79,897 matches
-
cu pricina dintre autor și cititor. Opinia cea mai răspîndită, azi că și ieri, este că utilizarea limbii în ficțiunile literare diferă de utilizările uzuale în măsura în care descrierile fictive nu sînt nici adevărate, nici false. Aș susține mai degrabă ca daca descrierile care privesc realitatea pot fi verificate, existînd totdeauna alternativă, cele care privesc ficțiunea nu pot fi supuse la această probă. Dar ele trebuie să pară adevărate, iar atunci cînd par false, devin stînjenitoare pentru cititor. Cititorul nu e interesat să
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
examene. Din experiența, profesorii știu ce trebuie scris, pentru o notă bună, la tezele de capacitate și bacalaureat, chiar dacă și ei și elevii au alte perspective interpretative decît canonul impus de Bărboi-Boatcă-Popescu. Exemplele date de George Ardeleanu sînt tragi-comice, iar descrierea unei lecții deschise despre Eminescu pare un scenariu reușit al trupei Divertis (doar un exemplu: în finalul poemului Sară pe deal, actanții lirici își reazemă capetele unul de altul și adorm surîzînd). Autorul articolului observa că nu doar Eminescu și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
sau cuvintele străine) rîme rare. Jocul formal se desfasoara și în spațiul pe care îl oferă raportul dintre schemă ritmica și continuitatea sintactica a frazei - respectiv în domeniul ingambamentului. În Versificația românească (Timișoara, Facla, 1980), I. Funeriu adopta, distantîndu-se de descrierile clasice și de diferențele dintre ele, o definiție practică și ușor de aplicat a ingambamentului ("scindarea unui lanț lexico-sintactic prin plasarea elementelor sale componente în versuri diferite", p. 98); în același timp, propunea o interesantă metodă de ierarhizare a tipurilor
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
mai ales dintre nume și persoane, cu implicațiile lor istorice, sociologice și psihologice - pot deveni un subiect de investigație de-a dreptul fascinant. Studiul Domniței Tomescu nu e o carte de popularizare: are o miză lingvistică foarte serioasă, oferind prima descriere completă și sistematică a comportamentului morfologic al numelor proprii românești. Prezentarea strict gramaticala, clară și riguroasă, fixează punctele de reper indispensabile pentru a vorbi despre statutul special pe care il au în limba numele proprii. Autoarea a ales drept categorii
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
Fiecare din aceste categorii e supusă unei examinări formale, în funcție de parametrii flexiunii nominale: gen, număr și caz. Un capitol introductiv despre prezența numelui propriu în gramaticile românești, precum și prezentarea concluziilor după fiecare categorie discutată asigura completitudinea demersului științific. Dincolo de acestea, descrierea formală oferă baza pentru observații foarte interesante, si care ar trebui în primul rînd relevate pentru a dovedi interesul mai larg al cercetării în cauză. Investigația gramaticala e un prilej pentru a inventaria principalele caracteristici ale sistemului antroponimic românesc, bazat
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
noi cu presupusu^...?! Nu-i așa, nea Matei?! Nu-i așa, bătrâne domn care ai apucat și alte vremuri, nu doar cele de astăzi... ?! ...Privindu-l atent, bătrânul domn dădu să-i răspundă. Nu reuși: - mormăi totuși în sine"), până la descrierea ciorapilor groși, "împletiți" ai Mariei, semn al bunăstării unor vremuri în care până și acest umil accesoriu vestimentar, atunci când se găsea, arată oribil. Dar, mai presus de orice, replică fulminanta, memorabilă a aceluiași Matei când li se reproșează faptul că
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]
-
indescifrabilului" troscot sau "întristătoarei" lucidități a "cartofilor galbeni" și nu e atras de fascinantele "constelații grabnice de zburătoare". Revenirea la vremea maturității (în partea intitulată "Lira meditativa") îl dezleagă pe poet de sentimentalism, pune elipsa mai presus de confesiuni și descrieri, dar, reapare, paradoxal, explozia de fructe, flori, păsări și culori. Se schimbă însă tonul, devine elegiac ("Aici sfîrșește elegia: în pămîntul negru/ sub albastrul iluziei"). "Îngîna lira/lîngă crucea galbenă/ a iasomiei/ dorul sfîșietor/Curată sufletul de mîluri/ și în
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
brutal episod de ăacumulare primitivă a capitaluluiă, catalanii așezați în Grecia și-au descoperit o profundă și sinceră vocație de admiratori ai splendorilor Antichității elene. Regelui lor, Pere III - el ceremoniòs - al Aragonului, i se datorează de pildă o entuziasta descriere a Acropolei (cu secole înainte de declanșarea pasiunii clasicizante a Renașterii): la pus rica joia qui al mon sia, e tal que entre tots los reis de cristians envides la porien fer semblant s ^nestemata mai prețioasă nu s-a văzut
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
