4,109 matches
-
recomandări statelor membre printr-o majoritate de două treimi. Stă în natura unei recomandări să fie lăsată la discreția adresantului dacă dorește sau nu să o urmeze. Prin urmare, măsurile de securitate colectivă, luate prin intermediul unor asemenea recomandări, sunt complet descentralizate. Experiența războiului din Coreea i-a făcut conștienți pe majoritatea membrilor ONU de neputința Consiliului de Securitate - permanent în condițiile mondiale actuale - de a se achita de funcțiile sale ca instituție de securitate colectivă. Orice fel de măsuri de securitate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
asemenea măsuri și de susținerea acestora prin consultanța și măsurile suplimentare ale agențiilor specializate ale Națiunilor Unite. Rezoluția „Uniți pentru pace” și Comitetul pentru Măsuri Colective, având în vedere limitele constituționale între care funcționează, nu pot încerca să modifice caracterul descentralizat al măsurilor de aplicare a legii pe care Adunarea Generală le poate recomanda statelor membre. Statele membre rămân la fel de libere cum au fost mereu de a se conforma sau nu acestor recomandări așa cum consideră de cuviință. Descentralizarea formează însuși fundamentul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care se sprijină Rezoluția „Uniți pentru pace” și pe baza căreia funcționează Comitetul pentru Măsuri Colective. Rezoluția și Comitetul ratifică, să zicem, acea descentralizare și încearcă să facă acțiunile descentralizate de impunere atât de eficace cât pot fi asemenea acțiuni descentralizate 28. În realitate, impunerea dreptului internațional rămâne deci la fel de descentralizată în Carta ONU cum am găsit-o în Pactul Ligii Națiunilor și în cutuma internațională. Oriunde s-a făcut o încercare de a da dreptului internațional eficacitatea unui sistem juridic
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a înființa funcții centralizate. Nu s-au făcut deloc eforturi concertate pentru a reforma funcția legislativă a dreptului internațional. Dar s-au făcut încercări succesive pentru a reforma funcția judecătorească și executivă. Împotriva fiecărei asemenea încercări s-a reafirmat caracterul descentralizat al dreptului internațional. În aceste condiții, descentralizarea pare a ține de esența dreptului internațional. Iar principiul de bază care face descentralizarea inevitabilă se regăsește în principiul suveranității. 19. Suveranitateatc "19. Suveranitatea" Natura generală a suveranitățiitc "Natura generală a suveranității" Condamnarea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
aplicarea legii -, dar nu sunt ele însele supuse constrângerilor juridice. Adevărul totuși este că suveranitatea este incompatibilă doar cu un sistem de drept internațional puternic și eficace, deoarece acesta este centralizat. Nu este deloc incompatibilă cu o ordine juridică internațională descentralizată și, de aceea, slabă și ineficace, întrucât suveranitatea națională este chiar sursa acelei descentralizări, slăbiciuni și ineficiențe. Dreptul internațional este o ordine juridică descentralizată într-un dublu sens. În primul rând, regulile sale sunt, ca o chestiune de principiu, obligatorii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
teritoriul imperiului. Nici una dintre aceste condiții militare și politice esențiale nu a fost îndeplinită în trecut; totuși, astăzi ele ne sunt la îndemână. Atunci mijloacele de comunicare nu erau mecanice sau, atunci când erau mecanice, erau foarte individualizate și, prin urmare, descentralizate. știrile și ideile puteau fi transmise pe cale orală, scrisă sau prin intermediul tiparniței pe care o persoană o putea folosi în propria casă. Astfel, în acest domeniu potențialul cuceritor al lumii trebuia să intre în competiție de pe o poziție aproape egală
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fără un oficiu poștal care să-i transmită epistolele și, în mod cert, fără un permis cu care să treacă granițele naționale? Așa cum am arătat deja, instrumentele de coerciție, în trecut, erau în mare măsură nonmecanice și întotdeauna individualizate și descentralizate. Fondatorul potențial al unui imperiu mondial era aproximativ egal cu viitorii săi supuși, cu excepția unei capacități superioare de organizare și pregătire. Fiecare parte avea aproape aceleași arme cu care să reteze, să arunce și să împuște. Cuceritorul, pentru a-și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
