1,973 matches
-
cu activitatea economico-administrativă, corespondența oficială primită de la autorități și instituții publice, precum și corespondența obișnuită, se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de intrare-ieșire a corespondenței (R-15) și va primi numere cu soț; ... b) Corespondența având ca obiect plângerile, denunțurile, sesizările, reclamațiile, cererile și memoriile se înregistrează în Registrul de evidență a cererilor, reclamațiilor, sesizărilor, plângerilor și memoriilor adresate parchetului (R-34), atribuindu-se numere de înregistrare fără soț. ... Articolul 178 Lucrări comune Lucrările care urmează să fie trimise spre rezolvare
REGULAMENTUL din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274233]
-
dosarului, potrivit nomenclatorului indicator; ... b) propunerile, sesizările, reclamațiile, cererile, plângerile și memoriile persoanelor fizice și juridice se înregistrează în registrul de evidență a acestora. După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator; ... c) plângerile și denunțurile penale, precum și dosarele de la organele de cercetare penală în care plângerile și denunțurile au fost făcute direct acestora se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de evidență a activității de urmărire penală și de supraveghere a acesteia (R-4
REGULAMENTUL din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274233]
-
juridice se înregistrează în registrul de evidență a acestora. După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator; ... c) plângerile și denunțurile penale, precum și dosarele de la organele de cercetare penală în care plângerile și denunțurile au fost făcute direct acestora se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de evidență a activității de urmărire penală și de supraveghere a acesteia (R-4). După înscrierea numărului de înregistrare se va menționa în registru și pe lucrare indicativul «P»
REGULAMENTUL din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274233]
-
calitatea de persoană care, la rândul său, a săvârșit o infracțiune. Categoria cerințelor ce țin de conduita beneficiarului efectelor cauzei legale de reducere a pedepsei subsumează, pe de o parte, formularea de către martorul participant la o infracțiune a unui denunț împotriva altor persoane care au săvârșit infracțiuni grave și, pe de altă parte, facilitarea de către același martor denunțător a identificării și tragerii la răspundere penală a persoanelor denunțate. Ambele cerințe au caracter cumulativ, simplul denunț formulat de persoana prevăzută
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287896]
-
o infracțiune a unui denunț împotriva altor persoane care au săvârșit infracțiuni grave și, pe de altă parte, facilitarea de către același martor denunțător a identificării și tragerii la răspundere penală a persoanelor denunțate. Ambele cerințe au caracter cumulativ, simplul denunț formulat de persoana prevăzută la art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002, neurmat de o atitudine activă de facilitare a identificării persoanelor denunțate și tragerii lor la răspundere penală, fiind insuficient pentru valorificarea beneficiului consacrat de art.
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287896]
-
concretizată atât în denunțarea, cât și în facilitarea tragerii la răspundere penală a altor persoane, cel mai târziu până la data judecării definitive a cauzei având ca obiect infracțiunea comisă de martorul însuși. Legea stabilește, astfel, un reper temporal maximal, denunțul și colaborarea celui interesat putând interveni în orice alt moment anterior, fără a avea relevanță dacă el este plasat „înaintea urmăririi penale“, „în timpul urmăririi penale“ sau „în timpul judecății“ (Decizia nr. 441 din 6 octombrie 2022, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287896]
-
și dosarele primite de la alte organe de urmărire penală, care au fost sesizate direct, se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de evidență a activității de urmărire penală și de supraveghere a acesteia (R-4). (2) Cererile, reclamațiile, sesizările, plângerile, denunțurile și memoriile se înregistrează în Registrul de evidență a cererilor, reclamațiilor, sesizărilor, plângerilor și memoriilor adresate parchetului (R-34), dându-se numere de înregistrare fără soț. (3) Sesizările penale, precum și celelalte plângeri, cereri, sesizări și memorii ale persoanelor fizice și
REGULAMENT din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280037]
-
de la autorități și instituții publice, precum și corespondența obișnuită se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de intrare-ieșire a corespondenței (R-15) și va primi numere cu soț. După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul potrivit nomenclatorului arhivistic; ... – denunțuri, sesizări, reclamații, cereri, plângeri și memorii, altele decât cele penale, se înregistrează în Registrul de evidență a cererilor, reclamațiilor, sesizărilor, plângerilor și memoriilor adresate parchetului (R-34), dându-se numere de înregistrare fără soț. După înscrierea numărului de înregistrare se va
REGULAMENT din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280037]
