1,029 matches
-
sale obiecte. Sylvie petrece ore în șir în camera sa invadată doar de o „gaură neagră, desenând mereu siluete de femei ce sunt tot atâtea schițe ale unei identificări care nu-i este permisă. Diferența dintre adultul deprimat și adolescentul deprimat constă probabil în „curiozitatea” afișată față de aceste obiecte interne. Adolescentul deprimat nu acceptă ca un obiect interimar să se substituie acestui obiect al trecutului a cărui pierdere începe s-o resimtă, dar asupra căruia privirea sa rămâne fixată, ca și cum ar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
doar de o „gaură neagră, desenând mereu siluete de femei ce sunt tot atâtea schițe ale unei identificări care nu-i este permisă. Diferența dintre adultul deprimat și adolescentul deprimat constă probabil în „curiozitatea” afișată față de aceste obiecte interne. Adolescentul deprimat nu acceptă ca un obiect interimar să se substituie acestui obiect al trecutului a cărui pierdere începe s-o resimtă, dar asupra căruia privirea sa rămâne fixată, ca și cum ar fi aspirată. Această fixare a obiectului pierdut împiedică „travaliul de doliu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu posibilitățile sale interactive. Clinica reprezentărilor interne regăsește clinica situațiilor interactive. Depresia, prăbușirea, fragilitatea excesivă a unuia sau a ambilor părinți amenință cu siguranță travaliul psihic al adolescentului. Din acest punct de vedere, existența unui părinte depresiv și, mai ales, deprimat este pentru adolescent un factor de risc major: nu numai că acest părinte deprimat constituie o imagine de identificare potențială, dar mai mult, adolescentul nu este liber în a realiza deplasarea investițiilor deoarece retragerea investițiilor reprezintă o amenințare directă pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
excesivă a unuia sau a ambilor părinți amenință cu siguranță travaliul psihic al adolescentului. Din acest punct de vedere, existența unui părinte depresiv și, mai ales, deprimat este pentru adolescent un factor de risc major: nu numai că acest părinte deprimat constituie o imagine de identificare potențială, dar mai mult, adolescentul nu este liber în a realiza deplasarea investițiilor deoarece retragerea investițiilor reprezintă o amenințare directă pentru integritatea imaginii parentale. (cf. cazului Sylvie). Este ca și cum, încercând să păstrăm casa parentală amenințată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să păstrăm casa parentală amenințată de ruină, adolescentul trebuie totuși să ia grinzi roase de carii pentru a o construi pe a sa proprie: totul riscă să se prăbușească. Chiar dacă mama sa nu mai este din punct de vedere clinic deprimată, Élisabeth se teme de reapariția depresiei materne din copilăria sa și deplasează, într-o tentativă de compromis nesatisfăcător, asupra unui prieten relația sa cu o imagine oedipiană fragilizată (prietenul pe care caută să-l înțeleagă și să-l îngrijească). Dar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să-l îngrijească). Dar în același timp, ea se identifică și mai mult cu mama deprimată din trecutul său și întărește relația secretă care o leagă de aceasta. Toate anchetele epidemiologice relevă frecvența existenței părinților deprimați în cazurile de adolescenți deprimați. Putem invoca factorul genetic ereditar: o astfel de ipoteză este probabil justificată în unele cazuri. Dar ea nu trebuie să conducă la ignorarea ipotezelor psihogenetice, deoarece un travaliu psihoterapeutic poate ajuta în mod considerabil adolescentul. În sfârșit, evenimentele trecute sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
identificare tranzitorie (prieteni, grupuri etc.), o decepție sentimentală sunt tot atâția factori acceleratori posibili, ce fixează din ce în ce mai mult adolescentul asupra obiectelor sale interne pierdute. Astfel de evenimente se regăsesc cu o mare frecvență în trecutul îndepărtat sau recent al adolescenților deprimați (cf. cazurile Alice, Sylvie, Gérard, Vincent etc.). DEPRESIVITATEA: TENTATIVĂ DE A TRIUMFA ASUPRA UNUI OBIECT INSUFICIENT SAU DE A DISTRUGE UN OBIECT EXCITANT A trăi suferința unei pierderi, a aștepta un obiect înlocuitor sau chiar fixarea pe urmele obiectului pierdut
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în și prin transfer”. ADOLESCENȚĂ, DEPRESIE ȘI TRĂSĂTURĂ DE PERSONALITATE Studiile referitoare la psihopatologia depresiei adolescenței sunt în prezent rare. În schimb, numeroase lucrări epidemiologice analitice încearcă să accentueze pertinența unei trăsături particulare a personalității sau a temperamentului la adolescenții deprimați pentru a face din aceasta fie un factor de covariație, fie un factor de risc. Aceste lucrări reiau, în general, ipoteze și cercetări în legătură cu adulții deprimați: ipoteza privind temperamentul sau stilul cognitiv în special. În sfârșit, de câțiva ani s-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