buget proprii 8. Deși regulile sunt de obicei încorporate în organizații formale, nu acestea constrâng statele. Instituțiile nu reprezintă o formă de guvernare mondială. Statele trebuie să aleagă respectarea regulilor pe care le-au creat. Pe scurt, instituțiile necesită „cooperarea descentralizată a statelor suverane individuale, fără un mecanism eficient de comandă”9. Pentru a răspunde la celelalte trei întrebări privind modul cum funcționează sau nu instituțiile, trebuie să examinăm separat diferitele teorii instituționaliste. Mai întâi este necesară o scurtă discuție despre
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
domnit în Austria din 1282 până în 1918; din ea au fost aleși împărații Sfântului Imperiu Roman din 1438 până în 1806. Hamilton, Alexander - 1757-1804. Om politic american. Delegat la Convenția Constituțională Federală, unde a fost un susținător puternic al unui guvern descentralizat; este, împreună cu Madison și Jay, autor al Federalist Papers. Ca ministru de Finanțe și fondator al Partidului Federalist în timpul administrației lui Washington, Hamilton a exercitat o mare influență în ceea ce privește afacerile externe și problemele fiscale. Hannibal - 247-182 î.Hr. General cartaginez; a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o serie de clasificări ale structurilor organizatorice propuse de diverși autori. Pornind de la specificul tehnologic al producției, Joan Woodward (1965) a deosebit: structurile ierarhice foarte centralizate; structurile piramidale cu multe niveluri și cu o delegare largă a autorității; structurile line-staff, descentralizate, bazate pe lucrul în echipă. Recurgând la criteriul strategiei de piață, Oliver Williamson (1975) deosebea structurile unitare (organizare centrată pe fabricarea unui singur produs sau serviciu), structurile multidivizionale (centrate pe multiproduse). Luând drept criteriu coaliția dominantă organizațională, Henri Mintzberg (1983
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
8. automatizarea nucleului operațional transformă o structură birocratică administrativă în una organică. Ipoteze pentru factorul mediu: 9. cu cât mediul este mai dinamic, cu atât mai dinamică va fi structura; 10. cu cât mediul este mai complex, cu atât mai descentralizată va fi structura; 11. cu cât piața organizației este mai diversificată, cu atât mai mare va fi propensiunea spre divizarea în unități de piață de bază; 12. ostilitatea extremă în mediul organizației conduce orice organizare la centralizarea temporară a structurilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt regrupate două realități foarte diferite: organizații cu active comune și o direcție generală centrală, a căror activitate se desfășoară în interiorul multor unități, repartizate în teritoriu și dotate cu o anumită autonomie (rețeaua de agenții ale unei bănci); organizații foarte descentralizate, cu frontiere largi, unități autonome între care există relații orizontale. Organizațiile în rețea se caracterizează printr-o mare externalizare și o absență a logicii patrimoniale (vezi Livian, 2001, p. 110). Oricare ar fi tipul sau forma structurilor organizatorice, problema esențială
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în viața grupului, poate favoriza realizarea unui proces informațional, comunicațional și afectiv în mai multe sensuri. Dacă până la sosirea sa grupul avea o structură centralizată (toată informația, stima, recunoștința fiind centrate pe șef), acum grupul ar putea căpăta o structură descentralizată (fiecare putând intra în contact direct cu fiecare, nu doar cu șeful). S-ar putea modifica și tipul de influență în plan ierarhic. De unde până mai ieri vechiul șef nu era ascultat, luat în considerare, acum părerile noul-venitului fac obiectul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
