991 matches
-
include aici nu numai infracțiunile de drept penal, care sunt comise și de adulți, ci și eșecul minorilor de a se conforma regulilor specifice lor ca nonadulți. Din cauza statutului psihosocial distinct al copiilor și adolescenților, judecarea și etichetarea lor ca delincvenți este deseori puternic influențată de considerațiile asupra bunăstării și tratamentului lor educativ. Această situație face mai dificilă stabilirea limitelor delincventei juvenile în termeni de legi pentru minori și introduce noțiunea de „nevoi ale copilului", ca termen de referință pentru asistarea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
socială. După cum spune și C.Mamali 33 , maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic între interesele sale și interesele societății, între nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății. Din această perspectivă, delincventul apare ca un individ cu o insuficientă maturizare socială și cu dificultăți de integrare socială, care intră în conflict cu cerințele unui anumit sistem valorico-normativ, inclusiv cu normele juridice. Având în vedere faptul că maturizarea socială a individului suferă influența
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
socio-afective din grupurile respective. Teoria disociabilității <footnote V.Preda, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> elaborată de R.Mucchielli pune accentul pe o serie de factori psihosociali în explicarea delincvenței juvenile. După Mucchielli, disociabilitatea delincventului se exprimă în: a) neacceptarea colectivității, a societății; b)falsă percepție socială a celor din jur; c)lipsa aprofundării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; d)respingerea rolului social ce i s-a acordat înainte de a deveni delincvent și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
disociabilitatea delincventului se exprimă în: a) neacceptarea colectivității, a societății; b)falsă percepție socială a celor din jur; c)lipsa aprofundării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; d)respingerea rolului social ce i s-a acordat înainte de a deveni delincvent și pe care i-l pretindea colectivitatea . T.Bogdan <footnote V.Preda, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> subliniază necesitatea de a încadra delincvența în sfera devianței sociale, punând accentul pe carențele educative care
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
delincvenței și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> subliniază necesitatea de a încadra delincvența în sfera devianței sociale, punând accentul pe carențele educative care provoacă acest tip de comportament deviant; J.D. Lahman arată că “ sub aspect psihopedagogic, delincventul minor este acel nevârstnic ale cărui necesități biologice, afective, intelectuale, educative și sociale nu au fost satisfăcute la timp și în mod corespunzător normelor culturale existente”. 3. PERSONALITATEA 3.1.Definiții și aspecte generale ale personalității Pătrunderea naturii umane a
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
interpersonale familiale sau al proceselor de integrare socială. Tendințele către instabilitate apar amplificate în cazul unor familii dezorganizate, caracterizate prin spirit de dezordine, conduite antisociale și deficit afectiv, contribuind uneori la agravarea comportamentului deviant și la transformarea sa în comportament delincvent propriu-zis. Îmbinarea afecțiunii parentale și a disciplineiidee susținută de D.Baumrind <footnote D.Baumrind apud D.Banciu, S.M.Rădulescu, M.Voicu, Adolescenții și familia, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987 footnote> -apare eficace, mai ales pentru a asigura “forța egoului” la
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cele din cadrul familieiă. Masura În care pedeapsa previne reiterarea comportamentului agresiv este greu de demonstrat. Cert este că recidivismul este un exemplu clar al eșecului programului de recuperare bazat pe pedeapsă. Privat de libertate, aflat sub influența directă a altor delincvenți mai experimentați, adolescentul poate Învăța ușor alte trucuri pe care să le punăîin practică În libertate. In cazul familiei, așa după cum s-a mai aratat, sistemul educativ folosit de părinți, bazat pe sancțiuni severe, inclusiv agresiunea fizică, are un impact
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
pedepse în lagărele cu profil agricol și în închisorile-uzine”, dar desemnează prin extensie ansamblul arhipelagului concentraționar: lagărele de „reeducare prin muncă” (decizie administrativă, durată mai mică), închisorile pentru deținuții în prevenție, centrele de detenție temporară sau provizorie, centrele pentru tineri delincvenți, cât și unele varietăți de „clase de studii” temporare. înaintea epocii moderne, întemnițarea n-a jucat decât un rol marginal în sistemul de pedepse din China. în schimb, unele tradiții au insistat în mod deosebit asupra necesității reeducării criminalilor astfel încât