încearcă să accentueze pertinența unei trăsături particulare a personalității sau a temperamentului la adolescenții deprimați pentru a face din aceasta fie un factor de covariație, fie un factor de risc. Aceste lucrări reiau, în general, ipoteze și cercetări în legătură cu adulții deprimați: ipoteza privind temperamentul sau stilul cognitiv în special. În sfârșit, de câțiva ani s-a manifestat un interes deosebit privind situația adolescenților handicapați sau retardați mental. Printre aceste lucrări și fără a pretinde exhaustivitate, se numără și cele pe care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
continuare. Goodyer și colab. (1993) analizează diferitele componente ale „temperamentului” (activitate, sensibilitate, timiditate, exprimare emoțională) la 193 de tineri între 11 și 16 ani, dintre care unii prezintă o tulburare depresivă majoră (șaisprezece fete și trei băieți). Ei compară subiecții deprimați și non-deprimați cu ajutorul chestionarelor propuse părinților și profesorilor. Dacă există diferențe de temperament între băieți și fete în cadrul diverselor scări parțiale, în schimb nu există decât o singură diferență semnificativă între subiecții deprimați și cei non-deprimați: tinerii deprimați prezintă o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fete și trei băieți). Ei compară subiecții deprimați și non-deprimați cu ajutorul chestionarelor propuse părinților și profesorilor. Dacă există diferențe de temperament între băieți și fete în cadrul diverselor scări parțiale, în schimb nu există decât o singură diferență semnificativă între subiecții deprimați și cei non-deprimați: tinerii deprimați prezintă o expresivitate emoțională (negativă) mai crescută, întâlnită în special la fete. Autorii notează că evenimentele de viață sunt la fel de frecvente la băieți ca și la fete; ei avansează ipoteza că diferența de prevalență depresivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
compară subiecții deprimați și non-deprimați cu ajutorul chestionarelor propuse părinților și profesorilor. Dacă există diferențe de temperament între băieți și fete în cadrul diverselor scări parțiale, în schimb nu există decât o singură diferență semnificativă între subiecții deprimați și cei non-deprimați: tinerii deprimați prezintă o expresivitate emoțională (negativă) mai crescută, întâlnită în special la fete. Autorii notează că evenimentele de viață sunt la fel de frecvente la băieți ca și la fete; ei avansează ipoteza că diferența de prevalență depresivă funcție de sex care apare la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tulburare depresivă majoră: distimie: șapte, anorexie mentală: cinci, bulimie nervoasă: patru, abuz de substanțe: trei, tulburare de comportament: patru, anxietate: doi). Autorii utilizează o scară de percepție a sinelui (Self-Perception Profile for Adolescent: SPPA) și constată, printre altele, că adolescenții deprimați au la începutul spitalizării o auto-valorizare (self-worth) invers proporțională cu gravitatea depresiei (cu cât depresia este mai gravă, cu atât mai negativă este auto-valorizarea) și diferită statistic de cea grupului martor. Alți itemi ai scării par legați de depresie (participare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau a dispărut în timpul spitalizării. Autorii discută relațiile dintre depresie și percepția socială a sinelui, „devalorizarea sinelui” fiind, nu trebuie să uităm acest lucru, un simptom tipic al stării depresive. Gotlib și colab. (1993) cercetează existența tulburărilor cognitive la adolescentul deprimat. Ei analizează o populație de 1710 adolescenți cu vârste între 14-18 ani (53% fete) din care formează patru subgrupe: - adolescenții cu episod depresiv major (50); - adolescenți care au prezentat o tulburare depresivă în remisie (298); - adolescenți cu alt tip de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihiatrică (54); - adolescenți fără tulburare depresivă în prezent sau trecut și fără alt diagnostic psihiatric (1308). În cadrul tulburărilor cognitive asociate depresiei conform ipotezelor lui Beck, autorii au definit în prealabil „cognițiile negative” și un stil atributiv (Attributional Style) particular. Adolescenții deprimați prezintă particularități ale funcționării cognitive (cogniție negativă, atribuirea evenimentelor negative propriei persoane) ceea ce îi diferențiază de adolescenții în remisie (cei care au fost deprimați) și de adolescenții fără depresie. Întâlnim în această situație constatări făcute deja la adultul deprimat (în raport cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Adolescenții deprimați prezintă particularități ale funcționării cognitive (cogniție negativă, atribuirea evenimentelor negative propriei persoane) ceea ce îi diferențiază de adolescenții în remisie (cei care au fost deprimați) și de adolescenții fără depresie. Întâlnim în această situație constatări făcute deja la adultul deprimat (în raport cu subiectul non-deprimat). În schimb, adolescenții în „remisie” nu par a avea un „stil cognitiv” care să-i diferențieze net de adolescenții martori atunci când simptomatologia depresivă dispare. Această situație este diferită față de constatările efectuate la adult. Autorii găsesc totuși o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
