16,736 matches
-
prietenii și a primei decepții în dragoste. Dar și în urma eșecului profesional, a pierderii sănătății și a existenței devenită adesea insuportabilă... Astfel, mai devreme sau mai târziu, de la încrederea fără rezerve, necondiționată și instinctivă a copilului, la început pe deplin dependent de mamă, prin crizele existenței, trebuie să se formeze o încredere de fond matură și responsabilă: o încredere critică și chibzuită specifică unui adult, devenit independent, în raport cu realitatea lumii și a celorlalți oameni, realitate dificil de înțeles. Încrederea autentică în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de care se bucurau părinții adoptatori în acea perioadă. În Roma Antică, adopția copiilor a fost reglementată în Legea Romană modificată ulterior prin Codul lui Iustinian. În dreptul roman erau cunoscute două forme de adopție: adoptio, care semnifica adopția unei persoane dependente (alieni iuris), aflate sub puterea părintească (patria potestas), putere care-i revenea tatălui (pater familias), iar a doua formă cunoscută era adrogatio, care semnifica adopția unei persoane independente (sui iuris), care în urma adopției își pierdea acest status și devenea alieni
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
identificat efecte de multicoliniaritate. Valorile VIF se situează mult sub 10, iar toleranța statistică se situează peste 0,2341. În analiza de regresie au fost introduse numai acele variabile independente care, s-au dovedit a se asocia semnificativ cu variabilele dependente (vezi tabelul 5.17). Câteva precizări, referitoare la rezultatele analizei de asociere a variabilelor, considerăm că sunt necesare. În primul rând, trebuie semnalat faptul că, dintre variabilele dimensiunii socio-demografice, doar vârsta copilului se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Dintre variabilele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu variabilele dependente (vezi tabelul 5.17). Câteva precizări, referitoare la rezultatele analizei de asociere a variabilelor, considerăm că sunt necesare. În primul rând, trebuie semnalat faptul că, dintre variabilele dimensiunii socio-demografice, doar vârsta copilului se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Dintre variabilele dimensiunii istoric de plasament cele care au fost păstrate și introduse în analiza de regresie au fost variabilele referitoare la protecția copilului în centru de plasament, respectiv în forme multiple de protecție, în principal asistență maternală și centru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asociază semnificativ cu relația mamei cu copilul pe nici una dintre dimensiuni și nici relația mamei cu partenerul marital. Prin urmare aceste variabile nu au fost introduse în modelele de regresie. În schimb tulburările de comportament se asociază cu toate variabilele dependente. Tulburările emoționale și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului se asociază doar cu o parte dintre variabilele dependente fiind introduse în modele numai dacă s-au asociat cu variabila dependentă testată. Conduita copilului în raport cu mama se asociază semnificativ cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
urmare aceste variabile nu au fost introduse în modelele de regresie. În schimb tulburările de comportament se asociază cu toate variabilele dependente. Tulburările emoționale și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului se asociază doar cu o parte dintre variabilele dependente fiind introduse în modele numai dacă s-au asociat cu variabila dependentă testată. Conduita copilului în raport cu mama se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Unele dintre aceste variabile sunt de asemenea asociate cu conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv. Dintre variabilele referitoare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
schimb tulburările de comportament se asociază cu toate variabilele dependente. Tulburările emoționale și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului se asociază doar cu o parte dintre variabilele dependente fiind introduse în modele numai dacă s-au asociat cu variabila dependentă testată. Conduita copilului în raport cu mama se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Unele dintre aceste variabile sunt de asemenea asociate cu conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv. Dintre variabilele referitoare la caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori (nivel educațional, nivel profesional, venit), niciuna
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
emoționale și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului se asociază doar cu o parte dintre variabilele dependente fiind introduse în modele numai dacă s-au asociat cu variabila dependentă testată. Conduita copilului în raport cu mama se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Unele dintre aceste variabile sunt de asemenea asociate cu conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv. Dintre variabilele referitoare la caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori (nivel educațional, nivel profesional, venit), niciuna nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilului, respectiv cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori (nivel educațional, nivel profesional, venit), niciuna nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilului, respectiv cu partenerul marital. În ceea ce privește resursele disponibile părinților adoptatori constatăm că, resursele informaționale, suficiența și corectitudinea informațiilor, se asociază cu o parte dintre variabilele dependente. Suportul social formal și informal primit de părinți în procesul de adopție și ulterior, nu se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Deși ne așteptam să identificăm asocieri pozitive între variabilele dependente și variabila accesarea serviciilor, nu am identificat o astfel
