625 matches
-
sau valoarea reală a indivizilor, promovând adesea obediența. Prezența femeilor în poziții „de răspundere“, precum și cea a cetățenilor aparținând unor minorități naționale erau impuse pe cale ierarhică și nu influențau în mod real societatea. E vorba de o politică voluntaristă și demagogică, bogată mai degrabă în efecte perverse decât cu vreun rol anume în democratizarea societății. Lipsurile și greutățile din epocă le-au afectat poate mai puternic pe femei. Penuria de alimente, lipsa celor mai banale articole de igienă sau cosmetică și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
p. 10. 861. Adrian-Silvan Ionescu, Moda românească, 1790- 1850. Între Stambul și Paris, Editura Maiko, București, 2001. 862. I.L. Caragiale, Kir Ianulea, nuvele și povestiri, Editura pentru Literatură, București, 1964. 863. Acum (la Începutul anului electoral 2004), tot În scopuri demagogice și politice, C.V. Tudor mimează „schimbarea la față”. Încercând să-și „spele” imaginea, el pretinde că a devenit peste noapte „filosemit”. De fapt, scopul politicianului naționalisto-populist este acela de a fi considerat „onorabil” și de a fi „acceptat de către marile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu diavolul, intrând În rândurile membrilor partidului comunist. Se pare că proaspeții reangajați fuseseră dați afară de la primărie din cauză că erau membri ai Partidului Național Popular, partid care, culmea, nu avea să facă parte din alianța pur electorală numită pompos și demagogic „Blocul Partidelor Democrate” (BPD) În care se disimulase și anemicul partid comunist sub pulpana vigurosului dar super-populistului Front al Plugarilor. Terdiman remarcase „agitația” din cadrul acestei instituții publice locale care „...nu a luat proporții” subliniind că „...nemulțumirile persistă”, din care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
scris despre „...adunarea Partidului Național Popular ce a avut loc În sala de spectacole a Teatrului Județean la care a vorbit D-l Ion Flueraș, președintele PNP Huși”. Cum găunosul discurs al acestuia nu fusese de ajuns pentru umplerea paharului demagogic, au mai spus câte ceva și: „...profesorul Gâdei, meseriașul Grossu, comerciantul Saul Samzon, avocatul Enciu Dumitru”. Cum nunta fără sluta este aproape de neconceput, ultimul a cuvântat „...D-l profesor Trandiaf, de la CC al PNP București”. Vigurosul punct pe „i”, ca să zicem
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lună. Pe 13 martie 1949 urma a avea loc un mare miting În sala Teatrului județean din Huși și În dorința lor de a aduna cât mai mulți gurăcască, organizatorii bolșevici de ambele nații, română și evreiască, inventaseră altă trăsnaie demagogică și mincinoasă: „(...) La Partid au fost pregătite și instruite echipe de agitatori În număr de 4, din tovi evrei și neevrei, care au plecat pe teren pentru a duce munca de lămurire și agitație În vederea meetingului”. În sfârșit, după atâta
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
existența acestui schimb de noapte au fost eliminate (conf. anexei 2)”. Deci, atât dușmanul de clasă din interiorul țării cât și ticăloșii capitaliști, nu trebuiau să afle că În România comunistă tovarășele și tovărășelele lucrau În trei schimburi datorită instaurării demagogice a egalității Între sexe. Aiuritor... c.a. De când sînt orașe românești Chilia și Cetatea Albă? SÎnt orașe sovietice, tovilor! După cum scriam și În alte dăți, comuniștii români voiau ca poporului să nu i se reamintească filele de istorie cu care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cenzorul Andrei a sugerat redacției eliminarea din cuprinsul ziarului atât a Întrebării cât și a răspunsului. c.c. Sportivii muncesc din greu prin fabrici, băi, neinformaților, nu stau prin cantonamente! Sistemul socialist declarase sus și tare amatorismul În sport, punând (demagogic) pe tava lumii capitaliste olimpiadele grecești din antichitate dar, În realitate, de la un anumit nivel de performanță, sportivii români Își vedeau de meseria...de sportivi, lefurile luându-le de pe la diferitele instituții ale statului (miliție, armată, etc.) sau Întreprinderi economice pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
calitatea de persoană juridică și nu-i incumbă o serie de responsabilități. „Deși poate fi invocat oricât și oricând, poporul nu există deplin, integral și neambiguu în niciun moment.” Pe cale de consecință, invocarea poporului ca noțiune politică devine un act demagogic care denotă iresponsabilitate : „Dimpotrivă, din punct de vedere politic nu există nicio cale de a face din popor o existență actuală ; ceea ce revine la a spune că noțiunea politică de popor este un flatus vocis, adică un simplu sunet verbal
