1,794 matches
-
și materie, lumea zilelor noastre adoră aparența și înclină balanța străduințelor înspre vremelnic (adună doar averi pe care le mănâncă moliile și le fură hoții). Dacă mai era nevoie de așa ceva, iată și dovada. În Problema ontologică, gânditorul P.P.Negulescu deplânge starea omenirii din perioada interbelică în felul următor: „Lumea noastră contemporană este astfel bântuită de o epidemie violentă de hedonism acut; de unde atmosfera înăbușitoare de materialism cras, pe care o respirăm din greu cu toții și în care se întunecă și
„CRED DOAMNE! AJUTĂ NECREDINŢEI MELE!” – CORDONUL OMBILICAL AL CONDIŢIEI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369066_a_370395]
-
Cum tu ești numai os și pelicică, Mă mir că raza verii te oftică. Te plânge de-anotimpul friguros, Căci lesne-ți va pătrunde frigu-n os. Distinsei poete Violetta Petre (ecou la un dramatic poem al său, în care își deplânge însingurarea) Aleasă Doamnă-nsingurată, Dați clik în spațiul virtual! Și într-un fel, subliminal, M-aveți în casă ziua toată. Unui pierde vară Toată vara-i in hamac Privind frunza pe copac. Abia toamna vede omul Că n-are și poame
CATRENE AFLATE ÎN VECINĂTATEA UMORULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369097_a_370426]
-
ca ascetu-n târsână,/ Îmi voi pune-n boccea o baladă și-un nai/ Să m-aline în limba română.// Lângă mare de-o fi să mă fure-ntr-o zi/ Din genunile apei vreo zână,/ Pizmuiți-mă, frați, ori destinu-mi deplângeți/ În duioasa mea limbă română.// Când s-a da la hotare bătălia cea mare/ Și-oi sta scut pentru-a Țării țărână,/ Voi urați-mi să vin nu pe scut, ci cu scutul/ Și doinind tot în limba română.// De
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
leit, în toate. Abia acum înțeleg de ce te-ai purtat așa cu mine. - Bănuiam că o să se întâmple odată și odată. Te simți lezată? - Nicidecum. Nici nu poți măcar bănui ce fericire mi-a oferit tatăl meu fizic. Bietul Ionel. Deplâng munca lui în noaptea nunții. Nu va fi ușor să deschidem calea pruncilor pe care-i va aduce barza. Ambele au rămas pe gânduri frământate însă de probleme diferite. Conversația a fost reîncepută după lung tăcere de către Anica. - Pot ști
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
povestea noastră! A fost momentul nostru! Nimeni nu are dreptul să adauge sau să scadă la ce a fost... O sclipire a dragostei curate Ce ne luminează fețele când privim în urmă. Cluj Napoca, 31 iulie 2015 Alegere N-am să deplâng crâmpeiele de clipe Și nici scântei de dor ce mor zburând, Ci am să las a focului aripă Să-mi lumineze drumul înspre cânt. Să împletească diadema rugii mele Din stele ce sclipesc în ochii mei Cu lacrima cea sfână
ARIPILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370338_a_371667]
-
această răscruce /de drum ,/ sunt altul.../ Sunt altcineva”. Dedublarea, încercarea străbaterii limitelor și disperarea scindă¬rii, în această durere unică, irepetabilă, au dat versuri sacralizând mama, ca arhetip universal al devenirii materiei: „În ce chip poți plânge, cum poți a deplânge pe cel care pleacă din propriu-ți sânge?” Și conchide poetul, cu noema existențialistă în imagine restrânsă: „Ei au murit, poate încă mai mor, spre-a fi vie Ființa. În adâncul ascuns, sub iluzoria lume a slavei deșarte, Ființa-i
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
cultului prieteniei”(Emil Manu, dincolo de „Utopia nopții”). Figura „teleormăneanului și românului[...]mentor al unei generații și primul dintre egali (din pleiada Eliade-Cioran-Ionescu-Noica)”, Constantin Noica, „filosoful-eseist-gânditor”, este evocată în două texte în care se prezintă un scurt arbore genealogic ori se deplânge lipsa unor informații utile despre unele perioade din viața „marelui nostru concetățean (Noica și „partea noastră de cer”;Urmele Filosofului), autorul evidențiind faptul că titlul acestei cărți este o „parafrază noicasiană”. Regretând profund că moartea l-a răpit înainte de a
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
ochii părinților mei, ce s-au transformat în pulberi stelare pe aripi de necuprins dor. De ei și de mulți asemenea lor... Am crezut cu putere, si mai cred, încă, în prietenia adevărată, acea scânteie divină din om, care poate deplânge durerile altora și se poate bucura pentru bucuriile altora. Pentru acestea toate, am încercat, nu să conving, ci doar să sper că mi-am căpătat un loc, în sufletele oamenilor speciali din viața mea. Vouă va dedic toate gândurile mele
AUX ÉPAULES D’ÉTOILES – O NOUĂ APARIȚIE EDITORIALĂ GHEORGHE A. STROIA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370734_a_372063]
-
