1,024 matches
-
zăpadă, îngrămădindu-le în troiene uriașe peste acoperișurile caselor, înțepenite sub căciulile de paie, smulse cu răutate de crivățul turbat. Nouă zile, nouă zile a ținut viscolul înfricoșător ce a pus la grea încercare voința și lupta pentru supraviețuire a deportaților, puși în fața unui fenomen meteorologic de o intensitate necunoscută lor. Ăsta-i crivățul din Bărăgan? Da. Aha! Acum am înțeles. Mama s-a ridicat de pe legătura cu tulpini de bumbac, a luat lampa de jos și s-a întors în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
oamenilor, totul intra în meniul acestor hrăpărețe. Trebuia făcut ceva. Și ce-a urmat a fost de-a dreptul înfricoșător. S-a primit ordin. S-a organizat acțiunea până la ultimul amănunt. Apoi s-a sunat adunarea. Toți angajații gostatului și deportații au fost obligați să participe la această operațiune. Primarul și milițienii erau în plină efervescență monitoare. A sosit și tovarășul director al gostatului într-o mașină de teren de fabricație sovietică numită "Gaz", urmat de un tractor și o remorcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
naibii de râpă... În timp ce înotam cu mare greutate prin zăpada din pădurice, scoțând anevoios un picior după altul, având copăcelul pe umeri, preocupați doar de efortul și de dorința de a scăpa de această porțiune periculoasă, frecventată zilnic și de către deportați, și de milițieni întrucât făcea legătura dintre sat și gostat -, doi dintre participanții la onomastica șefului de post se îndreptau spre sediul gostatului. Cu mintea încă tulbure, plutind într-o pâclă aburindă care-i împiedica să judece limpede, folosindu-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
profitat de ajutor și în timpul mersului mă agățam cât puteam mai mult de lemn, protejând pe cât posibil glezna bolnavă, căreia frații mei îi preluaseră o parte din sarcini. Înaintam pe strada numită "La voie royale" calea regală sau "Bulevardul victoriei deportaților". Aici, în acest perimetru, erau grupate toate instituțiile din sat: sfatul popular, miliția, școala, dispensarul și cooperativa de consum. Erau cele mai frumoase clădiri, acoperite cu tablă zincată, unde meșterii germani dar nu numai și-au valorificat în cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
lumina solară cu atâta strălucire, încât te orbeau. Tot vara, în fața fiecărei case râdeau grădinițele cu flori. Alte flori încântătoare împodobeau fațadele construcțiilor, încât îți făcea impresia că te afli în peisajul mirific al câmpiei andaluze. O frumusețe! Acești oameni deportații iertaseră nedreptatea care li se făcuse. Au aruncat la coșul de gunoi al istoriei mânia, ura și răzbunarea, luând viața așa cum este: cu suișuri și coborâșuri. Mergeam într-o formație cel puțin ciudată, inedită. În scurta istorie a comunei Bumbăcari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
auzite." (Jean-Paul Sartre) 5. Tentația rușinoasă sau diavolul nu face mănăstire Trebuie să vă mărturisesc vouă potențialilor mei cititori că stratificările sociale se făceau simțite chiar aici, în perimetrul concentraționar din Bumbăcari, unde regimul de viață era identic pentru toți deportații, indiferent de vârstă, sex, stare materială, religie etc. Aceste denivelări au existat și până atunci, s-au menținut și au continuat să se adâncească și aici, în spațiul acestui ghetou comunist de tristă aducere aminte. Când amintirea-n față ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
până în Laponia cea înzăpezită unde închis în cămăruța lui de gheață a plâns trei zile și trei nopți la rând de mila tuturor copiilor nefericiți... ...Pentru prima dată am văzut în Bumbăcari o casă acoperită cu carton asfaltat aparținând unui deportat sârb, Moma sau Momcico. Ori de câte ori treceam pe acolo mă uitam minute în șir la această minunăție. Cel puțin la început, nu mi-a venit să-mi cred ochilor: am stat așa pierdut minute în șir, mirat și uimit, ca în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Bărăgan. Ne apropiam de moară. Era o altă lume, un alt peisaj, alt decor. Casele mai apropiate unele de altele, toate acoperite cu tablă, având forme și dimensiuni diferite, bucurându-se de avantajele extraordinare oferite de electricitate. La noi, la deportați, acoperișuri de paie și iluminatul cu lămpi sau lumânări. De ce, Doamne, de ce? Garduri de lemn cu porți de intrare în curte; vopsite, dichisite, aranjate după priceperea și gustul proprietarului. Femeile cu broboade negre legate după ceafă și bărbații cu căciuli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