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
resursele disponibile părinților adoptatori constatăm că, resursele informaționale, suficiența și corectitudinea informațiilor, se asociază cu o parte dintre variabilele dependente. Suportul social formal și informal primit de părinți în procesul de adopție și ulterior, nu se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Deși ne așteptam să identificăm asocieri pozitive între variabilele dependente și variabila accesarea serviciilor, nu am identificat o astfel de asociere. În schimb nevoia de servicii, se asociază negativ cu majoritatea variabilelor dependente. Expectanțele părinților raportat la caracteristicile copilului se
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
corectitudinea informațiilor, se asociază cu o parte dintre variabilele dependente. Suportul social formal și informal primit de părinți în procesul de adopție și ulterior, nu se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Deși ne așteptam să identificăm asocieri pozitive între variabilele dependente și variabila accesarea serviciilor, nu am identificat o astfel de asociere. În schimb nevoia de servicii, se asociază negativ cu majoritatea variabilelor dependente. Expectanțele părinților raportat la caracteristicile copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor de regresie efectuate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ulterior, nu se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Deși ne așteptam să identificăm asocieri pozitive între variabilele dependente și variabila accesarea serviciilor, nu am identificat o astfel de asociere. În schimb nevoia de servicii, se asociază negativ cu majoritatea variabilelor dependente. Expectanțele părinților raportat la caracteristicile copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor de regresie efectuate cu scopul de a explica relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital sunt rezumate în Tabelul 5.18. În ceea ce privește relația afectivă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
identificăm asocieri pozitive între variabilele dependente și variabila accesarea serviciilor, nu am identificat o astfel de asociere. În schimb nevoia de servicii, se asociază negativ cu majoritatea variabilelor dependente. Expectanțele părinților raportat la caracteristicile copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor de regresie efectuate cu scopul de a explica relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital sunt rezumate în Tabelul 5.18. În ceea ce privește relația afectivă dintre mama adoptivă și copilul adoptat, ecuația de regresie finală explică 77
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilul adoptat, deși într-o măsură mult mai mică, sunt: protecția copilului în centre de plasament anterior adopției, respectiv nevoia de servicii sociale. Acești doi factori, ca de altfel și vârsta copilului în momentul adopției (introdusă în analiza anumitor variabile dependente) deși în modele inițiale prezintă influență semnificativă, în modelele finale își pierd din semnificație, ceea ce ar putea indica o influență indirectă asupra variabilei dependente, mediată de variabilele care definesc starea de sănătate psiho-fizică. O influență pozitivă în formarea relației afective
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
doi factori, ca de altfel și vârsta copilului în momentul adopției (introdusă în analiza anumitor variabile dependente) deși în modele inițiale prezintă influență semnificativă, în modelele finale își pierd din semnificație, ceea ce ar putea indica o influență indirectă asupra variabilei dependente, mediată de variabilele care definesc starea de sănătate psiho-fizică. O influență pozitivă în formarea relației afective dintre mama adoptivă și copilul adoptat o are prezența resurselor informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,554), confirmarea expectanțelor părinților
