793 matches
-
prezenta stadializarea morfologică TNM a cancerului bronhopulmonar. Actualmente este în uz clasificarea propusă de American Joint Committee for Cancer Staging and End Results Reporting (AJC), modificată în 1986 și revizuită în 1996. În această clasificare extensia tumorală este apreciată prin descriptorul T, prezența metastazelor în ganglionii limfatici prin descriptorul N, iar prezența sau absența metastazelor la distanță prin descriptorul M (tabelul 6.11). Pacienții vor fi astfel plasați în diferite stadii, în funcție de combinațiile TNM rezultate în urma explorării efectuate. Există diferențe între
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
este în uz clasificarea propusă de American Joint Committee for Cancer Staging and End Results Reporting (AJC), modificată în 1986 și revizuită în 1996. În această clasificare extensia tumorală este apreciată prin descriptorul T, prezența metastazelor în ganglionii limfatici prin descriptorul N, iar prezența sau absența metastazelor la distanță prin descriptorul M (tabelul 6.11). Pacienții vor fi astfel plasați în diferite stadii, în funcție de combinațiile TNM rezultate în urma explorării efectuate. Există diferențe între stadiile vechii clasificări (1986) și ale celei propuse
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
Cancer Staging and End Results Reporting (AJC), modificată în 1986 și revizuită în 1996. În această clasificare extensia tumorală este apreciată prin descriptorul T, prezența metastazelor în ganglionii limfatici prin descriptorul N, iar prezența sau absența metastazelor la distanță prin descriptorul M (tabelul 6.11). Pacienții vor fi astfel plasați în diferite stadii, în funcție de combinațiile TNM rezultate în urma explorării efectuate. Există diferențe între stadiile vechii clasificări (1986) și ale celei propuse în urmă cu 10 ani și pe care o utilizăm
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
FitzGerald (2003) Analizând interacțiunile dintre interlocutori proveniți din diverse culturi, FitzGerald (2003, pp. 168-169) propune o clasificare compozită a stilurilor comunicative, rezultată dintr-o abordare integrată a celor patru dimensiuni prezentate mai sus. Tabelul pe care îl propune este următorul: Descriptor (stil de comunicare) Grup cultural Instrumental-exact Culturile de limbă engleză, culturile din Europa de Nord și de Vest Spontan-argumentativ Culturile din Europa de Est Implicat-expresiv Culturile din Europa de Sud și din America Latină Elaborat-dramatic Culturile din Orientul Mijlociu Birocratic-contextual Culturile din Asia de Sud Succint-supus, deferent Culturile
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sau diferite forma ții muzicale. La nivelul învățământului primar, prin introducerea Noului Sistem de Evaluare, pe baza descriptorilor de performanță, s-a urmărit punerea accentului pe dezvoltarea spiritului de echipă, nu pe competiție și ierarhizare. Notarea prin calificative, descrise prin descriptorii de performanță, asigură coerența și compatibilitatea în notare, permițând discriminarea mai scăzută, considerată mai puțin importantă pentru învățământul primar. c) Funcția diagnostică Această funcție evidențiază valoarea, nivelul și performanțele pregătirii elevilor la un moment dat. Pot fi diagnosticate prin evaluare
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
limba română existente în vederea realizării unei estimări cu privire la amploarea fenomenului, comunitățile selectate pentru studiu au fost analizate pe baza unei grile de observație prezentate în Tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1. Grilă de observație a comunităților virtuale religioase Dimensiune Indicatori Descriptori Scop și misiune Scopul declarat al comunității dezbateri teologice, extinderea activităților, demersuri misionare, prozelitism, proiecte sociale Structură Forma de organizare tipul suportului tehnic: forum/grup de discuții (ex: Yahoo group)/website Grafica elemente de design individualizat, simboluri grafice Opțiuni acțiuni
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
poate oglindi complet fondurile și structura unei biblioteci și în altă ordine de idei, marchează ordinea și varietatea culturii”(<footnote Ibidem, p. 98. footnote>) Cataloagele zecimale sunt mereu actualizate în funcție de modificările primite de la IFLA. După începerea informatizării, se introduc și descriptori, un tezaur românesc care are ca suport clasificarea zecimală, alteori se recurge la traducerea în limba română a tezaurului RAMEAU. În lipsa unei Agenții bibliografice naționale, un colectiv de bibliotecari din BCU Iași a început lucrul și la fișierul de autoritate
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
plastic. Cristina Sărăcuț analizează deci, cu mijloacele naratologice relația dintre pictură și literatură și se oprește în special asupra modalităților, diferite, prin care se reprezintă timpul în romanele analizate. Ea adaptează la analiza ekphrasis concepte din naratologie, cum ar fi descriptor și descriptar, unde se transformă elemente ale cuplului narrateur/narrataire, adică "narrator" și "destinatar al narațiunii" (p. 107). În alte exemple, autoarea comentează raportul dintre narațiune și descriere, observând că "fragmentul ekphrastic îndeplinește funcția de analepsă" (p. 98). În Capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