realitatea cu o ultimă imagine de neuitat în visul unui nebun, al nebunului satului, Schlomo ; din această perspectivă, totul se leagă, imposibila Istorie mare se face mică și posibilă, cât să încapă în istoria povestită a bietului Schlomo, în trenul deportaților, zburând în ritmul muzicii lui Goran Bregovici spre libertate Acestui concept (umanist sau dulceag, după dispoziția fiecăruia) îi sunt subordonate toate celelalte și poate că, dacă sunt de făcut reproșuri filmului, unul dintre acestea ar fi tocmai faptul că, dincolo de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
permită să moară pentru eliberarea provinciilor românești Basarabia și Bucovina de Nord <endnote id="(517, II, p. 229)"/>. Evident, cererea lui Filderman a fost respinsă. Evreii au fost trimiși peste Nistru să moară, dar nu ca soldați români, ci ca deportați escortați de soldați români. De data aceasta, clișeul dominant n-a mai fost „evreul trădător”, ci „evreul dușman”, care - așa cum a observat Lya Benjamin -, „În condițiile războiului antisovietic, a Îmbrăcat veșmântul iudeo-comunismului”. „Într-un moment extrem de critic pentru istoria României
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lăsați ca o asemenea zguduitoare tragedie să se săvârșească. De asemenea, la 14 octombrie 1941, Filderman a fost primit în audiență de Mihai Antonescu, iar la plecare i-a lăsat un memoriu și l-a rugat să intervină pentru readucerea deportaților, menționând că, printre ei se află și evrei din Regat, veterani de războaiele țării, decorați, invalizi, orfani de război. La 19 octombrie 1941, într-o scrisoare către Mareșal, sublinia natura ilegală a deportărilor, care s-a extins în Bucovina de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1940 au urmat două valuri de deportări care au modificat structura demografică a populației autohtone. În intervalul 28 iunie 1940 22 iunie 1941 au fost deportați peste 300.000 români În Kuban, Karaganda, Kazahtan, Asia Centrală, dincolo de Cercul polar. Locul celor deportați a fost luat de numeroși cetățeni aduși din U.R.S.S. Al doilea val de deportări din iulie 1949 a dislocat din Basarabia 11.000 familii. În anii 1946 1947 urmarea secetei dar și a foametei artificale impusă de autorități au
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
dar și a foametei artificale impusă de autorități au murit 200.000 persoane iar un număr de 80.000 tineri din satele dintre Prut și Nistru au fost mobilizați pentru muncă pe șantierele din U.R.S.S. Potrivit datelor statistice numărul deportaților celor colonizați sau transferați În cinci decenii de regim soviectic s-a ridicat la 1.500.000. În paralel s-a desfășurat un amplu program de rusificare. După recensământul din 1989 În Întreg spațiul sovietic se aflau după terminologia aberantă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Chișinău edificiu Închinat memoriei victimelor lagărelor și Închisorilor din URSS și a foștilor combatanți basarabeni În armata română. Muzeul Înfățișează oameni iluștri ai Basarabiei, făuritori ai Unirii, eroi căzuți În luptele din 1941 pentru eliberarea Basarabiei, jertfele foametei din 1946-1947, deportați ai anilor 1940 41, 1949, 1951, cei căzuți În conflictul armat cu cazacii din Transnistria - 1991-1992. 10.VI. Întâlnire cu studenți aromâni din Albania. 12.VI. Întâlnirea delegaților filialelor Ginta Latină din Sângeorz, Nisporeni și Vărzărești (Basarabia) la solemnitatea Zilei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
care se topea, nemărginită, în zare. Era acolo, în dreptul dealului nostru, un sat rusesc, Țichinăuca, unde vedeam drumurile, casele, oamenii. În anii aceia revoluția ajunsese la apogeu: biserica lor fusese transformată în moară. Satul, auzeam, a fost deportat. Cred că "deportat" este primul neologism pe care l-am învățat în viața mea. Știam că dincolo de Nistru era Răul. Seara, priveam fascinat la câmpia fără sfârșit. Vara, de dincolo, din adâncurile înfricoșătoare, se rătăceau adieri aromitoare de flori de câmp. Pe malul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de malachit, dar situat excentric, într-un cartier locuit de oameni de rînd, pe canalul Fontanka. În afara inconvenientului de a asista, prin ferestrele ce dădeau spre o piață neregulată, în fiecare miercuri cînd se iveau zorii, la plecarea convoiului de deportați în Siberia, înaintînd pe notele unui cîntec de jale lugubru, Legația se prelungea în spatele mai multor curți unde lucrau mici meseriași și artizani, așa încît, atunci cînd mă întorceam uneori în nopțile albe și eram întîmpinat de "dvornicul" de serviciu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
oameni deportați în Siberia. Fără a fi scriitori, supraviețuitorii acestui martiriu realizează o frescă tulburătoare, plină de dramatism, a calvarului prin care au trecut. Etapele deportării, vânătoarea de oameni, tinerețea (sau viața) irosită în minele siberiene, osândirea la exterminare, folclorul deportaților, nedreptatea ce li s-a făcut la întoarcerea acasă sunt consemnate în rubrica „Golgota neamului românesc”, care va concura cu „Pagini din Cartea Neagră a Bucovinei”: Ca un trăsnet din senin de Ion Nandriș, Balada copiilor deportați de Valeriu Zmoșu
