2,020 matches
-
punct de vedere intelectual, este încercarea de a privi opțiunea securității colective ca o formă particulară de instituționalizare a balanței de putere în vederea descurajării agresiunii într-o primă fază, dar și ca formă de contrabalansare a agresiunii în cazul eșecului descurajării. Este evident că pentru teoreticienii liberali, primul război mondial a fost interpretat esențialmente ca o dovadă a eșecului politicii internaționale bazate pe principiile balanței de putere. O parte a acestui eșec derivă din incapacitatea de a răspunde provocării legate de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în perioada 1868-1945), Uniunea Sovietică (1917-1991), Italia (1861-1943), Marea Britanie (1792-1945) și Statele Unite (1800-1990) se comportă, apreciază el, în conformitate cu enunțurile realismului ofensiv. În toate aceste cazuri, evidențele istorice susțin - apreciază Mearsheimer - enunțurile realismului ofensiv, iar cazurile de non-expansiune s-au datorat descurajării reușite: astfel, Germania nu se manifestă agresiv în perioada 1871-1900 întrucât, după unificare, tentativa de hegemonie continentală era blocată de celelalte Mari Puteri europene. În privința „echilibratorilor de peste mări”, Marea Britanie și Statele Unite, neglijarea de către aceștia, în anumite perioade, a imperativului realist-ofensiv
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
egalitate între auto-ajutorare și adoptarea unor comportamente competitive, trecând cu vederea aspectele cooperative ale acțiunii statelor pe arena internațională anarhică. El pledează pentru o transformare a teoriei structurale, pornind de la dilema securității: statul trebuie să-și întărească propria capacitate de descurajare și de apărare, fără a submina astfel capacitățile de descurajare și apărare ale altor state. Aceasta ar presupune transformarea teoriei structurale bazate pe putere înțeleasă ca resurse agregate într-o teorie bazată pe capabilități militare și strategie. Statul ar trebui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vederea aspectele cooperative ale acțiunii statelor pe arena internațională anarhică. El pledează pentru o transformare a teoriei structurale, pornind de la dilema securității: statul trebuie să-și întărească propria capacitate de descurajare și de apărare, fără a submina astfel capacitățile de descurajare și apărare ale altor state. Aceasta ar presupune transformarea teoriei structurale bazate pe putere înțeleasă ca resurse agregate într-o teorie bazată pe capabilități militare și strategie. Statul ar trebui să-și poată dezvolta capacitățile militare pentru a efectua anumite
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vedere complexitatea acestui domeniu de cercetare, cu atât mai mult cu cât ele constituie unul dintre puținele (dar și cele mai folosite) mijloace de apărare a statului în societatea anarhică - întrucât alianțele joacă, de obicei, și un important rol de descurajare. Radu-Sebastian Ungureanu Securitatea colectivă Temă-cheie a relațiilor internaționale, modul în care este privită securitatea definește în bună măsură liniile directoare și programele de cercetare a diferitelor teorii din domeniu. Realismul și liberalismul, cele două mari curente de gândire considerate clasice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în vederea atingerii unor obiective comune, statele trebuie să încerce să-și depășească frica și să învețe să coopereze (Baylis, 2001, p. 264). În viziunea liberală, instituția securității colective prezintă cel puțin trei avantaje importante față de alternativa balanței nereglementate. Primul este descurajarea mai convingătoare a unui potențial agresor, care s-ar confrunta nu cu un adversar relativ pe măsură, cum este cazul balanței de putere, ci cu o forță net superioară. Un al doilea argument vine din convingerea că instituțiile contribuie la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dispersată”, fragmentarea centrelor decizionale atrage după sine multiplicarea șanselor de inhibare a tendințelor belicoase (Jervis, 2002, p. 4). Același tip de argumentare o constituie și invocarea principiului check and balances (Layne, 1994, p. 9). Aceste constrângeri instituționale acționează în direcția descurajării inițierii războiului și direct, prin încetinirea ritmului mobilizării. O importantă dimensiune angajată de susținătorii pacifismului democratic o constituie analiza modului în care aspectele economice contribuie la succesul democrației și, prin aceasta, sporește șansele păcii. Explicația dezvoltării economice are cel puțin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
securiății sale și, în primul rând, împotriva oricărui stat care tinde spre hegemonie în sistem. Realiștii care au aderat la acest punct de vedere susțin că mecanismul de contrabalansare funcționează apropape perfect pentru prevenirea instaurării hegemoniei fie datorită efectului de descurajare pe care o coaliție anti-hegemonică îl are asupra pretendentului la supremație, fie prin înfrângerea candidatului la hegemonie de către o astfel de coaliție, atunci când aceasta nu a produs efectul de descurajare în momentul formării sale (Levy, 2003, p. 7). În această
