3,978 matches
-
fixă sau mobilă. Atunci când alimentarea aerului ambiental este asigurată prin intermediul unei tubulaturi a cărei extremități se găsește pe sol, extremitatea deschisă a tubulaturii trebuie să fie echipată cu același tip de supapă. Presiunea de declanșare a supapei de depresiune suplimentară trebuie să fie reglată astfel încât, în condiții normale de funcționare, supapa de depresiune prevăzută la 9.3.x.22.4 să nu fie activată în timpul degazării. Dacă lista de substanțe ale navei conform 1.16.1.2.5 conține substanțe pentru care se cere
ANEXE din 3 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294633]
-
cărei extremități se găsește pe sol, extremitatea deschisă a tubulaturii trebuie să fie echipată cu același tip de supapă. Presiunea de declanșare a supapei de depresiune suplimentară trebuie să fie reglată astfel încât, în condiții normale de funcționare, supapa de depresiune prevăzută la 9.3.x.22.4 să nu fie activată în timpul degazării. Dacă lista de substanțe ale navei conform 1.16.1.2.5 conține substanțe pentru care se cere protecție împotriva exploziilor la coloana (17) a Tabelul C de la Capitolul 3.2, supapa trebuie
ANEXE din 3 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294633]
-
se încadrează în marea unitate a Carpaților Apuseni și este reprezentată prin munți înalți de 1600 - 1800 m (Munții Bihorului), mijlocii de 800-1200 m (Munții Metaliferi) și joși de 600-800 m (Munții Zarand, Codru - Moma, Pădurea Craiului, Plopiș), despărțiți prin depresiuni (Brad, Hălmagiu, Huedin, Gurahonț, Beiuș, Borod) și teritorii joase colinare ce pătrund adânc în munți ca niște golfuri de câmpie. Relieful acestei zone apare fragmentat fie de văi adânci și înguste cu versanți împăduriți (Munții Bihorului, Zarand), fie de văi
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
SN); vertisoluri (VER) cu vertosoluri (VS); protisolurilor (PRO) cu tipurile aluviosol (AS), psamosol (PS) și litosol (LS); antrisolurilor cu antrosoluri (AT). Predomină cambisolurile (CAM) răspândite în regiunile montane și de dealuri și luvisolurile (LUV) întâlnite în regiunile de dealuri propriu-zise, depresiuni, podișuri, dar și câmpie. Din punct de vedere climatic, spațiul hidrografic Crișuri beneficiază de un climat continental temperat, de tip panonic, caracterizat de o interferență a influențelor de tip mediteranean, baltic și continental. Pentru acest spațiu se remarcă următoarele caracteristici
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
km, S = 395 km2), Teuz (L = 87 km, S = 725 kmp). Crișul Repede (cod cadastral III -1.44) izvorăște de la o altitudine de 710 m în apropiere de localitatea Izvorul Crișului, dintr-o zonă deluroasă de pe marginea nordică a Depresiunii Huedinului. Râul are o lungime de 171 km pe teritoriul României, panta medie de 3 la mie și un coeficient de sinuozitate de 1,47, iar suprafața bazinului este de 3001 kmp. Colectează 36 de afluenți, dintre care cei mai important
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
roboris Zolyomi, 1957; Quercetum pedunculiflorae-cerris Morariu, 1944; Quercetum pedunculiflorae Borza, 1937; Convallario-Quercetum roboris Soo, (1939) 1957. 8 Tipuri de pădure (TP) 5411 Goruneto-stejăret de productivitate mijlocie, 5412 Goruneto- stejăret de productivitate inferioară, 6161 Stejăret normal din silvostepă, 6162 Stejăret de depresiune din silvostepă, 6114 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră, 6163 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră, 8221 Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de loess sau lut, 8431 Amestec de stejar pedunculat și brumăriu cu cer și
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