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
fund de lume” din Uralul de Nord, neatins încă de valul colectivizării. Dar, pe neașteptate, în vecinătatea satului natal, a fost înființat un alt sat, de fapt un lagăr, cu chiaburi (kulaci) aduși din Ucraina și Kuban. De la o vreme, deportații au început să facă vizite în Gherasimovka, noaptea. Pentru ce? Pentru că, în schimbul unor recompense, Trofim, tatăl lui Pavlik, președintele Sovietului sătesc, le elibera unora dintre ei certificate că sînt originari de acolo și, prin urmare, se pot deplasa fără restricții
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu data de 18 februarie 1945. La rubrica Abgänge, adică „pierduți”, figura, cu numărul șaizeci și patru de mii nouă sute douăzeci și unu, Imre Kertész, născut În 1927, evreu, muncitor. Cele două date false, privind nașterea și profesia, se datorau faptului că deportatul se Înregistrase În lagărul de la Buchenwald mai vârstnic cu doi ani pentru a nu fi trecut printre copiii destinați gazării și s-a pretins muncitor, nu licean, pentru a părea mai util. „Sunt mort, așadar, pentru a putea continua să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
comise în legătură cu munca de folos obștesc. Tabelul va conține datele următoare: 1. Numele și prenumele evreilor deportați și localitatea de unde provin. 2. Localitățile din Transnistria, în care sunt stabiliți fiecare din ei. 3. Specificarea, în limitele posibilului, dacă actualmente cel deportat, se mai găsește sau nu în viață. Lucrarea de mai sus, ne este necesară în legătură cu operațiunile de verificare a situației acestei categorii de evrei. Totodată, am onoare a vă face cunoscut, că Comisiunea Interministerială dela Ministerul de Justiție, a avizat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de stratificarea internă a partidului comunist, de privilegiile arogate de conducători, de practicile nedemocratice din partid, de carierismul unora. Un mănunchi de microportrete, de „studii de caz”, construite ca proze scurte semiindependente, dau seama expresiv de dramele individuale ale unor deportați, zdrobiți ca ființe umane de condiția concentraționară. Autenticitatea mărturiei e dublată de autoanaliza minuțioasă, iar concluzia asociază o mizantropie temperată cu un optimism moderat. Comunist dezamăgit, dar rămas credincios idealului care l-a făcut să îmbrățișeze în tinerețe o ideologie
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
adusă din Banat, în Bărăgan au fost înființate 18 sate printre care și o localitate numită Valea Viilor. Ea se afla între Fetești-Oraș și Buliga, sus pe câmp unde acum este plantația de viță-de-vie a IAS Fetești (Archiva Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, dosar 1, filele 36-37) - Apud Marineasca, V., Vighi, D., Rusalii ’51, Timișoara: Editura Marineasca, 1994, 231 și Dubău, D., Op. cit. La inițiativa Societății Române Regale de Geografie apare Dicționarul geografic al județului Ialomița, editat în 1897, la Tipografia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
familii de boieri liberali în România comunistă (Radu RALEA) / 149 O familie de boieri liberali / 149 Boierii liberali în comunism. Foame, tortură, teroare și deposedare / 155 Noaptea tâlhăriei de stat / 157 Pe drumul exilului în propria țară / 159 Viață de deportat la Râmnicu Sărat / 162 Soarta "bestiilor moșierești" / 169 Conviețuirea cu sovieticii / 172 Fuga din exil / 177 Dușmanul poporului dintr-o intreprindere comunistă / 182 În luptă cu postcomuniștii / 188 O plasă a Securității: Mișcarea Oamenilor Dreptății din România (Sergiu MOVILĂ) / 193
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de partid și al securiștilor, al celor care oricum făceau legile după cum le voiau 4. Acestea sunt doar două dintre trăsăturile unui cadru general în care am înscris inițiativa de a realiza o carte de interviuri cu foști deținuți și deportați politici din timpul regimului comunist. Impulsul inițial și hotărâtor a avut drept sursă proiectul anual al Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași: După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est, început în anul 2014. Pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
teroare. Iar intimidarea și frica au trebuit să fie și au fost diseminate, răspândite sistematic în întreg corpul social al nației 7. Acest aspect mi-a fost confirmat și consolidat prin cunoașterea, întâlnirile și discuțiile avute cu foștii deținuți și deportați politici, protagoniști ai interviurilor de față. Niciunul dintre ei nu a fost "dușman ideologic" tradițional al comuniștilor, adică nu au fost nici legionari și nici simpatizanți ai legionarismului, dar nici mari industriași, burghezi, mari moșieri sau vreun mare om politic
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]