explorării ei din perspectiva rolului în construcția romanescă. Studiile lui Philippe Hamon, Michel Riffaterre, Alain Buisine, Michel Beaujour, Jean Michel Adam configurează a doua orientare în teoria descrierii din această perioadă. Du descriptif (Despre descriere) interoghează mecanismele interioare ale relației descriptor/descriptar. Philippe Hamon pornește în cercetarea sa de la câteva premise. Anunțat și de studiul lui Genette, unul din punctele de plecare rezidă în observația că narațiunea și descrierea se află pe același nivel al enunțului, dezvoltând o relație de interacțiune
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
într-o analiză minuțioasă a mecanismului acestei operații discursive. Studiul dezvoltă însă și o perspectivă extratextuală asupra descrierii, de data aceasta pusă în relație cu destinatarul ei. Preocuparea constantă a autorului rămâne configurarea statutului celor doi actanți ai operației descrierii, descriptorul și descriptarul, fiecăruia alcătuindu-i-se (în final) un "portret robot". Descriptorul (autorul sau un personaj care își asumă privirea descriptivă) este un savant care, pentru a construi o descriere, își pune în valoare întreaga sa cunoaștere enciclopedică a universului
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
posibilul cititor. Studiul este important și în ceea ce privește descrierea ekphrastică. Abordarea lui Phillipe Hamon se dovedește a fi fertilă din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, studiul mizează pe revelarea structurii operației descriptive și a principalilor ei actanți, descriptorul și descriptarul. Descrierea ekphrastică se configurează astfel ca o operație discursivă dialogică, un schimb estetic între cel care evocă verbal tabloul și cel pentru care se reprezintă verbal obiectul vizual. Mai mult, ierarhizarea acțiunilor pe care le face descriptarul confruntat
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
interpretare a obiectului de artă real și de a întrevedea astfel dimensiunea hermeneutică a ekphrazei în construcția romanescă. Dualitatea riffateriană a descrierii constituie o premisă a studiului lui Michel Beaujour, Some Paradoxes of Description. Evaluată din punctul de vedere al descriptorului, o descriere literară nu este niciodată obiectivă. Un pasaj descriptiv este, din partea autorului, un exercițiu de cercetare hermeneutică a realității, iar rezultatul nu este reprezentarea mimetică a obiectului, ci a imaginii lui create de imaginația descriptorului. Două sunt dimensiunile descrierii
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
punctul de vedere al descriptorului, o descriere literară nu este niciodată obiectivă. Un pasaj descriptiv este, din partea autorului, un exercițiu de cercetare hermeneutică a realității, iar rezultatul nu este reprezentarea mimetică a obiectului, ci a imaginii lui create de imaginația descriptorului. Două sunt dimensiunile descrierii care îi determină caracterul ambivalent: una referențială, a impulsului realist, și una a individualismului exacerbat, tradus prin subiectivitate 43. Elementul prin care se remarcă grila lui Beaujour constă în faptul că oferă o perspectivă diacronică asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cât de mici, ca să-l seducă prin efecte instantanee numai, și numai prin retorica șocului"49. Teoretizarea ekphrasis-ului ca formă a descrierii reprezintă însă contribuția esențială a lui Michel Beaujour. Odată cu definiția sa, ekphraza dezvoltă o schemă bipolară cu un descriptor (autor sau personaj) - care a resimțit o stare de emoție puternică provocată de stimulul vizual - și un descriptar căruia acestă relatare i se adresează. Astfel, un pasaj ekphrastic "se justifică dacă obiectul sau locul descris provoacă o impresie puternică, umplând
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
autor sau personaj) - care a resimțit o stare de emoție puternică provocată de stimulul vizual - și un descriptar căruia acestă relatare i se adresează. Astfel, un pasaj ekphrastic "se justifică dacă obiectul sau locul descris provoacă o impresie puternică, umplând descriptorul dezorientat de dorință: el încearcă să provoace prin cuvinte o emoție asemănătoare în cititor"50. Dar studiul care face din problematica vizualului un subiect esențial în abordarea descrierii este semnat de Alain Buisine. Autorul optează pentru analiza unor texte din
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
este astfel direct condiționată de preocuparea discursului literar (apariția și expansiunea curentului literar naturalist) și științific (inventarea fotografiei) pentru elementele vizualului. Particularitatea fundamentală a discursului descriptiv este obsesia scopică. Din perspectiva lui Alain Buisine, valențele în cazul triadei obiect reprezentat/descriptor/descriptar se modifică. Prevalează nu atât relația obiectului descris cu autorul descrierii, cât aceea dintre autor și destinatarul textului 51. Realitatea, susține aforistic Buisine, există atâta timp cât este descrisă, iar descrierea constituie cea mai pertinentă formă de reflecție a ei52. Perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
descrierii. Bernard Vouilloux situează momentul detașării ekphrasis-ului ca specie aparte al descrierii odată cu scrierile lui Diderot și cu începutul realismului, în secolul al XIX-lea57. Complexitatea actului descriptiv ekphrastic rezidă în asimetria dintre cele două relații ce structurează descrierea: relația dintre descriptor și descriptar pe de o parte și cea dintre contemplator și tablou pe de altă parte. Nu sunt patru elemente implicate în această operație, ci trei: tabloul, descriptorul (sau contemplatorul) și cel căruia îi este destinată descrierea ekphrastică 58. c