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de servicii Expectanțele părinților Tulburări Comportamentale Tulburări Emoționale Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului Copilul a fost in CP Copilul a fost si in AMP si in CP anterior adoptiei Vârsta copilului la adopție În raport cu mama În raport cu tata Variabile dependente Întorcându-ne la ipoteza principală a studiului putem afirma că aceasta s-a confirmat parțial. Din analiza datelor rezultă că, relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele informaționale ale familiei, dar nu și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pus întrebarea: cum se explică faptul că femeile își doresc să întemeieze o familie în mai mare măsură decât bărbații, odată ce o au țin mai mult la păstrarea acesteia, muncesc mai mult decât partenerii lor în gospodărie, îngrijesc prioritar persoanele dependente din familie, iar când divorțează sau se separă își asumă răspunderea copiilor 10? Am urmărit să aplic față de familia monoparentală cadrele conceptuale ale unora dintre teoriile politice feministe, cu scopul de a arăta cum poate fi circumscrisă înțelegerea unei astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de fond rezulta din faptul că, în vechea paradigmă, cea patriarhală 3, femeile dețineau un loc secund în sfera vieții publice, tocmai pe baza faptului că, în planul vieții private, atribuțiile legate de nașterea și creșterea copiilor, de îngrijirea persoanelor dependente și de administrarea gospodăriei le determinau existența. Prezența nesemnificativă în viața publică, absența lor în sfera decizională și accesul la resurse aproape întotdeauna mediat de soții lor au făcut din femei cetățeni de rangul doi4. Discrepanțele ajung să se remarce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în sfera decizională și accesul la resurse aproape întotdeauna mediat de soții lor au făcut din femei cetățeni de rangul doi4. Discrepanțele ajung să se remarce mai pregnant ori de câte ori o femeie este împovărată de grija pentru copiii mici și membrii dependenți ai familiei, dar nu are persoane semnificative care să o sprijine. Atunci, o femeie căsătorită este într-o situație mai fericită decât o femeie singură. Poate fi sesizat un adevărat paradox: emanciparea femeilor în viața publică, șansele lor de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
anul 2003. O întrebare legitimă ar fi aceea în legătură cu temeiul care a fundamentat, la acest moment, orientarea interesului spre problemele familiei monoparentale. Au devenit femeile părinți singuri, în perioada de tranziție, vizibile social altfel decât restul categoriilor defavorizate: săraci și dependenți? Este cumva rezultatul unui proces de emancipare a femeilor mame? În Expunerea de motive pentru legea privind familia monoparentală, se menționează că protecția specială a familiilor monoparentale a fost prevăzută atât în Programul de guvernare 2001-2004, cât și în documentele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familială atipică (M. Voinea, 1993, p. 33). Familia monoparentală prezintă o structură aparte, rezultată dintr-o asimetrie între membrii ei, în sensul că apare inevitabil o proeminență ierarhică, determinată de statutul de susținător și ocrotitor al părintelui și acela de dependent și, în mare măsură, de neajutorat al copilului. Din punct de vedere cantitativ, familia monoparentală poate fi compusă din părinte și unul sau mai mulți copii. Aceștia pot constitui un menaj autonom sau pot coabita cu alte rude: bunici, unchi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
față de sine. Una dintre ipotezele de lucru a fost următoarea: nici o mamă nu-și abandonează copilul sau nu-l dă în adopție decât dacă ea însăși se află într-o situație critică. Mama aflată în primele săptămâni după naștere este dependentă de ajutorul celor din jur. Nu poate desfășura o activitate din care să-și câștige cele necesare traiului și nu poate satisface nici măcar toate serviciile necesare ei și nou-născutului. Deci, dacă nu este ajutată, nu poate ajuta. Asistența socială acordată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pentru mamele singure poate avea efecte secundare negative: încurajează fetele tinere să dea naștere copiilor, fără să-și asume responsabil creșterea lor, fără să fie în cunoștință de cauză privind implicațiile și dificultățile pe care le presupune îngrijirea unei persoane dependente. Adesea, formarea unei noi familii (mamă-copil) este gândită ca un mijloc de emancipare față de familia de origine (mai ales dacă este susținută prin suport public sigur), încurajează uniunile consensuale de a beneficia de sprijin social și conduce la creșterea numărului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și certitudinea unui loc de muncă, speranța de viață la naștere a scăzut 20. Fenomenele cu importante implicații asupra politicii sociale sunt reducerea populației active (considerând și pensionarea ca o alternativă la șomaj) și creșterea raportului de dependență demografică în favoarea dependenților vârstnici (în anul 2003, Institutul Național de Statistică arăta că raportul era de 1,5 pensionari la un salariat). Acest fapt decurge și din procesul de îmbătrânire a populației, dar mai ales din politicile de restructurare. Veniturile reale ale populației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
copilului. În România, abia din 1997, prin Legea nr. 120, se menționează faptul că oricare dintre părinți poate beneficia de prevederile respectivei legi. Acordarea concediului plătit pentru creșterea copilului mic aduce în atenție recunoașterea socială a muncii desfășurate în favoarea persoanelor dependente. Prin aceasta, se deschide posibilitatea valorizării muncii domestice. O modalitate aparte de protecție a copiilor care nu se bucură de ocrotire din partea părinților naturali se realizează prin intermediul asistentului maternal profesionist 34. Aceasta este simultan și o formă de instituire a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]