și soția lui, Matilda, precum și încă șase actori și patru actrițe, în total, se scrie, au venit douăsprezece persoane. Vor juca spectacolele „Orbul și nebuna”, o traducere de Matei Millo, „Gărgăunii sau Necredința bărbaților”, traducere de M. Pascaly. Autorul scrisorii deplânge absența pieselor originale care ar contribui „mai mult la dezvoltarea spiritului național”. El observă că repertoriul trupei este alcătuit din douăzeci și cinci de piese, douăsprezece drame și treisprezece comedii, nici una românească, dar se bucură măcar de jocul elegant și plin de
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
murdare, de necinstea celor ajunși la putere, a satirizat mereu situațiile și oamenii acelor vremi, românilor prea iubitori de putere, corupți și fără pic de iubire față de patrie, pe drept cuvânt numiți trădători ai idealurilor națiunii române. Nu o dată a deplâns dezinteresul celor de la putere față de artă și cultură: „Haine vechi, cinci ani purtate, Cam murdare, cam pătate La buzunări și la piept Cu rugină de gheșeft Le-am cumpărat astă-vară De pe la cei dați afară Și le vând, zău, ieftior La
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
Tot azi se logodesc și păsărele Imn înălțând în noul cuib din crâng, Ce l-au clădit din paie și nuiele Pe care-n bețișoare mici le strâng. V-aștept pe toți, desfaceți ștergărele, Iubiți-vă, nu vreau să vă deplâng! De Dragobete, Aș vrea să fiu un Dragobete, Să vin în prag de primăvară La tinere femei și fete, Ce-s singure la ceas de seară... Să dau sărutul de iubire Din care dragostea răsare Și drum deschis spre fericire
IUBIŢI-VĂ...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362782_a_364111]
-
Acasa > Impact > Istorisire > BASARABIA (!) ÎN LACRIMI - GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Basarabie, te cert... Frați de peste mal de Prut, Vă deplâng, vă cert, vă iert, Ați ales ce nu ați vrut: Un destin plumbos, incert... Frați de peste mal de mal, Vă deplâng, vă dor, vă pierd Ați ales confuz, fatal, Nu mai pot să vă dezmierd... Frați de peste mal de-un
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]
-
Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Basarabie, te cert... Frați de peste mal de Prut, Vă deplâng, vă cert, vă iert, Ați ales ce nu ați vrut: Un destin plumbos, incert... Frați de peste mal de mal, Vă deplâng, vă dor, vă pierd Ați ales confuz, fatal, Nu mai pot să vă dezmierd... Frați de peste mal de-un pas, Vă deplâng gemând răpus, Ați ales ultimul ceas Spre mormânt satanic, rus... Frați de peste mal de frați, Vă deplâng, azi
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]
-
vă iert, Ați ales ce nu ați vrut: Un destin plumbos, incert... Frați de peste mal de mal, Vă deplâng, vă dor, vă pierd Ați ales confuz, fatal, Nu mai pot să vă dezmierd... Frați de peste mal de-un pas, Vă deplâng gemând răpus, Ați ales ultimul ceas Spre mormânt satanic, rus... Frați de peste mal de frați, Vă deplâng, azi în zadar Ați ales să nu păstrați Românismul drept sfânt dar... Frați de peste mal de mâl, Vă deplâng și vă contest, Ați
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]
-
Vă deplâng, vă dor, vă pierd Ați ales confuz, fatal, Nu mai pot să vă dezmierd... Frați de peste mal de-un pas, Vă deplâng gemând răpus, Ați ales ultimul ceas Spre mormânt satanic, rus... Frați de peste mal de frați, Vă deplâng, azi în zadar Ați ales să nu păstrați Românismul drept sfânt dar... Frați de peste mal de mâl, Vă deplâng și vă contest, Ați ales drept Cernobâl Malul Prutului din Est... Rosarabia (!) în lacrimi Plânge țara, plâng românii, Mamele, copiii plâng
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]
-
de-un pas, Vă deplâng gemând răpus, Ați ales ultimul ceas Spre mormânt satanic, rus... Frați de peste mal de frați, Vă deplâng, azi în zadar Ați ales să nu păstrați Românismul drept sfânt dar... Frați de peste mal de mâl, Vă deplâng și vă contest, Ați ales drept Cernobâl Malul Prutului din Est... Rosarabia (!) în lacrimi Plânge țara, plâng românii, Mamele, copiii plâng, Plâng femeile, bătrânii De pe malul drept și stâng.. Plâng țăranii, orășenii, Cărtutari și muncitori, Plâng, câți au rămas, oștenii
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]
-
fibroase: ...Lâna albă a cuvintelor / de pe limbă mi-o tund cu foarfecele de iarbă. («Colinda colindelor» - SEM, 29). În viziunea stănesciană, rostirea/grăirea cuvântului / numelui, ca și în mitul despre Puterea Cuvântului de la Început / Geneză, este născătoare de trup: Să deplângi / absența mea / de pe suprafața lucrurilor. // [...] // să aduci și să verși / amfore cu vin. Numai numele să nu / mi-l amintești, / numai numele, nu. // Pentru că atunci / ar izbucni de jur împrejurul lui / un trup / pe care tu nu l-ai mai recunoaște. // Numai
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
