6,292 matches
-
clar că această presupoziție nu este integral justificată. Interesele subsistemelor nu sunt neapărat convergente cu interesele sistemului global din care fac parte. Nu este întâmplător faptul că în dezbaterile de specialitate au început să se formuleze o serie de norme deontologice care caută să stabilească limitele unui atare angajament al sociologului (Lippitt, 1961b). A doua limită se referă la inegalitatea accesului la știință: cine este în fapt clientul? Modelul pieței libere acreditează ideea că fiecare parte componentă a societății este un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și o metodologie corespunzătoare În condițiile În care, voit sau nu, fiecare experimentare este și un experiment cu consecințe greu de prevăzut chiar În momentul promovării experimentărilor. Din nou, prezența sociologului pare a fi una esențială. O serie de aspecte deontologice marchează și ele, În cazul unor experimentări precum cele amintite mai sus, deopotrivă destinul cercetătorului și pe cel al comunităților sau grupurilor studiate, cum ar fi și adâncirea unor contradicții intracomunitare sau În raporturile dintre autorități și cetățeni. Numeroase și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dominanți și dominați. De aici și iritația, chiar furia mediilor intelectuale, și nu numai, impregnate de discursul egalitar. Evenimentul a fost perceput ca o ofensă, ca o palmă dată omului obișnuit, inocent și cinstit. Încă o problemă, cea a poziției deontologice a cercetătorului: atunci când studiază clasele defavorizate, el are suportul moral al rezolvării unei probleme sociale; el acordă sprijin, intervine, se implică. Când Însă studiază clasele superioare, el se găsește Într-o dublă situație de inconfort. El nu-și poate permite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aspirațiilor, a opțiunilor și a deciziilor personale de asumare a acestora este acompaniată de riscuri majore (accidente, lipsă de performanțe, insecuritate cronică etc.). De aceea, se produce treptat un efect de suprareglementare formală prin coduri de bune practici, coduri morale, deontologice și profesionale sau chiar legi care dictează detalii de practicare a rolurilor profesionale (de la magistrați, medici sau ingineri la psihologi etc.). Deocamdată, între multiplicarea rolurilor și reglementarea practicilor asociate există un decalaj. El este însă temporar și cred că nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sumbră decât cea oferită de sondajele de opinie mainstream, în limba engleză și pe eșantioane care reflectă toată populația Statelor Unite, inclusiv majoritatea albă anglofonă. Subiecții „minoritari” par să-și fi deschis sufletul, probabil fiindcă interviul în limba maternă consolida pactul deontologic dintre interlocutori prin semnalarea și eventual utilizarea „intimității culturale” (Michael Herzfeld), acest liant „cald” al comunității (cel puțin pe durata comunicării față către față). În consecință, ei au vorbit despre stările lor depresive și despre pierderile lor economice datorate (direct
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din Königsberg, să fie înfățișată drept antiteza directă a filosofiei morale utilitariste. De regulă, se vorbește despre opoziția dintre o teorie morală centrată pe conceptul datoriei și o alta în centrul căreia stă conceptul fericirii. Ni se spune că abordarea deontologică și abordarea teleologică ar fi, până la urmă, cele două perspective fundamentale, singurele posibile, asupra moralității și ni se sugerează că opoziția dintre ele este una absolutăl. Putem avea însă îndoieli în această privință. Există, cred, cel puțin o rațiune care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a cărui implementare se realizează în aceeași manieră ca și a celorlalte elemente corporative. Codul etic se adoptă pe baza normelor de conduită corporativă, trebuie să fie acceptat în unanimitate de Consiliul de administrație al companiei și să cuprindă reguli deontologice și etice, atât pentru membrii consiliului și executivului, cât și pentru acționarii și angajații societății. 1.6. Modele de guvernanță corporativă În practica internațională există mai multe modele de guvernanță corporativă<footnote Ibid., pp. 9-10. footnote>, dar cele mai reprezentative
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
alte precizări, că un oarecare politician a provocat un accident rutier și în legenda fotografiei politicianului cu pricina să fie scris: „Pasibil de închisoare, după ce s-a suit beat la volan”. Atât legenda, cât și ilustrația trebuie să respecte reguli deontologice ferme. Altfel, ziarul câștigă în agresivitate și pierde foarte mult în credibilitate. Minciuna și falsul au picioare scurte. Presiunea timpului, stresul sau neatenția pot genera greșeli mai mult sau mai puțin grave. Oricât am dori, este cu neputință să le
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