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cu care operează naratorul : „o parte din popor, cu poli- țaiul și un taraf de lăutari” se deplasează într-o grădină de vară, dar poporul rămâne compact. Numeroasele ocurențe în care apare cuvântul „popor” denotă o strategie eficientă de sonorizare demagogică a termenului : „Când poporul a călcat poliția (...)”, „cauza sfântă a poporului”, „cu cât înaintează acest brav popor”, „poporul ca gardă civică a Republicei”, „în Piața Unirii plină de popor”, „o parte din popor, cu polițaiul și un taraf de lăutari
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
teritoriilor aflate sub stăpânire străină. În cel de-al doilea studiu, intitulat Libertarea presei și democrația română, publicat în același an, Axinte Frunză, fin cunoscător al realităților perioadei și-a îndreptat critica împotriva partidelor conservator și liberal, care făceau promisiuni demagogice, pe tema libertăților democratice și a cuvântului, dar, în realitate, căutau să le îngrădească. Studiul a stârnit vii ecouri în opinia publică. După ieșirea la pensie (1931ă de la Liceul Internat din Iași, Axinte Frunză s-a mutat la București unde
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Vechiul învățământ, din veacurile trecute, care miza pe solicitarea maximă a memoriei, a format marile spirite ale Europei. În schimb, deceniul ministeriatelor socialiste ale ̀ nvățământului ̀ în Franța (Lionel Jospin și Jack Lang), tinzând la o educație nivelatoare, anti-selectivă, demagogic anti-elitară, a avut niște efecte catastrofale, socialmente probabil iremediabile pentru o generație. La noi, după patru decenii de falsificare a istoriei și eradicare a elitelor, ce să mai spunem ? Atât doar, că au fost totuși două perioade mai puțin rele
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
istoriei orașul nostru. Chiar credeam atunci că sprijinul va fi substanțial, mai ales că suferințele orașului de pe urma războiului și a cutremurelor (bine cunoscute de dl. Iliescu), sunt mai pregnant vizibile aici decât în alte locuri. Da de unde! Erau doar declarații demagogice și exercițiu de imagine, toate au rămas la încheierea mandatului în același punct! Localul Filarmonicii păstrează și astăzi schelele ridicate în 1990, Palatul Culturii așteaptă fondurile de acoperire a proiectelor, Teatrul Național, de ani de zile, nu mai scapă de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
și Încurajăm pe cei care ar dori să aplice modelul iugoslav sau cehoslovac În condițiile României. Un lucru de neiertat Într-o țară cu o populație, din care 90% români, conștienți de faptul că sunt români și nu altceva. Vehicularea demagogică, ostentativă și perfidă a noțiunilor de „Moldova”, „popor moldovenesc” și „limbă moldovenească” constituie o negare a Întregii istorii moderne a românilor, istorie marcată de unirea celor trei state românești (Muntenia, Moldova, Transilvania) la 1600 de către Mihai Bravu, Unirea Principatelor de la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
biserică, în intenția de a avea un loc în care să se adăpostească, departe de lume și în intimitatea necesară, sufletul rugător al bolnavului. Uneori, dintr-o precipitare ușor de înțeles după mai multe decenii de recluziune, au apărut comportamente demagogice. Frustrarea s-a compensat prin exces. Dar excesul naște reacții adverse. De aceea, cred că revenirea la tradiție implică o strategie, pe măsura unei teme de o importanță fundamentală. Sacralitatea este anulată de orice șmecherie birocratică. Dar Sacralitatea respinge demagogia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
încât pot invada țara cum ar putea chinezii să invadeze globul. Această opinie este însă, în mod evident, o aberație pentru că numărul pensionarilor din România este mult mai mic decât cel al chinezilor din toată lumea. Este de fapt o diversiune demagogică, una cusută cu ață albă, o inepție. Pensionarii din Strada Zorelelor ca și toți pensionarii, în general nu reprezintă nici un pericol social. Este drept că acest grup populațional are câteva atitudini comportamentale cu totul ieșite din comun, unele deprinderi vicioase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lipsa de responsabilitate față de cetățeni; incapacitatea de a reprezenta alegătorii; dezinteresul pentru interesul public; goliciunea evidentă a mesajelor politice; incapacitatea de te identifica și a fi identificat cu un set de credințe și valori politice; pasivitatea și invizibilitatea, comportamentul prevalent demagogic, subminarea încrederii publice. Cele două femei reprezintă un precedent „periculos”: acela că este posibilă asocierea între consistență, competență și moralitate politică Mona Muscă are o poziție privilegiată. Este pe locul șapte, devansând șefi de partide și pe aproape toți miniștri
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