România, este întâlnită de la nivelul mării (bălțile din Delta Dunării) până la cota maximă de 400 m în Câmpia Transilvaniei (Fuhn, 1960; www.amphibiaweb.org). Conform studiilor genetice recente, există două grupuri delimitate după studiul alloenzimelor: unul nordic, ocupând habitate din depresiuni situate la nord de Munții Carpați, și unul sudic, distribuit de-a lungul câmpiilor danubiene. Aceste două grupuri intergradează probabil la est de Carpați. Populațiile din România aparțin de grupul genetic sudic al speciei (Hofman et al., 2007). 5 Perioade
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Natura 2000 R0SCI0040 Coasta Lunii și Rezervația Naturală Dealul cu Fluturi se află poziționate, sub aspectul unităților morfologice, în Depresiunea Transilvaniei. Situl Natura 2000 R0SCI0040 Coasta Lunii și Rezervația Naturală Dealul cu Fluturi (se suprapun parțial peste două dintre subunitățile Depresiunii Transilvaniei și anume: culoarul ariesului (la sud) și Câmpia Transilvaniei (la nord). Depresiunea Transilvaniei este o depresiune intracarpatică localizată în interiorul Arcului Carpatic de pe teritoriul României. Ea este delimitată de toate cele trei catene carpatice precum și de către
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
morfologice, în Depresiunea Transilvaniei. Situl Natura 2000 R0SCI0040 Coasta Lunii și Rezervația Naturală Dealul cu Fluturi (se suprapun parțial peste două dintre subunitățile Depresiunii Transilvaniei și anume: culoarul ariesului (la sud) și Câmpia Transilvaniei (la nord). Depresiunea Transilvaniei este o depresiune intracarpatică localizată în interiorul Arcului Carpatic de pe teritoriul României. Ea este delimitată de toate cele trei catene carpatice precum și de către insulele cristaline din nord-vest. Evoluția geologică a teritoriului din cadrul sitului R0SCI0040 Coasta Lunii și a Rezervației
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
este delimitată de toate cele trei catene carpatice precum și de către insulele cristaline din nord-vest. Evoluția geologică a teritoriului din cadrul sitului R0SCI0040 Coasta Lunii și a Rezervației Dealul cu Fluturi este legată de cea a părții central-vestice a Depresiunii Transilvaniei. Depozitele geologice prezente aici sunt rezultatul mișcărilor tectonice care au avut loc pe de o parte în Munții Carpați, iar pe de altă parte în Depresiunea Transilvaniei. Sub aspect geologic, în urma unei evoluții geologice complexe și îndelungate s-
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
un impact potențial negativ asupra speciilor și habitatelor de interes conservativ din ariile naturale protejate. ... 2.2. Hidrografie Situl R0SCI0040 Coasta Lunii și rezervația naturală Dealul cu Fluturi prezintă o serie de trăsături hidrologice și hidrogeologice cu caracter particular în contextul Depresiunii Turda-Câmpia Turzii sau a cursurilor de apă din vecinătate (Arieș și Valea Largă). Studiile hidrologice au utilizat date de măsurători hidrometrice provenite de la stațiile Turda (râul Arieș) și Viișoara (pârâul Valea Largă) (Administrația Națională Apele Române, 2018). Apele freatice
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de bazinul hidrografic Siret (Figura 1). Suprafața totală a bazinului hidrografic Olt este de 25387.89 kmp reprezentând o pondere de 10,65% din suprafața României. În funcție de elementele caracteristice ale cursului său, de morfologia văii care se lărgește în multiple depresiuni pe care le drenează râul Olt (cod cadastral VIII - 1), se pot distinge trei sectoare caracteristice: Oltul superior (până la Racoș), Oltul mijlociu (Racoș - Râmnicu Vâlcea) și Oltul inferior până la vărsare. Sectorul superior, cuprins între izvor și aval de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
Delimitarea teritorială la nivel național a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt Caracterul fragmentat al reliefului în bazinul hidrografic Olt, se manifestă prin prezența a numeroase forme de relief, începând cu marile înălțimi muntoase care includ în interiorul lor largi depresiuni intracarpatice și terminând cu regiunile joase de câmpie. Bazinul hidrografic Olt cuprinde toate formele majore de relief (reprezentat în Anexa 1 ): munți (31%), dealuri (53%) și câmpie (16 %), cu altitudini variind între 2.544 m (Vf. Moldoveanu din Munții Făgăraș) și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