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
apropape perfect pentru prevenirea instaurării hegemoniei fie datorită efectului de descurajare pe care o coaliție anti-hegemonică îl are asupra pretendentului la supremație, fie prin înfrângerea candidatului la hegemonie de către o astfel de coaliție, atunci când aceasta nu a produs efectul de descurajare în momentul formării sale (Levy, 2003, p. 7). În această perspectivă, cele două războaie mondiale și cel împotriva Franței lui Napoleon au fost „războaie ale balanței de putere” care au avut loc datorită formării coalițiilor pentru a preveni tendința unui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
că războiul ar determine sistarea acestuia - ceea ce s-ar exprima în pierderi de ambele părți - îi descurajează pe liderii politici să pornească război împotriva principalilor parteneri comerciali (Levy, 1998, p. 149). Însă realiștii tind să neglijeze sau să respingă ipoteza descurajării sau a efectelor pacificatoare ale comerțului asupra statelor. Aceștia argumentează că liderii politici sunt mai puțin preocupați de câștiguri absolute, concentrându-se asupra câștigurilor relative. Astfel, teama că adversarul va avea de câștigat mai mult din comerț și va converti
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
său, în timp ce își păstrează capacitate de ripostă fără nici un fel de daune sau cu daune acceptabile. În timpul „războiului rece”, armele nucleare nu au fost niciodată întrebuințate împotriva adversarului de către nici una dintre puterile nucleare, ele având mai degrabă un rol de descurajare. După colapsul Uniunii Sovietice în 1991, s-a ridicat o nouă problemă esențială: numărul de state care dețin arme nucleare a crescut, având în vedere că statele pe teritoriul cărora fosta URSS deținea baze de lansare a armelor nucleare (precum
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
partenerii de negociere se multiplică. În plus, situația se complică cu atât mai mult cu cât și alte state achiziționează arma nucleară: India, Pakistanul și Israelul. India și Pakistanul au testat ambele arma nucleară în 1998, ca o modalitate de descurajare reciprocă în puternicul conflict dintre ele desfășurat în Kashmir. Israelul, deși nu a testat încă arma nucleară, este considerată a fi putere nucleară, cel puțin de la începutul anilor 1970. Se presupune că Israelul deține până în prezent aproximativ 100 de focoase
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
devine imposibil și improbabil deoarece armele nucleare nu sunt war winning weapons; mai mult decât atât, folosirea lor implică un risc atât de mare - distrugerea societății umane organizate -, încât a devenit inacceptabilă. În plus, armele nucleare au doar o funcție de descurajare reciprocă între puterile nucleare, reducând însă probabilitatea confruntările lor direct pe câmpul de luptă, chiar și la nivel pur convențional. Exemplu cel mai grăitor este comportamentul Statelor Unite și al Uniunii Sovietice în timpul „războiului rece”. Ambele puteri nucleare aveau asigurată capacitatea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
inacceptabilă la nivelul sistemului internațional, în condițiile în care folosirea armei nucleare putea conduce la dispariția societății umane organizate. Armele nucleare au fost folosite în istorie mai degrabă la nivel diplomatic, în sensul că au avut un semnificativ rol de descurajare a inamicului, oricare ar fi fost el. Odată ce capacitatea de distrugere reciprocă a celor doi adversari, puteri nuclearizate, este asigurată, potențialul de descurajare al armelor nucleare este maxim, având în vedere că în cazul lor, numărul de focoase este mai
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
folosite în istorie mai degrabă la nivel diplomatic, în sensul că au avut un semnificativ rol de descurajare a inamicului, oricare ar fi fost el. Odată ce capacitatea de distrugere reciprocă a celor doi adversari, puteri nuclearizate, este asigurată, potențialul de descurajare al armelor nucleare este maxim, având în vedere că în cazul lor, numărul de focoase este mai puțin important, în măsura în care ambii adversari au asigurată capacitatea celui de-al doilea răspuns. Superioritatea în sens numeric și calitativ care funcționa atât de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
attacks) cu o posibilitate redusă de localizare a atacatorului, prin care pot fi afectate sisteme vitale ale unui stat, activitatea instituțiilor și ramurile economiei naționale (Adams, 2002, p. 103). De asemenea, împotriva grupărilor de acest tip, aplicabilitatea unor strategii de descurajare de tipul celor folosite în perioada „războiului rece” împotriva statelor este în cel mai bun caz contestată (Ikenberry, 2002, p. 50). Mediul internațional poate fi caracterizat astăzi ca incert și ambiguu, ca urmare a apariției și implicării active în sistem