specifice, cităm pe scurt pe McKnew și colab. (1974), care constată la copiii și adolescenții maniaci niveluri diferite ale metoxihidroxifenilglicol în urină față de grupul de control; pe Rao (1994), care compară înregistrările din timpul somnului și secrețiile neuroendocrine ale adolescenților deprimați bipolari cu cele ale adolescenților doar deprimați; pe Botteron și colab. (1995), care raportează o mărire a ventriculelor într-un studiu asupra unui număr mic de cazuri de adolescenți bipolari... Un mare număr de lucrări reiau ipotezele formulate în cazul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
colab. (1974), care constată la copiii și adolescenții maniaci niveluri diferite ale metoxihidroxifenilglicol în urină față de grupul de control; pe Rao (1994), care compară înregistrările din timpul somnului și secrețiile neuroendocrine ale adolescenților deprimați bipolari cu cele ale adolescenților doar deprimați; pe Botteron și colab. (1995), care raportează o mărire a ventriculelor într-un studiu asupra unui număr mic de cazuri de adolescenți bipolari... Un mare număr de lucrări reiau ipotezele formulate în cazul adulților pentru a vedea dacă acestea se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
subiectului... o supradozare clară sau o intoxicare alcoolică majoră care pune, de asemenea, viața în joc...sunt sau nu, în funcție de cazuri sau de țările luate în considerație tentative de suicid (TS). Un exemplu: un băiat de 16 ani și jumătate, deprimat, vorbește de tentativele „sale” de suicid. Chestionat în legătură cu aceasta, el evocă ceea ce numește „prima sa tentativă”: avea 14 ani, era foarte disperat, se gândea de mai multe săptămâni să se sinucidă. A ascuns în camera sa o frânghie groasă pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în aproape jumătate din cazuri. Ele par mai puțin frecvente în stările de proastă dispoziție sau de depresivitate. De reținut că în cadrul crizelor anxio-depresive aceste idei privind sinuciderea nu sunt niciodată exprimate în mod conștient în chestionare. Raportat la populația deprimată, populația obișnuită non-depresivă nu prezintă idei suicidare decât în 2,4% din cazuri. În toate cazurile aceste diferențe sunt extrem de semnificative. În ceea ce privește ideile în legătură cu moartea, este interesant de comparat diferența care există între ideile referitoare la propria moarte și ideile
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în general nu prezintă aceeași diferență de repartiție. Într-adevăr, adolescenții non-depresivi se gândesc adesea sau tot timpul la moarte, de trei ori mai mult decât ar dori să moară (12% contra 4%) și nu există diferență semnificativă între subiecții deprimați și subiecții non-deprimați. Astfel, apare destul de evident că întrebările privind moartea constituie o problemă a adolescenței, în timp ce dorința de a muri sau ideile de suicid par să caracterizeze în mod categoric angajarea într-un proces patologic și sunt corelate cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
securizantă. Larsson și Ivarsson (1998) au constatat și ei o corelație între gravitatea depresiei (scor la BDI) și numărul de tentative de suicid efectuate, dar nu văd nici o legătură cu gravitatea gestului. FRECVENȚA TENTATIVELOR DE SUICID ÎN POPULAȚIA DE ADOLESCENȚI DEPRIMAȚI Din contra, tentativa de suicid este în mod frecvent constatată clinic în populația de adolescenți deprimați. Astfel, în studiul lui Loubeyre (1990) efectuat asupra unui grup de 54 de adolescenți deprimați și spitalizați, 25 de subiecți (46%) au efectuat o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
BDI) și numărul de tentative de suicid efectuate, dar nu văd nici o legătură cu gravitatea gestului. FRECVENȚA TENTATIVELOR DE SUICID ÎN POPULAȚIA DE ADOLESCENȚI DEPRIMAȚI Din contra, tentativa de suicid este în mod frecvent constatată clinic în populația de adolescenți deprimați. Astfel, în studiul lui Loubeyre (1990) efectuat asupra unui grup de 54 de adolescenți deprimați și spitalizați, 25 de subiecți (46%) au efectuat o tentativă de suicid, 13 adolescenți au avut o singură tentativă (24%) și alți 12 (22%) au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
gestului. FRECVENȚA TENTATIVELOR DE SUICID ÎN POPULAȚIA DE ADOLESCENȚI DEPRIMAȚI Din contra, tentativa de suicid este în mod frecvent constatată clinic în populația de adolescenți deprimați. Astfel, în studiul lui Loubeyre (1990) efectuat asupra unui grup de 54 de adolescenți deprimați și spitalizați, 25 de subiecți (46%) au efectuat o tentativă de suicid, 13 adolescenți au avut o singură tentativă (24%) și alți 12 (22%) au avut două sau mai multe tentative. În studiul nostru asupra populației clinice (Marcelli și Fahs
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cazuri de depresie, am identificat 24 subiecți care au avut cel puțin o tentativă de suicid (aproximativ 24%). În 10 cazuri din 24 este vorba de un episod depresiv major (42% din cazurile de tentativă de suicid constatate la adolescenții deprimați), în 7 cazuri din 24 (29%) este vorba de distimie: astfel în 71% din cazuri este vorba de tulburări depresive grave. Celelalte 7 cazuri se repartizează astfel: 3 cazuri proastă dispoziție, 3 cazuri criză anxio-depresivă și un caz depresivitate. În ceea ce privește
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]