
fi recepționate și programele televiziunilor vestice, dar, așa cum prin anii '70 la noi apăruseră echipe de "tovarăși" care controlau pe străzi lungimea fustelor și a pletelor, și la ei patrulau asemenea echipe, supervizând "orientarea antenelor" pe acoperișurile caselor și blocurilor, "delincvenții" fiind admonestați să-și revizuiască "orientarea" în ședințele de partid. Cu principalele sectoare ale economiei și societății puse la punct, cu problemele vieții cotidiene soluționate, prioritare rămâneau doar educația socialistă a cetățenilor, în spiritul marilor gânditori Marx, Engels și Lenin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
-i așa? Scrisoarea 156 Zi de zi, românii sunt ținta atacurilor extremiștilor. Televiziunea începe jurnalul de știri cu vreun român care a violat pe cineva și încheie seara cu vreun alt român care a spart un magazin. Nu iau apărarea delincvenților. Aș vrea doar să știu cum de se calmează apele imediat ce vine prim ministrul român la Roma sau imediat ce vine ministrul nostru de interne. De a doua zi chiar, jurnalul de știri începe cu vreun mafiot sicilian arestat pentru trafic
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]