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Φ DOMINAȚIE Azil (drept de Î)tc "Azil (drept de ~)" Noțiunea de drept de azil este Înțeleasă adesea ca referindu-se la azilul politic. Or, din punct de vedere istoric, acest drept era menit să protejeze faptele de drept comun. Delincventul care voia să se sustragă justiției solicita protecția templului sau a cetății vecine. De imunitatea oferită profitau adesea criminalii care căutau să scape de o pedeapsă dreaptă. Cât despre dreptul de azil politic, acesta a apărut din dorința de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai puțin. Adaptarea este uneori dificilă, actorii putând să se comporte În moduri diferite. În vreme ce conformismul pare să fie modalitatea cea mai răspândită, Încălcarea normelor este mai puțin curentă. Răzvrătirea este comportamentul care se apropie cel mai mult de comportamentul delincvent. În acest sens, unii dintre noi acceptă obiectivul (reușita), dar nu se dau În lături de la nimic pentru a-l atinge. Această atitudine, se precizează, se regăsește cel mai adesea În partea de jos a ierarhiei, acolo unde mijloacele legitime
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fenomene bulversează vechiul echilibru social și converg Înspre dezorganizarea și alienarea celor mai fragili. În consecință, indivizii cărora le vine cel mai greu să respecte normele legitime alunecă adesea Înspre margine și apoi În marginalitate. Albert Cohen, studiind bandele de delincvenți din marile metropole americane, a identificat periferia drept locul unde marginalitatea a devenit un „mod de viață”. El a arătat că aceste bande exercită o imensă atracție asupra tinerilor nu doar pentru că le Întăresc sentimentul de apartenență, ci și pentru că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
active, este inovarea, care se poate traduce prin adaptări, reforme sau transformări mai profunde. Să mai adăugăm și faptul că societatea Întreține raporturi complexe cu devianța. Deși represiunea și pedepsele se abat cu mai multă sau mai puțină severitate asupra delincvenților, În funcție de delictele comise, se poate observa adesea o anumită Îngăduință față de cerșetori sau de cei fără căpătâi. Toleranța față de nebunie sau de marginalitate nu este totuși aceeași la toate culturile. O dată efectuate aceste rememorări, trebuie spus că ne-am Înșela
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Thiéblemont stabilește, În cadrul culturii militare, o serie de tipuri precum subcultura combatantă a parașutiștilor sau a trupelor de marină, având drept valori proclamate: excelența În luptă, fidelitatea, bucuria În ciuda suferinței și viața la marginea lumii civile. O subcultură a tineretului delincvent Apărarea teritoriului se Înțelege În cu totul alt mod pe „tărâmul bandelor” (gangland). Albert Cohen observă, În anii ’50, subculturi delincvente printre cele ale tinerilor din clasele muncitorești inferioare din marile orașe americane, unde un sistem hedonist de valori favorizează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Connors este cunoscut pentru studiul deficitului de învățare în "sindromul cromozom X fragil", iar M.A. Paradisio pentru studiul mecanismelor sinaptice ale neuronilor vizuali. 98 Adrian Raine, psiholog la Universitatea Richard Perry din Pennsylvania, Departamentul de criminologie. Face studii pe delincvenți, folosind tehnicile moderne de cercetare computerizată a creierului, tomografie computerizată și rezonanță magnetică nucleară. În articolele sale afirmă greșeala lui Cesare Lombroso, care, bazată pe o singură observație a criminalului Giuseppe Villela, a condus la idei eronate și chiar la
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
uni și bivitelini care arată că violența și agresiunea pot avea o bază genetică și că anumite gene sunt responsabile. Tehnicile moderne de vizualizare a creierului în condiții funcționale (fRMN) au permis evaluarea, într-o închisoare din New Mexico, a delincvenților capabili de a comite noi crime după eliberare. Aceste cercetări au provocat reacții foarte nefavorabile (ca, de exemplu, utilizarea neurocriminologiei în stigmatizarea oamenilor). 99 S.W. Anderson, studiind cu echipa lui și cu Antonio Damasio efectul leziunilor orbito-frontale ale creierului
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
un butoi de vin din beci, fără ca să rămână barem vreo urmă, ori vreun semn oarecare. Sugestiv pentru cititorul capabil să citească în subtext este momentul când reprezentanții ordinii publice, doi polițiști însoțiți de un câine-lup dresat să ia urmele delincvenților, își făcură apariția în ograda păgubașului: "nevasta gospodarului se puse pe bocit, găinile cotcodăcind îngrozite, își făcură vânt peste garduri, un cârd de rațe se buluci în plasa de sârmă, iar dulăul din lanț se repezea în rafale răgușite în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care va permite condamnaților reintegrarea socială, după executarea unei părți din pedeapsă, sub supravegherea unor "consilieri de probațiune". Această instituție va urmări să mențină un echilibru între protecția comunității, a siguranței cetățeanului și nevoia de evitare de excludere socială a delincventului; - modificarea Codului penal în sensul modernizării unora dintre prevederile sale și ajustarea conținutului lor la normele europene în materie penală. Se va modifica cuantumul pedepselor aplicabile în cazul unor infracțiuni și vor fi instituite pedepse alternative. Vor fi de asemenea