două jumătăți de măsură: ceea ce la dreapta e considerat eroare gravă, pată de neșters, orbire impardonabila, la stanga ar fi excitație juvenila, păcat (benign) de tinerețe, lirism necontrolat". Chiar mai interesantă apare metamorfoza suferită de vajnicii combatanți în numele "Cărticicăi roșii". În descrierea freneziei tinerilor maoiști francezi ("cei mai mulți copii de bani gata") în a se apropia de clasa muncitoare (dovedind un acut sentiment al culpei față de poziția lor socială pe care incearca, parcă, s-o exorcizeze!), ironia lui Alexandru călinescu e devastatoare. Să
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
drept "Cel mai bun lung-metraj de ficțiune 1998" a fost F. est un salaud de Marcel Gisler (38 de ani). Un film-bombă. Nu atît subiectul (relația homosexuala dintre un puști de 16 ani și un rocker-Înger al Morții), cît naturalismul descrierii acestei relații duse dincolo de bine și rău (cu scene sado-maso, prostituție, droguri și tot tacîmul) a luat piuitul... Inspirat de un român, plasat în permisivii ani ^70 - cu The Doors și Velvet Underground pe coloana sonoră -, F. est un salaud
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
ce coboară de pe mal pînă în adînc. Întîlnești aci cea mai multicolora mulțime a Orientului". Evident - se putea? - în apropiere e un templu. Și, de acolo, spre Gange e un loc unde se ard (adică se "înmormîntează") cadavrele. Terifiantă e descrierea ceremoniei, cu oamenii deloc triști care așează cadavrul, înfășurat în cîrpe albe, pe o bucată de lemn, în jurul căruia, copii și preoți aglomerează brațe de vreascuri, presîndu-l cu lemne lungi. Cînd începe a arde, mortul parcă ar voi să se
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
e Darjeeling, reședință de vară a guvernatorului englez al Indiei! Călătoria, pe jos, prin Himalaya, spre înalturi, nu e atît pitoreasca (evitat, mereu, cu grijă) cît exactă și, fatal, colorată prin peisaj, efort și oameni (însoțitori și călăuze), nemaivorbind despre descrierea vizitei la mînăstirea buddhistă și alta tibetana, firește, în înălțimile muntelui. Și, mai sus, ajunge în jungla himalayană, undeva la unsprezece mii de picioare de la poale, pe ceață, pe vînt, frig aspru și ploaie necontenita. dar, extaziat, exclama: "am văzut
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
himalayană, undeva la unsprezece mii de picioare de la poale, pe ceață, pe vînt, frig aspru și ploaie necontenita. dar, extaziat, exclama: "am văzut Kinchinjanga! am văzut Kinchinjanga! Am uitat toate necazurile și toată ploaia și toată ceață." Halucinanta e, aici, descrierea lipitorilor, din cauza căderii neprevăzute în vale: Cine a spus că tigrul, sau leul, sau cobră e animalul cel mai temut al junglei - nu cunoaște junglă la început de monsoon. bestiile acestea blînde te ucid o dată. Dar lipitorile? Se apropie - și
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
de lemn (restricții suplimentare, imprecizie, evitarea extremelor, a denumirilor unor regiuni etc.). Textul meteorologic e caracterizat, în esență, de căutarea unui compromis între exactitatea științifică și interesul practic al publicului, între un limbaj precis, codificat, neologistic - și unul tradițional, al descrierii "naturale", spontane a stării vremii. Odată depășite constrîngerile exterioare, politice, în structura tipului de discurs au apărut unele modificări. Programele de televiziune au inovat în modul cel mai evident, substituind modelul autorității științifice (meteorologul, sobru, posesor al unui limbaj ezoteric
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
operația de "traducere" - dintr-un limbaj tehnic în cel al experienței cotidiene și, în același timp, dintr-un ton neutru, obiectiv, într-unul profund marcat de afectivitate, de trăirea subiectivă a cursului vremii. Primul registru nu mai are nevoie de descrieri; îi amintesc, doar, prin cîteva exemple, unele trăsături specifice: existența unor termeni-reper, care corespund unei stricte codificări cantitative, reflectate și în combinările lor limitate (vreme "deosebit de rece, geroasă pe alocuri"; "rece, geroasă"); gradația ("vîntul va sufla de la slab la moderat
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
biserică imensă, din banii publici) sau cea despre scriitorimea română, supusă "exact cât trebuie" antecesorului dictator al lui Sapiens, devenită însă mai apoi cu atat mai intransigenta - "mai cu seamă când e vorba de gloria propriului grup, meritata sau nu". Descrierea symposionului literaților e partea cea mai satirica a epistolarului: personajele poartă nume precum Sugens (exeget), Caius Philo Cadaverina (admirator al numai gloriilor trecute), Amens, Scabidus, Aebilitatis etc. Iată, de pildă, biografia semnificativă a marelui filozof și scriitor Aemilius Rabiosus: "Plecase
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