deseori doar dezirabilă. Sunt numeroase cazuri când în redactarea informației se introduce subtil, cu intenție, elemente de comentariu, judecăți de valoare sau minimalizări. De pildă, formule de genul: organizația autointitulată..., partid extremist, ultranaționalistul, autoproclamata regiune, pretinsul lider..., etc. Corect și deontologic ar fi ca aceste formule să fie prezentate prin distanțare: considerat de unii extremist, ultranaționalist etc. de asemenea, riscul comentariului involuntar crește prin folosirea unor verbe minimalizante: a pretins, a evitat să comenteze, nu a fost în măsură să... O
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Zambaccian au ținut prima pagină a ziarelor în mod artificial, datorită neprofesionalismului presei. Când o informație nu are o sursă precisă, când faptul incriminat este încă în faza de cercetări, presa nu trebuie să transforme știrea respectivă într-un eveniment. Deontologic și corect ar fi să nu se publice deloc știrea. O mai veche butadă avertizează pe viitorul jurnalist: „Un satelit nu este pe orbită până nu se anunță oficial!”. Restul este comentariu și informație insuficient verificată. Această lecție de rigoare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în buget învățământului, mai bine și mai ușor de reținut este să transformăm suma în procente: 4,2% din PIB. Renunțați la etichetări: „Asasinul Vasile Gabor a fost achitat de Tribunal”. Implică elemente de comentariu indirect și înseamnă o încălcare deontologică (de pildă, te substitui Justiției). Până la sentința definitivă, inculpatul se bucură de prezumția de nevinovăție. Sesizați contradicțiile logice: „Un tânăr din Sibiu a fost lovit ieri seara de un TIR. Rănitul este în afara oricărui pericol”. Prin urmare, tânărul nu a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
multe articole separate. Durata. Ancheta cere foarte mult timp pentru documentare. Riscul de a o rata. Nu orice investigație nimerește pasta cea bună. Nu toate oferă dovezi și rezultate palpabile. Alteori rezultatele nu pot fi publicate din rațiuni juridice sau deontologice. Noutatea. Orice anchetă trebuie să fie „originală”, să aducă fapte noi în discuție. Cele două tipuri propuse de mai sus definesc și două atitudini jurnalistice majore: a ști în plus și a înțelege mai bine. Faptul că unele elemente de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a fi mult mai complicată. Angajat la un ziar, poți oare încălca interdicția cuiva din conducere de a nu scrie un anumit lucru, despre o anumită persoană? Cum procedezi atunci când șeful te obligă să scrii ceva care fie încalcă normele deontologice ale meseriei, fie intră în contradicție cu propriile tale convingeri morale, politice etc.? Fără a mai insista asupra delicatului subiect al cenzurii redacționale, trebuie să amintim despre o minunată prevedere legală din legislația franceză, care apără jurnalistul de cele mai
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ele, de bună seamă, generatoare de probleme. E nevoie de o nouă învățare: să conviețuim cum se cuvine în acest perimetru. Nu este hazardant să sperăm că și lumea aceasta va trebui să fie ghidată de coduri clare de ordin deontologic și chiar juridic (acestea din urmă se înfiripă deja). 1.3. Aspecte ale virtualizării educației Educația, ca proces, a mizat și a implicat dintotdeauna potențialitatea. Finalitatea formării viza nu individul actual, ci pe cel virtual, așa cum era el prefigurat la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sau instituții profilate pe gestionarea cunoașterii livrate virtual. Asigurarea controlului calității prin degajarea unor formule clare de acreditare, de urmărire și validare a parcursurilor virtuale de formare. Calitatea este o dimensiune care nu poate fi neglijată. Normativele de ordin legislativ, deontologic și didactic vin să orienteze axiologic formulele noi de realizare a educației. Prin intermediul calculatorului și al rețelelor virtuale, fiecare poate intra, în principiu, în legătură cu alte persoane, cu alte moduri de gândire și de vizualizare a lucrurilor. Rețeaua instituită și principiul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ca premisă și finalitate - în practica educațională actuală. Constituie o sfidare pentru pedagogia actuală de a reorienta, de a ghida mersul persoanei nu spre explicitul, ci către implicitul cultural. Structurarea societății cunoașterii ridică și noi probleme de ordin etic. Reglementările deontologice vor avea mai multe fațete și vor viza mai multe probleme (vezi Karim, 2003): asigurarea unei distribuiri echitabile și democratice a beneficiilor societății cunoașterii; prezervarea privatității și intimității informării; garantarea sustenabilității dotării tehnice la nivelul cât mai multor beneficiari; garantarea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
metodologică Conceperea conținutului suportului curricular, selecția activităților și exercițiilor reflectă premise metodologice valide. Caracterul unitar și coerent al textului Suportul curricular este unitar sub aspectul limbajului și stilului. Textele autentice citate sunt relevante, iar adaptarea textelor respectă principiile logice și deontologice. Integritatea factuală Suportul curricular prezintă informații corecte, exemplele și afirmațiile sunt de asemenea corecte și se referă la comportamente sociale autentice. Practicabilitatea Exercițiile și activitățile pot fi efectuate cu succes de către elevii avuți în vedere. Gradul de dificultate al acestora