o populație cu educație precară, practici feudale de căsătorie și familie, participare foarte redusă la bunurile publice și un grad mare de excludere civico-politică. Este o societate de supraviețuire. Probabil că interesul față de societatea premodernă va fi mai degrabă unul demagogic, de campanie, axat pe protecție și grijă. În perspectivă europeană astfel de comunități, atât cât vor deveni vizibile, vor fi prin excelență interesante antropologic și exotico-turistic O societate postcomunistă dezindustrializată, tipică pentru orașele muncitorești foste monoindustriale și pentru mahalalele oarașelor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
supărări inexplicabile. Umorul său îi asigură o anumită detașare: nu scrie încrâncenat și ofticos, nu atacă persoane, ci idei. Autoarea vrea, cu adevărat, să se modifice condiția femeilor în România de azi. Nu e doar o declarație de intenții, proclamată demagogic: e o stare de fapt, lupta continuă cu discriminările și disprețul față de femei, în care Mihaela Miroiu e virful de lance: împunge bine și cu folos, dar și parează lovituri care mai de care mai multe și mai năstrușnice, mai
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
formulă: să-i moară și vecinului capra! Adică ungurului... Dar până la unguri mai sunt și alți vecini. Români. Să le moară capra la toți: să fim egali în sărăcie. Era o demobilizare generală potrivită cu regimul de atunci, care propovăduia demagogic o egalitate care nu exista nici măcar în lege, în faptă ce să mai vorbim... Cel de acum vrea să impună o societate capitalistă - de ce oare guvernul încurajează în continuare invidia pasivă? N-am înțeles prea bine... și de ce nu se
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
că o comedie nu are nimic a face cu politica de partid; autorul își ia persoanele sale din societatea contemporană cum este, pune în evidență partea comică așa cum o găsește, și același Caragiale, care astăzi își bate joc de fraza demagogică, și-ar fi bătut ieri joc de ișlic și tombateră și își va bate joc mâine de fraza reacționară..."1 1 Critice, II, p. 180. ăComediile dlui I. L. Caragiale, 1885.î Lucru pe care îl spune și dl Gherea, când
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care au ridicat-o la rangul de demofilie, în fața celor care, prin mijloace nepermise, o transformaseră în demagogie, în organizație de gangsteri. „Democrația” din timpul domniei regelui Carol al IIlea n-a fost decât o organizație de gangsteri, o organizație demagogică ascunsă sub firma mincinoasă de democrație. Dacă în anii 1939-1940 România a ajuns la faliment, vinovați sunt în primul rând guvernanții de atunci. Printre vinovați se află și țărăniștii, și liberalii, nu numai evreii și Carol al II-lea. Înainte de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
educației legionare, dar și valoarea educației care potențează și selectează pe cei mai valoroși, care să ocupe primele locuri în ierarhia legionară. Mișcarea era, cum se spune, o formație elitistă. . Legionarii nu dădeau de băut alegătorilor și nu făceau promisiuni demagogice. În ajunul alegerilor, legionarii îi sfătuiau pe alegători să meargă la biserică, să se roage pentru ca Dumnezeu să le lumineze mintea pentru ca să voteze candidații cei mai buni, cei mai corecți, pe cei mai capabili și mai iubitori de neam și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
liberalii au venit „la cârmă“ la 24 iulie/5 august 1876 și nu în 1877. 351. Bacalbașa se pripește din nou, așezându-l alături de Kogălniceanu, orator politic de valoare incontestabilă, pe Nicolae Ionescu - și el luptător pașoptist -, orator cu accente demagogice, a cărui popularitate - reală - în epocă nu l-a ajutat să biruie timpul. doctorul drasch În anul 1836 a venit în România un croat, anume Ludovic Drasch. De cum a venit a început să exercite medicina. Era ori nu era medic
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
toți în vârstă de 16-19 ani) a început la 20 decembrie 1874/1 ianuarie 1875, în fața secțiunii a II-a a Tribunalului de Ilfov, printre avocații apărării numărându-se și Nicolae Fleva, liberalul care va domina cu mult zgomot confuz demagogic viața politică a ultimelor trei decenii ale secolului al XIX-lea (Cronica judiciară, Procesul școlarilor, ROM., an. XVIII, 25-27 decembrie 1874, p. 1132) Dintre elevii implicați în proces, va mai fi vorba în aceste file numai de Paul Scorțeanu, participant
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Eu cred însă pentru că am conștiința mărginirii și efemerității mele. Cred pentru că vreau să mă „îmbunătățesc” și să mă consolez de imperfecțiunea mea. *Țofar, Elifaz, Elihu, Bildad, cei patru acuzatori ai lui Iov, au în luările lor de cuvînt ceva „demagogic”. Ei sînt prototipurile „tovarășilor” care „iau atitudine” și se situează mereu pe o „poziție justă”. Formaliști, gîndesc „corect”, în funcție de exigențele dogmelor, dar nu simt profund ceea ce spun. Mirările, indignările, învinuirile, consolările lor sînt formale. „Iată - le ripostează victima - toți știți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]