-
urmă sens, în finalul ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale, fiind lipsită de orice efect juridic. ... 60. Art. 288 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală: (1) Organul de urmărire penală este sesizat prin plângere sau denunț, prin actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege ori se sesizează din oficiu. (2) Când, potrivit legii, punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, la sesizarea formulată de persoana
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
de lege reiese că posibilitatea organelor de urmărire penală de a se sesiza din oficiu se rezumă la situația în care acestea au aflat de săvârșirea unei infracțiuni pe orice altă cale ce excedează sferei unei plângeri ori a unui denunț, care să întrunească condițiile de valabilitate. ... 113. Chiar dacă plângerea prealabilă nu este expres menționată în articolul de mai sus, acest fapt nu poate conduce la concluzia că norma nu este aplicabilă și acestei modalități de sesizare, în condițiile în
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
penală după introducerea plângerii prealabile a persoanei vătămate sau după obținerea autorizării ori sesizării organului competent sau după îndeplinirea unei alte condiții prevăzute de lege. Articolul 288 Modurile de sesizare (1) Organul de urmărire penală este sesizat prin plângere sau denunț, prin actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege ori se sesizează din oficiu. (2) Când, potrivit legii, punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, la sesizarea formulată de persoana
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
tuturor dispozițiilor legale. ... 157. Pe de altă parte, trebuie făcută o distincție între sesizarea organelor de urmărire penală și punerea în mișcare a acțiunii penale. ... 158. Sesizarea se realizează conform art. 288 din Codul de procedură penală, prin plângere sau denunț, prin actele încheiate de alte organe de constatare decât cele de urmărire penală sau din oficiu (în acest din urmă caz, dacă autoritățile află că s-a săvârșit o infracțiune pe orice altă cale); existența unei plângeri prealabile care îndeplinește
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
pe care a îmbrăcat-o sesizarea organelor de urmărire penală (în sensul că nu ar trebui să se considere că acțiunea penală s-a exercitat din oficiu doar când și sesizarea s-a făcut din oficiu, cu excluderea plângerii sau denunțului și a actelor încheiate de alte organe de constatare decât cele de urmărire penală). ... 160. În aceste condiții, stabilirea modului în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală (din oficiu sau la plângerea prealabilă) depinde, în principal, de existența
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
cumularea celor două calități - martor și denunțător - de către aceeași persoană este contrară normelor care cârmuiesc desfășurarea procesului penal și care sunt grupate pe instituții juridice, în funcție de obiectul lor de reglementare. În continuare, apreciază că rostul procesual al denunțului este încunoștințarea organului de urmărire penală despre săvârșirea unei infracțiuni, acesta neconstituind mijloc de probă, nefiind menționat ca atare de dispozițiile art. 97 alin. (2) din Codul de procedură penală. Astfel, denunțătorul nu ar trebui audiat ca martor în procesul
DECIZIA nr. 738 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287808]
-
formulate dintr-o dublă perspectivă, și anume, pe de o parte, posibilitatea dobândirii calității de martor de către denunțător, iar, pe de altă parte, forța probantă a declarației de martor date de către denunțător. ... 15. Din modul de reglementare a denunțului, în diferitele acte normative citate în paragrafele 17-23 ale Deciziei nr. 63 din 22 ianuarie 2019, precitată, Curtea a constatat că reglementarea instituției denunțătorului pornește de la premisa că persoana fizică/juridică ce realizează denunțul are cunoștință de săvârșirea unor fapte
DECIZIA nr. 738 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287808]
-
15. Din modul de reglementare a denunțului, în diferitele acte normative citate în paragrafele 17-23 ale Deciziei nr. 63 din 22 ianuarie 2019, precitată, Curtea a constatat că reglementarea instituției denunțătorului pornește de la premisa că persoana fizică/juridică ce realizează denunțul are cunoștință de săvârșirea unor fapte care pot constitui infracțiune. Pe de altă parte, raportat la legislația în vigoare, Curtea a constatat că denunțătorii pot fi împărțiți în două grupe, după cum urmează: a) denunțători care nu au niciun beneficiu
DECIZIA nr. 738 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287808]
-
norma națională (Hotărârea din 24 aprilie 2012, pronunțată în Cauza Damir Sibgatullin împotriva Rusiei, paragraful 45). ... 17. Plecând de la aceste premise, Curtea a reținut că ideea de bază a reglementării instituției denunțătorului este aceea că persoana fizică/juridică ce realizează denunțul are cunoștință de săvârșirea unor fapte care pot constitui infracțiune. Mai mult, Curtea a observat că, în totalitatea cazurilor, denunțul este realizat cu scopul de a acuza o persoană de săvârșirea unei infracțiuni. Astfel, Curtea a apreciat că denunțul poate