exemplu, psihosociologul american Keith Davis (1968) desprindea patru tipuri de conducere: autoritară, custodială, suportivă, colegială. Australianul Leonard Kazmier (1969) vorbea despre stiluri de conducere pozitive și negative (în funcție de teoria X și Y a lui McGregor) sau despre stiluri centralizate și descentralizate (în funcție de gradul de delegare a autorității). Cu timpul se conturează ideea potrivit căreia tipul de conducere ar fi ceva bazal (constituit sau dat din/de ansamblul calităților, cunoștințelor, aptitudinilor), iar stilul, modul de exprimare și manifestare a tipului de conducere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
singur (Contractul social, II). Într-o societate contractuală, dimpotrivă, individul major alcătuiește Împreună cu semenii săi ă egalii săi ă „un corp de asociați care trăiesc după o lege comună”, cum se va exprima abatele Siéyès pentru a apăra principiul statului descentralizat (Discurs către Adunarea Constituantă, 1789). În cadrul unei societăți civile, copilul poate fi așadar fratele tatălui său. Triumf cartezian al ideii clare șidistincte, această nouă cetățenie deschide calea conceptului modern de Națiune. Fără Îndoială că Taine are dreptate să-i reproșeze
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
răscoală); violența Îndreptată Împotriva persoanelor (violul, tortura, răpirea, transformarea În sclavi) și cea Îndreptată Împotriva bunurilor (furtul, distrugerea, ocuparea teritoriului); violența declanșată la inițiativa unui grup și cea manifestată ca răspuns la atacuri sau provocări. Poate fi punctuală sau constantă, descentralizată sau bine organizată, Însă cu riscuri de derapaj. Este descrisă cea din mediul Închisorilor, dar se dau ca exemple și delincvența marginalilor, femeile bătute, represiunile nejustificat de dure ale poliției. Este denunțată În jungla capitalismului internațional, În dereglementarea piețelor bursiere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sale gândiri, atâta vreme cât există o identitate între Eu și Sine, cât subiectul desenează, căutând un sens pentru sine, contururile unui spațiu social. De asemenea, întrucât subiectul acceptă precaritatea prezentului cu condiția să-i găsească un sens, acesta este o categorie descentralizată a modernității. Individualismul modern nu este decât un alt nume pentru care subiectul atribuie un sens prăbușirii sistemelor tradiționale de referință și își dobândește autonomia cu prețul deteriorării figurilor comunitare ale identității. Procesul de dislocare a unui univers referențial definit
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
o confirmare a ceea ce scria Manuel Castellis acum 15 ani: "Înalta tehnologie joacă un rol major în procesul de internaționalizare, iar acest lucru se petrece la mai multe niveluri. În primul rând, datorită tehnicilor de telecomunicații, e posibilă o gestiune descentralizată și unificată, dar și comunicarea dintre diversele entități răspândite în plan spațial. În al doilea rând, industriile de înaltă tehnologie ilustrează în chip metaforic noile forme ale diviziunii spațiale a muncii. Într-adevăr, există o ierarhie geografică între funcțiile de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
sau Luxembourg. Așa cum scria Knight: "Orașele importante din sistemul internațional sunt unite într-un cadru care alcătuiește societatea globală. Aceasta nu va căpăta o formă ierarhică a unor orașe ordonate în jurul unui centru dominant, ci mai degrabă forma unui sistem descentralizat și pluralist, alcătuit din mai multe centre de putere"20. Mici, dar frumoase Există mai multe orașe mici cu mai puțin de un milion de locuitori și care constituie centre importante de știință, cultură și artă. Printre acestea, pot fi
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
integrală a parcului de tractoare și mașini agricole, numai pentru lucrările agricole și pentru utilizarea rațională și potrivit destinațiilor a cantităților de motorină repartizate. După realizarea noilor structuri administrative, activitățile specialiștilor din centrele agricole vor fi integrate în structurile locale descentralizate, potrivit legii. Articolul 3 Producătorii agricoli particulari, precum și societățile și asociațiile agricole de tip privat pot să angajeze efectuarea de cheltuieli pentru executarea lucrărilor mecanice, aprovizionarea cu îngrășăminte chimice și substanțe de combatere a dăunătorilor, prin unitățile integratoare prevăzute în
HOTĂRÎRE nr. 54 din 7 februarie 1992 privind unele măsuri de intensificare a lucrărilor agricole de primavara şi de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108321_a_109650]