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
rezidă în asimetria dintre cele două relații ce structurează descrierea: relația dintre descriptor și descriptar pe de o parte și cea dintre contemplator și tablou pe de altă parte. Nu sunt patru elemente implicate în această operație, ci trei: tabloul, descriptorul (sau contemplatorul) și cel căruia îi este destinată descrierea ekphrastică 58. c. O absență marcantă sau De ce nu avem ekphrasis? Este o realitate evidentă faptul că în literatura română nu există o apetență teoretică pentru ekphrază. Până la intervalul asupra căruia
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Antipa de ce a ales această pictură. Cum Antipa îi răspunde printr-o întrebare, Pașaliu se lansează într-un discurs despre detaliile și semnificația picturii flamande. Chiar din debut, se poate observa ambivalența construcției ekphrastice. Fragmentul descrie pânza și reacția personajului descriptor, în timp ce finalul lui marchează comentariul compoziției plastice. Prima componentă a descrierii ekphrastice reflectă mimetic organizarea spațiului pictural din această scenă de interior: Așadar, domnilor studenți, închipuiți-vă o încăpere nu prea înaltă, abia mai mare decât o chilie. Tavanul de
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
tehnică și cea literară este organizarea discursului. Itinerariul pe care îl parcurge ochiul personajului contemplator orientează lectura pânzei de sus în jos, "citind" obiectele și apoi figura feminină. Ordinea înregistrării detaliilor în discurs servește unei intenții metadiscursive. În fapt, personajul descriptor evocă precaritatea și simplicitatea decorului pentru a se putea lansa apoi în interpretarea lui. Este vorba aici despre demnitate și "tihnă pentru suflet". Comentariul lui Pașaliu devine remarcabil pentru că subliniază realismul exibat al scenei de interior: "Nimic pentru imaginație, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în egală măsură, interogația retorică ("Dar ce fel de muzică scot ei, când sunt trimiși la plimbare pe digul de piatră?"). Dimensiunea declamatorie a fragmentului subliniază și particularitatea esențială a descrierii ekphrastice reflexive. O descriere ekphrastică reflexivă pune descriptarul și descriptorul într-un context dialogic. Având drept subiect tabloul, descriptorul creează un discurs care este rezultatul alegerii subiective (a unui tablou sau a unor detalii ale lui) și, în același timp, al transferului imaginii vizuale în imagine verbală. În această logică
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
muzică scot ei, când sunt trimiși la plimbare pe digul de piatră?"). Dimensiunea declamatorie a fragmentului subliniază și particularitatea esențială a descrierii ekphrastice reflexive. O descriere ekphrastică reflexivă pune descriptarul și descriptorul într-un context dialogic. Având drept subiect tabloul, descriptorul creează un discurs care este rezultatul alegerii subiective (a unui tablou sau a unor detalii ale lui) și, în același timp, al transferului imaginii vizuale în imagine verbală. În această logică, descriptarul rămâne contemplatorul pasiv pe care descriptorul îl convinge
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
subiect tabloul, descriptorul creează un discurs care este rezultatul alegerii subiective (a unui tablou sau a unor detalii ale lui) și, în același timp, al transferului imaginii vizuale în imagine verbală. În această logică, descriptarul rămâne contemplatorul pasiv pe care descriptorul îl convinge cu ajutorul strategiilor discursive. Structura acestui fragment evidențiază cele două constante ale descrierii ekphrastice reflexive: descrierea ekphrastică înțeleasă ca descriere realistă a unei opere de artă și descrierea ekphrastică percepută ca înregistrare a reacției personajului care descrie. Din această
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
adâncit în calcule, un țăran așteaptă sprijinit într-o bâtă și cu căciula în mână, iar altul stă ascuns după ușă. Predilecția pentru scena de acțiune în defavoarea celor pasive susține din nou ipoteza unei lecturi de identificare a personajului contemplator, descriptorul, cu un rol din scenariul redat pe pânză. Reta citește scena picturală, reținând cele două personaje în mișcare și decriptând acțiunea lor în logica rolurilor de opresor și oprimat. A treia parte a fragmentului ekphrastic redă reacția lui Chiril, al
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
gândească repede și ușor, plin de o exaltare lăuntrică, (vezi nota 8). Acest pasaj al fragmentului ekphrastic este relevant și în ceea ce privește designul tipologiei ekphrastice. Secvența particularizează descrierea ekphrastică reflexivă. Aceasta se poate defini nu doar ca un simplu " schimb " între descriptor și descriptar, ci ca un transfer de opinii dinspre desciptor spre descriptar, în urma căruia cel care este invitat să contemple pânza asumă privirea celui care o descrie. Fragmentul ekphrastic descriptiv regizează momentul "convertirii". Forța ekphrasis-ului nu constă aici atât în
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]