se raportează frecvent la alte componente ale existenței noastre, care i-ar putea da sens și ar scoate-o din inflația de nepăsare a contemporaneității. Aici se așază simboluri ca: muntele, râul, marea, soarele, cetatea (cu toate elementele ei). Poetul deplânge „pângărirea” lor, intervenția brutală a omului, care nu bănuiește că între starea lui „de cenușă” și veșnicia lor e o distanță colosală. Cu omul - actant negativ - poetul se îndreaptă sigur spre alt spațiu preferat: orașul (dar, nu burgul, care adăpostește
LIVIUS PETRU BERCEA, ÎNSEMNĂRI DESPRE POEZIA LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354303_a_355632]
-
și, tu, cititorule, dorești să mergi mai departe, și mai departe pe pagini, convins fiind că lumea lui Stejărel Ionescu este lumea ta personală. Și eu m-am recunoscut în copilul ce își venerează mama din amintire, în adultul ce deplânge aproape bacovian moartea anotimpului. Nimic nu este nou pe lume dar poezia de față deține aură personală și articulează valențe cu destinul umanității ce transcede adesea și în regnurile vegetale. Vizează idealul. Natura cu toate câte le are ea, vibrează
STEJĂREL IONESCU ŞI „DUMNEZEU (CARE) NE TRIMITE SĂ PAŞTEM HERGHELIILE NOPŢII” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353775_a_355104]
-
reacționează este Anton Bacalbașa care semnează un pamflet în „Adevărul literar” din 15/XI/1893 sub titlul „Caragiale berar”. Al. Macedonski, trecând peste atacurile din „Moftul român”(24.o1-23.VI. 1893) publică în „Românul” din 29 noiembrie 1893, un articol, deplângând situația socială a lui Caragiale. În „O scrisoare”, el face un adevărat rechizitoriu la adresa societății în care scriitorii ajung să se umilească atât de jos. Tot el în cronica ziarului „Naționalul” înfierează soarta lui Caragiale, ajuns în această situație umilitoare
BERARUL CARAGIALE(162 DE ANI DE LA NAŞTERE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353824_a_355153]
-
pas Cu o urmă de-ntuneric și-un oftat de ''mi-e de-ajuns''; Eu puteam să plec și totuși, lângă tine am rămas Cu-ntrebări rămase-n noapte, întrebări fără răspuns... Se vor pierde iar, ca frunza, ce-și deplânge soarta-n vânt Vise și speranțe...Nimeni nu-mi va mai cânta în zori Am păstrat porteretul nopții tăinuite în cuvânt Și-l voi dezbrăca de nuanțe și-l voi scrie în culori... Voi orbi de-atâta cer, voi pleca
VOI PLECA CU MINE-N STELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353058_a_354387]
-
rolul pe care îl are astăzi religia în spațiul public? - La nivel comunitar, comunitățile religioase sunt cele care și-au dovedit durabilitatea în timp. În multe locuri, sunt singurele forme de agregare comunitară care mai există. Gândiți-vă că sociologii deplâng disoluția familiei moderne și post-moderne, că singurătatea și boala macină bătrânii care locuiesc în sate având copiii plecați la oraș sau, și mai rău pentru ei, în străinătate. În această situație comunitățile religioase sunt singurul loc în care oamenii își
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
rădăcina Printre raze de lumină Cad copacii supărați: Au fost smulși de înfloriți Și acum nu-i mai simțiți! Cad copacii după floare Cu un gest de regasire ... Cad copacii prin natura Fredonând o partitură! Cad copacii în genunchi Și deplâng secole lungi ... Cad cu toții într-un cor Al vieții unit popor! Cad copacii și te strigă: Strigate de neuitat, Strigate de diamant, Strigate de mari călugări, Strigate din crăpături ... Însăși sufletul femeii Ce din rădăcini te are Stă și plânge
CAD COPACII de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353152_a_354481]
-
cu tolba plină de pupici !!! ............................................ E vineri, soare, -i minunat și-i toamnă aurie Că toate holdele din stat ți le-oi trimite ție!... ................................................... Ufff... uite, „declar închise lucrările” agrare Din toamna-iarna asta ce ne-a cuprins la greu! Însă deplâng pe cei ce n- au pus în hambare Ce-a mai rămas pe glie! Că mustul l-aduc eu! Și ieri și astăzi până-n miez de noapte La Panciu-i mare sărbătoare, mare!... Artiști măreți într-un delir de șoapte
TOAMNĂ, LA PANCIU de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352586_a_353915]
-
timorată și ți-am fost alături ca-ntr-un legământ pe care nu l-am făcut cu tine niciodată ca să nu-ți cer prea mult... acum aș putea să mă răzbun dar nu mă-ndur nici să lovesc nici să deplâng ce ochii-mi văd în disperarea ta... o viață am crezut că numai tu mă poți iubi... Unde-i iubirea??? Referință Bibliografică: Unde-i iubirea? / Mirela Borchin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1115, Anul IV, 19 ianuarie 2014. Drepturi
UNDE-I IUBIREA? de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347229_a_348558]