DECIZIA nr. 738 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287808]
-
aceste premise, Curtea a reținut că ideea de bază a reglementării instituției denunțătorului este aceea că persoana fizică/juridică ce realizează denunțul are cunoștință de săvârșirea unor fapte care pot constitui infracțiune. Mai mult, Curtea a observat că, în totalitatea cazurilor, denunțul este realizat cu scopul de a acuza o persoană de săvârșirea unei infracțiuni. Astfel, Curtea a apreciat că denunțul poate constitui o „mărturie în acuzare“, cu consecința dobândirii de către denunțător a calității de „martor“. ... 18. În ceea ce privește
DECIZIA nr. 738 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287808]
-
realizează denunțul are cunoștință de săvârșirea unor fapte care pot constitui infracțiune. Mai mult, Curtea a observat că, în totalitatea cazurilor, denunțul este realizat cu scopul de a acuza o persoană de săvârșirea unei infracțiuni. Astfel, Curtea a apreciat că denunțul poate constitui o „mărturie în acuzare“, cu consecința dobândirii de către denunțător a calității de „martor“. ... 18. În ceea ce privește forța probantă a declarației de martor date de denunțător - critica ce vizează art. 103 alin. (3) din Codul de
DECIZIA nr. 738 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287808]
-
iar cealaltă derivând din beneficiul pe care i-l acordă legea, reprezentat de reducerea la jumătate a limitelor prevăzute de lege pentru infracțiunile pe care le-a comis. Se susține, totodată, că, pe de o parte, persoana care formulează un denunț penal cu rea-credință este pasibilă de angajarea răspunderii penale atât pentru comiterea infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, cât și pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă, iar, pe de altă parte, „martorul denunțător“ este o persoană profund interesată
DECIZIA nr. 458 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277656]
-
prezumția de nevinovăție până la soluționarea definitivă a cauzei. Se mai susține că, în redactarea textului criticat, legiuitorul a avut în vedere tocmai iminența trimiterii în judecată a inculpaților aflați în etapa urmăririi penale și, de asemenea, că formularea unui denunț reprezintă o formă particulară de materializare a criteriului de individualizare a pedepsei prevăzut la art. 74 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală referitor la conduita inculpatului după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal. ... 6. Curtea de
DECIZIA nr. 463 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277362]
-
201 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 3 aprilie 2006). ... 14. Curtea a constatat că, în același sens, sunt și considerente cuprinse în decizii prin care Curtea Constituțională a examinat instituția denunțului, în care au fost reținute, între altele, soluții legislative care demonstrează consecvența legiuitorului în circumscrierea beneficiului acordat de legiuitor persoanei care realizează denunțul în faza procesuală a urmăririi penale. Curtea a observat astfel că dispozițiile art. 15 din Legea nr.
DECIZIA nr. 463 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277362]
-
că, în același sens, sunt și considerente cuprinse în decizii prin care Curtea Constituțională a examinat instituția denunțului, în care au fost reținute, între altele, soluții legislative care demonstrează consecvența legiuitorului în circumscrierea beneficiului acordat de legiuitor persoanei care realizează denunțul în faza procesuală a urmăririi penale. Curtea a observat astfel că dispozițiile art. 15 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri prevăd că „Persoana care a comis una dintre infracțiunile prevăzute la art.
DECIZIA nr. 463 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277362]
-
al României, Partea I, nr. 1020 din 29 noiembrie 2018, pronunțându-se, în control a priori, asupra unei soluții legislative prin care legiuitorul intenționa limitarea acordării beneficiului referitor la reducerea limitelor pedepsei prevăzute de lege doar la situația în care denunțul este depus într-un termen de maximum un an de la data la care persoana denunțătoare a luat cunoștință de săvârșirea infracțiunii, Curtea a reținut că „adoptarea unei asemenea soluții legislative constituie opțiunea legiuitorului în reglementarea instituției denunțului, opțiune care
DECIZIA nr. 463 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277362]
-
în care denunțul este depus într-un termen de maximum un an de la data la care persoana denunțătoare a luat cunoștință de săvârșirea infracțiunii, Curtea a reținut că „adoptarea unei asemenea soluții legislative constituie opțiunea legiuitorului în reglementarea instituției denunțului, opțiune care respectă marja de apreciere în interiorul căreia acesta are libertatea de a dispune“ (paragraful 781), prilej cu care a subliniat rațiunea acordării beneficiului legal persoanei denunțătoare. Astfel, Curtea a arătat că „legiuitorul condiționează aplicarea regimului sancționator mai blând
DECIZIA nr. 463 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277362]