-
de transport și de execuție, în conformitate cu metodologia elaborată de Ministerul Transporturilor, precum și supravegherea și verificarea modului de respectare a prevederilor prezenței hotărâri și ținerea evidentei agenților economici. Oficiul Rutier Central are în subordine servicii rutiere județene, care funcționează ca servicii publice descentralizate. Numărul maxim de persoane încadrate în serviciile rutiere teritoriale la înființare este de 300, cîte 5-12 persoane pentru fiecare serviciu, în funcție de numărul autovehiculelor înmatriculate în județ. Organigrama și statul de funcții ale serviciilor rutiere teritoriale se aprobă de către Ministerul Transporturilor. Organigrama
HOTĂRÎREA nr. 223 din 4 mai 1992 ***Republicată privind normele de organizare şi efectuare a tranSporturilor auto internaţionale de persoane şi mărfuri, a tranSporturilor auto de persoane în trafic interjudetean şi jude��ean şi a tranSporturilor auto de mărfuri agabaritice şi periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108584_a_109913]
-
de transport și de execuție, în conformitate cu metodologia elaborată de Ministerul Transporturilor, precum și supravegherea și verificarea modului de respectare a prevederilor prezenței hotărâri și ținerea evidentei agenților economici. Oficiul Rutier Central are în subordine servicii rutiere județene, care funcționează ca servicii publice descentralizate. Numărul maxim de persoane încadrate în serviciile rutiere teritoriale la înființare este de 300, cîte 5-12 persoane pentru fiecare serviciu, în funcție de numărul autovehiculelor înmatriculate în județ. Organigrama și statul de funcții ale serviciilor rutiere teritoriale se aprobă de către Ministerul Transporturilor. Organigrama
HOTĂRÎREA nr. 223 din 4 mai 1992 ***Republicată privind normele de organizare şi efectuare a tranSporturilor auto internaţionale de persoane şi mărfuri, a tranSporturilor auto de persoane în trafic interjudetean şi judeţean şi a tranSporturilor auto de mărfuri agabaritice şi periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108583_a_109912]
-
urgență, servirea mesei la cantină de ajutor social poate fi aprobată, pentru cel mult 3 zile, de directorul cantinei. ... Articolul 6 (1) Directorii și contabilii șefi ai cantinelor de ajutor social se numesc în funcție de către primari, cu avizul serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale. ... (2) Organigramele și numărul de personal pentru cantinele de ajutor social se aprobă de către consiliile locale, la propunerea primarilor, cu consultarea prealabilă a serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale. ... Articolul 7
HOTĂRÎRE nr. 290 din 1 iunie 1992 privind cantinele de ajutor social. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108650_a_109979]
-
numesc în funcție de către primari, cu avizul serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale. ... (2) Organigramele și numărul de personal pentru cantinele de ajutor social se aprobă de către consiliile locale, la propunerea primarilor, cu consultarea prealabilă a serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale. ... Articolul 7 (1) Asigurarea bazei materiale necesare funcționarii cantinelor de ajutor social și controlul activității acestora se realizează prin grijă autorităților administrației publice locale. ... (2) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale rețelei cantinelor
HOTĂRÎRE nr. 290 din 1 iunie 1992 privind cantinele de ajutor social. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108650_a_109979]
-
și de capital ale rețelei cantinelor de ajutor social se face prin bugetele locale, cu încadrare în transferurile de fonduri de la bugetul de stat la bugetele locale, aprobate în condițiile legii. ... (3) Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin serviciile sale publice descentralizate, asigură cantinelor de ajutor social asistență de specialitate. ... Articolul 8 (1) Fondurile de investiții necesare dezvoltării rețelei cantinelor de ajutor social se vor acorda în condițiile prevăzute de art. 7 alin. (2) din prezenta hotărîre, cu respectarea prevederilor legale referitoare
HOTĂRÎRE nr. 290 din 1 iunie 1992 privind cantinele de ajutor social. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108650_a_109979]