marnoase etc.). Sunt și apariții sporadice ale cristalinului (sudul Munților Perșani). În Carpații Meridionali sunt prezente, în cea mai mare parte, roci cristaline și magmatice vechi, peste care se găsește, sporadic, și un sedimentar mezozoic (călcare) și unul neozoic (în depresiunile intramontane), alcătuit din pietrișuri, nisipuri, argile etc. Depresiunea Transilvaniei prezintă fundamentul format din șisturi cristaline, iar peste acesta se găsesc depozitele de umplutură reprezentate prin roci precum conglomerate, marne, gresii, argile, nisipuri, pietrișuri, intercalații de cinerite, aglomerate vulcanice și sare
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
cu solonețuri (SN); vertisoluri (VER) cu vertosoluri (VS); protisolurilor (PRO) cu tipurile aluviosol (AS), regosol (RS), psamosol (PS) și litosol (LS); histisolurilor (HIS) cu histosoluri (TB) și antrisolurilor cu antrosol (AT). Predomină luvisolurile (LUV), întâlnite în regiunile de dealuri propriu-zise, depresiuni, podișuri, dar și câmpie, și cambisolurile (CAM) răspândite în regiunile montane. Din punct de vedere climatic, teritoriul aflat în administrarea A.B.A. Olt cunoaște o mare varietate, de la continental - moderată cu influențe atlantice în partea de nord a bazinului, la
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
de 965,6 mc/loc/an, iar resursa specifică calculată la stocul disponibil teoretic (mediu multianual) se cifrează la 2.547 mc/loc/an. Resursele de apă cantonate în arealul hidrografic Olt pot fi considerate în subbazinele Oltului superior și mijlociu, cu localizare în special în depresiunile intramontane ale Ciucurilor, Sf. Gheorghe și mai ales ale Bârsei și Făgărașului, fiind uniform distribuite în timp și spațiu. Debitele medii multianuale pentru principalele râuri din bazinul hidrografic Olt sunt: – râul Negru cu un debit de 8,55 mc/s (269,3 mil.mc/an
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
1.2. Descrierea proiectului Figura 1: Zona de studiu a proiectului Figura 2: Schema sinoptică a proiectului ... 1.3. Justificarea proiectului Zona inundată (1%) 6963.6 ha Populație afectată (1%) 6,417 Pagube totale (AEO) 27.9 mii euro Oportunitate implementare măsuri verzi În zona depresiunii Brașovului, râul Olt are o albie meandrată cu o lățime considerabilă, iar afluenții care drenează zona Brașovului produc în momentul apariției undei de viitură o zonă inundabilă semnificativă. Mecanismul de inundare este distinct față de al râului Olt. Revărsările din
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
combinate; ... o) măsurile și lucrările ce se vor executa pentru prevenirea focurilor endogene (focurile de mină) în cazul zăcămintelor autoinflamabile, al erupțiilor de gaze, prafului de cărbuni sau al apelor cantonate în acoperișul și/sau culcușul zăcământului; ... p) aerajul zonei: sub depresiunea generală a minei, aspirant, refulat sau mixt, schema monofilară cu indicarea curenților de aer, proiectul de aeraj pentru abataj; ... q) sistemul de colectare și evacuare a apelor din panou sau, după caz, lucrările de asecare; ... r) la zăcămintele de sare
INSTRUCȚIUNI din 4 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299924]
-
extra-carpatice) și în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun, preponderent la altitudini situate între 300(200) - 600(800) m. Este prezent în Subcarpații Moldovei și Getici, Podișul Moldovei, nordul Dobrogei, partea nordică a Câmpiei Române, Piemonturile și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei și depresiunile intracarpatice. 91M0 Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc Habitatul este răspândit în dealurile și câmpiile din vestul și sudul României (sud vestul Dobrogei, Câmpia Română, Subcarpații sudici, Munții și Dealurile Banatului, Piemonturile Vestice, clina vestică a Munților Apuseni). Corespunzător acestei secțiuni