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
salariaților și pensionarilor. 7532 Gestionarea fondului de șomaj Activități de constituire și gestiune a fondului de șomaj și a alocației pentru sprijin. Excepții: Serviciile furnizate de orfelinate, case de copii, cămine de bătrâni, stabilimente pentru handicapați, case de corecție pentru delincvenții minori, centre de dezintoxicare, etc., se includ în clasa 8531 (Activități de asistență socială cu cazare). Activitățile de ajutor la domiciliu sau în alte locuri exercitate de către servicii publice sau organisme private (organisme religioase de binefacere, de ajutorare a victimelor
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
bat pe burtă cu Y, cum zic și fac ce vreau, indiferent de interlocutor!“ „Show-master“-ul se poartă ca un diriginte de internat cu elevii săi, ca un dascăl pompos cu omul de pe stradă, ca un judecător de instrucție cu delincventul mărunt. E rău, obraznic, sigur de sine, un soi de caporal baletând țanțoș dinaintea răcanilor. O a doua malformație a spiritului critic rezultă din practicarea lui ca specie a inteligenței. Cine e deștept dă tare! A fi de acord cu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mamă. Dar ați văzut „babă frumoasă și copii cuminți“? Nu, dar cu vremea, copiii ajung maturi: Înțelepți sau Încă mai obraznici. Om fi În acest stadiu, al maturității? Adică unii Înțelepți În relația lor cu restul lumii, alții - Încă mulți -, delincvenți. Și care, din nefericire, nu sunt Încă pedepsiți. Nici o grijă, vom fi, și Încă cu toții, delincvenți și Înțelepți deopotrivă. Chestiune de orbire a Naturii... Doar că, dacă delincvenții se află printre noi acum, pedeapsa, chestiune de viitor, va fi rezervată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înțelepți sau Încă mai obraznici. Om fi În acest stadiu, al maturității? Adică unii Înțelepți În relația lor cu restul lumii, alții - Încă mulți -, delincvenți. Și care, din nefericire, nu sunt Încă pedepsiți. Nici o grijă, vom fi, și Încă cu toții, delincvenți și Înțelepți deopotrivă. Chestiune de orbire a Naturii... Doar că, dacă delincvenții se află printre noi acum, pedeapsa, chestiune de viitor, va fi rezervată urmașilor noștri, desigur mai Înțelepți și, de asta, Încă mai nevinovați. Culmea, neștiind unde vor fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Adică unii Înțelepți În relația lor cu restul lumii, alții - Încă mulți -, delincvenți. Și care, din nefericire, nu sunt Încă pedepsiți. Nici o grijă, vom fi, și Încă cu toții, delincvenți și Înțelepți deopotrivă. Chestiune de orbire a Naturii... Doar că, dacă delincvenții se află printre noi acum, pedeapsa, chestiune de viitor, va fi rezervată urmașilor noștri, desigur mai Înțelepți și, de asta, Încă mai nevinovați. Culmea, neștiind unde vor fi loviți, nu vor putea ridica un scut... Cât despre Natură, sper că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
execuție În față, cu un grefier care-i citește sentința; ba chiar fumându-și - subliniez - ultima țigară, aflat În situația când aparține singurei specii care nu doar conștientizează dar chiar anticipează. Indiferent de păcatul aceluia - În fond un tâmpit de delincvent -, administratorul dreptății - om deștept - abia așteaptă șă-și demonstreze astfel ferocitatea. Omul nu e rău În sine, În biologicul lui. Răutatea aparține - paradoxal - civilizației, aceea care l’a Învățat inclusiv să fure, iar dacă potențialul păgubaș nu agreează asta, să-l
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chemat să-l servească - Împăratul - pe motiv că nu poate cinsti idoli; 40 de soldați care refuză lupta, căci nu-și pot ucide aproapele... și mă opresc aici doar pentru că „vorba lungă e sărăcia omului“. Cu toții au fost „martirizați“ ca delincvenți, nu ca creștini, de o Romă care, În toleranța ei, cinstea prin cult public nu mai puțin de 1.000 de zei, toți cei cuprinși, cu adoratori cu tot, În Imperiu; un al 1.001-lea, Savaot, nu mai Încăpea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ați Întors Împotrivă chiar ce vă convenise cândva. Am În vedere agresivitatea. Iar ceea ce până atunci tolerați - prolificitatea - În pericol social. Ha! Vă temeți de concurență În teritoriul furat? Noroc că n’ați semnat contractul. Altminteri ați fi devenit acum delincvenți. Cum de altfel și sunteți... Dar ghinion, căci n’am terminat... „Meridian“, 4 mai 2001, ora 12,51 30. Ham-ham. II Cristi zace și acum de la gheruța mea. Ca să mă lase În pace. Și profit, rezumând cele toarse rândul trecut
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]