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Filocalia sa. E vorba de aceeași Tradiție atât de dragă lui G. Florovsky și Vl. Lossky, două figuri de frunte ale „curentului neopatristic”. Respingerea necondinționată a lui Origen și a „origeniștilor” mi se pare, din punct de vedere teologic și deontologic, una din idiosincraziile cele mai regretabile ale lui Stăniloae, cu consecințe pe care Îmi este imposibil să le prezint aici În amănunt, dar care Îmi par evidente: izolarea primejdioasă În turnul de fildeș al unei „dogmatici de aparat” și practicarea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
p. 86), fapt ce semnifică trecerea de sub robia alcoolului la slujirea lui Dumnezeu. Progresul alcoolicului este recunoscut prin atingerea diferitelor stadii: novice, explorator, victorios și cruciat. Din punct de vedere creștin, problema alcoolismului este privită atât din punct de vedere deontologic, cât și ca etică a virtuții. Evengheliile și epistolele nu au conceput niciodată viața morală ca o simplă executare a lucrurilor bune, ci ca un proces de dezvoltare a caracterului și virtuții. Virtuțile sunt cele ale lui Hristos și dezvoltarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
s-au axat în principal pe comportament, asimilând corupția cu abuzurile de funcție, de putere publică, în scopul obținerii unor avantaje personale. Adepții unei definiții juridice susțin că este corupție ceea ce legile, codul penal definesc ca atare sau ceea ce codurile deontologice profesionale interzic. Stabilind ceea ce este permis și ceea ce este interzis, legea trasează frontiere clare care fac posibil ca sectoarele public și privat, cetățeanul și funcționarul să poată determina fără prea mari dificultăți linia de conduită. Criticii acestei abordări susțin însă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
după caz, completarea pregătirii); > reabilitarea comportamentală și cultivarea respectului condamnatului față de propria persoană; > dezvoltarea mijloacelor de exprimare și a capacității de a comunica ale deținuților; > asistență și monitorizare în vederea reintegrării socio-profesionale post-executorii. 2) Exersarea comportamentelor generale în acord cu normele deontologice ale profesiei de psiholog, asistent social sau sociolog; 3) Stabilirea, consolidarea și promovarea unor relații de cooperare cu personalul din cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranță; 4) Identificarea și studierea problemelor specifice deținuților; 5) Formarea unui stil de lucru în echipă și
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
studenți. Cei doi autori, aplicând teste de semnificație statistică, au constatat că satisfacerea nevoii de securitate este necesară pentru activarea nevoii de autorealizare, în timp ce satisfacerea nevoilor de apartenență și stimă nu este necesară. Una dintre criticile privind premisele etice și deontologice ale ierarhiei trebuințelor este formulată de Cullen (1997) în articolul Maslow, Monkeys and Motivational Theory. Autorul argumentează că teoria lui Maslow justifică puterea managerială, dând posibilitatea managerilor să adopte practici motivaționale care par a fi răspunsuri la nevoile angajaților, dar
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nimic proiectiv, deși sunt absolut prospective. Aceste moduri de a fi și de a gândi, anomice, mimetice, emoționale, localiste, pe scurt, tribale, sunt cele care subliniază saturarea formei morale și care, în același timp, accentuează emergența unei forme etice sau deontologice, vrând să spun prin aceasta cât mai aproape de etimologia acestor doi termeni, o legătură (liant) socială mai punctuală, tributară clipei și cu referire la instinct. O legătură primordială, într-un fel. Pentru care individul nu contează, în timp ce comunitatea este valorizată
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
este ceea ce unește cele patru puncte cardinale. Și, astfel, face joncțiunea între ceea ce este, aparent, disparat. Adevărat centru de uniune care în același timp leagă și menține în diferență. Suntem departe de o morală proiectivă și care depășește răul. Practicile "deontologice" sunt deci acelea ale momentului potrivit. Ale unui Kairos care, dincolo sau dincoace de un linearism cauzal, al Istoriei, al politicului, al contractului social rațional, pune accentul pe sincronicitate: triumful acestor lucruri foarte vechi, rădăcini ale umanului care ies la
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
pe care am putea-o numi localistă. Pe de o parte, abstracția moralei, pe de alta, particularismul deontologiilor-etici specifice. Este, într-adevăr, instructiv să observăm că activismului (moral) al decidenților de toate felurile pare să-i corespundă un puternic relativism ("deontologic") din partea omului fără calități. "Trebuie să te descurci", în formele lui diverse, este mai puțin o acceptare pasivă a unui fatum, cât o manieră de a recunoaște această limitare care este lumea. Limitare pe care nu o putem "depăși", dar
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]