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
proiectate și aplicate în conformitate cu capitolele 3 și 4 din prezentul ghid. Dacă aerul din coloana de ventilare a unui sistem de depresurizare a solului este mai cald decât aerul exterior, forțele ascendente prezente în coloană vor provoca o depresiune a stratului permeabil la gaze. Acest fenomen corespunde unui sistem de depresurizare pasivă (fără ventilator) care poate fi transformat într-un sistem de depresurizare activă (cu ventilator) a solului, dacă este necesar. Secțiunea de coloană care trece prin zona de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275792]
-
aflată sub autoritatea Ministerului Energiei Raport de cercetare tipărit pe suport hârtie, având un număr de 62 de file Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/1999 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2013 319.646,00 338 Modernizarea sistemului de măsurare a depresiunii în celulele fierbinți cu protecție biologică din beton 8.30.03 2022 PVR nr. 306/ 17.01.2023 Orașul Mioveni, Str. Câmpului nr. 1, județul Argeș RATEN, aflată sub autoritatea Ministerului Energiei Raport de cercetare tipărit pe suport hârtie, având un număr de 37
HOTĂRÂRE nr. 974 din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275459]
-
de depresurizare și aerul din interiorul clădirii nu este etanșă. Se cunosc 2 tipuri de depresurizare: pasivă și activă. Depresurizarea pasivă a solului Metoda de depresurizare pasivă folosește principiile de stratificare termică, dar și viteza vântului, pentru a crea o depresiune în vederea realizării circulației unui flux de aer din umplutura de sub pardoseală și evacuarea acestuia în exterior. Depresurizarea pasivă este predispusă la factori diferiți care îi afectează eficacitatea. Sistemele pasive trebuie întotdeauna să fie proiectate astfel încât adaptarea la
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
de puncte de aspirație la câteva sau chiar la unul singur. Un ventilator radial în linie este instalat pe partea verticală a conductei de evacuare. Ventilatoarele potrivite pentru sistemul de depresurizare a solului (SDS) sunt ventilatoare mixte care permit efectuarea depresiunii la un debit mai mic, fără a fi prea voluminoase. Pentru a genera o depresiune de aproximativ 5 Pascali într-un strat de pietriș sub pardoseala joasă a unei suprafețe de aproximativ 250 mp, este necesar un ventilator cu o
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
linie este instalat pe partea verticală a conductei de evacuare. Ventilatoarele potrivite pentru sistemul de depresurizare a solului (SDS) sunt ventilatoare mixte care permit efectuarea depresiunii la un debit mai mic, fără a fi prea voluminoase. Pentru a genera o depresiune de aproximativ 5 Pascali într-un strat de pietriș sub pardoseala joasă a unei suprafețe de aproximativ 250 mp, este necesar un ventilator cu o putere între 30 și 100 W. Cu un design adecvat, puterea consumată poate fi menținută
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
să asigure respectarea unor condiții. În funcție de anumite criterii, în normativul pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de ventilare și climatizare, instalațiile de ventilare sunt prezentate ca fiind: – Instalații de ventilare naturală, mecanică sau hibridă; ... – Instalații de ventilare în depresiune, în suprapresiune sau în echilibru; ... – Instalații de ventilare locală, generală sau combinată; ... – Instalații cu tratarea sau fără tratarea aerului. ... Aceste instalații trebuie să satisfacă anumite condiții de confort, printre care parametrii de temperatură, umiditate, vizuali, acustici și de calitate a
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]