și mari, în vasoane aurite, care stau înaintea jubiliarilor și tortă mare și luxos decorată cu inscripțiunea Să trăiască jubiliarii". Să mă opresc aici, cu observația că bătrînului preot Porumbescu era, din plin, înzestrat cu simțul detaliului, cu aplecare spre descrierea ospețelor. Avea har de prozator și, dacă ar fi stăruit, putea scrie excelent proză de atmosferă. Și, în sfîrșit, să-mi fie îngăduit să citez, în final, o splendidă scrisoare, din octombrie 1893, către ginerele său, soțul iubitei Mariorica: "Iubite
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
an preajma unui cămin studențesc. Toată lumea al cunoaște și al ăndrăgeste, deși el nici nu prea arată a câine, având par puțin, o culoare nehotărâta și picioare crăcănate: "Nu puțini din locuitorii acestei cetăți mai curând ați puteau da o descriere a prietenului public, patrupedul Leutu', decât să recunoască ănfătisarea rectorului sau a primului ministru. Leutu' an sus, Leutu' an jos; Leutu' an față, la P5; Leutu' lângă fabrică de pâine; Leutu' pe malul Dâmboviței; Leutu' luând șuturi șăgalnice, parcă date
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
a neamului, fie că ăndepărtează, curajos și benefic, reziduurile ideologiei national-comuniste... Să trecem, ansa. Atât cât a fost publicat - doar ănsemnările dintre 1 ianuarie și 24 august 1944 -, Jurnalul lui Ioan Hudița este totuși un document de neocolit pentru ăntelegerea, descrierea și interpretarea vieții politice românești din ultimele opt luni ale regimului antonescian. Un document util, totodată, si pentru cunoașterea ambiantei culturale și intelectuale din România acelui moment. Iar surprizele nu lipsesc. Spre exemplu, G. Călinescu se declară, ăn 1944, admirator
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
Virgil Gheorghiu, Petru Dumitriu ș.a.m.d. an "tabloul" literaturii române postbelice, nu ănsemna câtuși de puțin a-i elimina pe alții, socotiți uzurpatori. Dar ceea ce nu se făcuse, ori se făcuse doar sporadic și exclusiv an afară României, era descrierea liberă a modului an care, la sfârșitul anilor '40, literatura română fusese distrusă cvasi-integral. Aspectul general al literaturii române din primul deceniu de după instalarea regimului comunist este unul de Hiroshima devastată de bomba atomică. Existența an acest vast și dezolant
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
Românul se povestește și se analizează plin de spirit și de ironie. Criticii vremii o numesc textualism. Se pune accentul pe concret, existențial și alegorie socială" etc. O senzație de rătăcire în timp i-o mai provoacă lectorului și scurtele descrieri sau portretele eroilor, romanțioase și cu un iz pașoptist: "(...) Alex observa la o masă alăturată o tânără cu părul căzut pe umeri că o beteala de aur și ochii că un iaz sărutat de soare. Era în prezența unui bărbat
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
ca și în cel despre limba români (autor: W. Greller). Folosind un limbaj accesibil și nespecialistilor și oferind o bibliografie fundamentală minimala, articolele enciclopediei par să-și fi propus să se adreseze unui public destul de larg; nu furnizează, deci, o descriere specializată a structurii limbilor (cu particularitățile lor propriu-zis lingvistice - tipologice, gramaticale), chiar nivelul lexical fiind evocat doar pentru a ilustra fenomenele de contact cu alte limbi. De mai mult interes se bucură istoria socială a limbilor: procesul de standardizare, primele
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
și simplu purtați de val, ca într-un spectacol, fără opinie personală, deși de acum până la alegeri, poate mai mult ca oricând, e nevoie tocmai de asemenea opinii ce dau discernământul." (3 mai 1990) Demn de remarcat este faptul ca descrierea stării de spirit dominante din societatea românească din primele luni de după revoluție nu și-a pierdut nici azi actualitatea. Și nu este vorba doar de agitația noastră haotică, ci și de alte caracteristici ale sentimentului românesc al politicii, pe care
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
din faubourgul Saint-Germain." Mai ăntăi că ducele de Maufrigneuse acorda cele mai mari libertăți conjugale soției sale care, ăn Comedia umană, fiindu-i socotite toate aventurile, ajunge la impunătoarea cifră de vreo treizeci de amanți. Dicționarul, simplificând, continuă pe scurt descrierea eroinei, cea mai complexă și mai perversa curtezana din opera lui Balzac. Leș liaisons dangereuses pălesc... Citim din Bompiani: ..." Se spune că numele amanților ea i-ar păstra ăntr-un album pe care al arată bucuroasă cui vrea. Cea mai mare
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
are propriile sale cauze, atât doar că aceste cauze particulare seamănă una cu alta, uneori părând identice. Petrecut mai la vedere decât altele, scandalul echipei naționale poate fi cercetat cu folos pentru a obtine dacă nu mari generalizări, cel putin descrierea anumitor elemente constante care depășesc lumea fotbalului. Disputa dintre câțiva jucători notorii ai echipei de fotbal a României și antrenorul lor seamănă izbitor cu fenomenul producerii de rupturi politice din lumea partidelor autohtone. Deosebirea e că politicienii se despart la
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]