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
reprezentată de Alexander Wendt. În al doilea rând, dezbaterile în jurul propunerii unei Forțe Polițienești Internaționale evidențiază varietatea conceptuală a internaționalismului liberal în perioada interbelică: dacă unii dintre susținătorii acestei forțe se limitează strict la rolul acesteia ca principal instrument al descurajării agresiunii, personalități impunătoare ale gândirii liberale, precum Lordul Davies, au în vedere un rol mult mai activ nu doar în prevenirea, dar și în corectarea agresiunii. Vezi Pugh (2002, pp. 97-115). Titulatura acestei forțe aruncă (o dată în plus) lumină asupra
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
gestiona țara în folosul întregii populații, în cazul când sunt urmărite obiective strategice, în cazul calamităților naturale sau antropice, atunci autoritățile pot interveni în înlesnirea migrației sau să aleagă să rămână neutre (cazul autorităților române) față de procesul sau fenomenul emigrării. Descurajarea procesului de părăsire a țării presupune identificarea presiunilor interne care acționează asupra potențialilor emigranți și gestionarea acestora în interesul lor. După anul 1989, ca urmare a schimbărilor survenite în economia României, s-au desființat circa patru milioane de locuri de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
devianța, dependența de alcool și droguri) echivalează cu mari solicitări emoționale la adresa practicienilor. Eșecul în acordarea de ajutor poate fi interpretat ca un eșec personal. Responsabilitățile sunt mari, soluțiile disponibile sunt ambigue, resursele sunt limitate, generând riscuri de anxietate, culpabilitate, descurajare, frustrare. Natura asistenței sociale este un argument nu numai pentru nevoia de supervizare în cazul debutanților, ci și în cazul celor mai experimentați practicieni. 13. Supervizarea în asistența socială are o semnificație deosebită întrucât îndeplinește funcții importante și necesare, ce
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
alt loc în care aceasta își desfășoară activitatea. (2) Constituie discriminare după criteriul de sex orice comportament definit drept hărțuire sexuală, având ca scop: a) de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectată; b) de a influența negativ situația persoanei angajate în ceea ce privește promovarea profesională, remunerația sau veniturile de orice natură ori accesul la formarea și perfecționarea profesională, în cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament nedorit, ce ține de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cu musca pe căciulă; care în fața unei trebi făcute cu pasiune și dezinteresare numai în scopul unui spor de valoare, de calitate, sunt bănuitori, chiar jigniți. S-au întâlnit cazuri. — Și mă tem că se vor mai întâlni. Vorba e: descurajările noastre firești să rămână doar momentane! Hegel spunea că istoria nu e terenul fericirii. Nu, desigur, dar e al speranței. Aici trebuie să punem, așa cum trebuie, problema optimismului. Unii cred că a fi marxist înseamnă a fi negreșit optimist. Marxismul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
este mai neplăcut decât Învingerea pudorii de a deconspira secretele acestei intimități? Dar acest fapt este compensat, adeseori, de satisfacția de a fi reușit să-l ajuți, de exemplu, pe cel care, dominat de contradicții și incertitudini interioare, se abandonează descurajării sau disperării. Μ Paradoxal, dar Îndrăgostitul este ultimul care ne poate spune ce este fericirea În iubire, deoarece el este Într-atât de prins În mrejele ei, Încât nu se poate distanța de ea, pentru a și-o putea explica
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
s-o suporte, s-o trăiască. Emil Cioran, care a cunoscut-o atât de bine, spunea că durerea (mai ales cea morală) trebuie Înțeleasă nu numai ca factor de subminare, de sufocare sau chiar prăbușire a noastră În deznădejde și descurajare, dar și ca o condiție a obținerii unei mai mari rezistențe a sinelui, dacă nu chiar a sporirii exigențelor față de noi Înșine. Durerea morală ne Învață, spunea Emil Cioran, să oprim procesul de prăbușire, ne Învață să evităm „Înecul moral
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
recurgă la tentativa de suicid dovedește că trecutul său este mai important pentru el decât prezentul sau viitorul. Această răsturnare a valorilor temporale este dată de predominarea În sufletul persoanei respective a stărilor emoționale negative (cum ar fi dezamăgirea și descurajarea), care, conservatoare fiind prin natura lor, anulează orice tentativă de proiecție În viitor a personalității. Μ Se știe că timidul, când este luat prin surprindere sau când este provocat În public, nu are replică, iar dacă totuși răspunde, acest răspuns
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
noastre pur sufletești). Μ Terapeutica psihologică este În realitate, În esența ei, una morală: nimic nu este mai stenic pentru forțele noastre sufletești decât Încrederea În sine și În alții. Ruinarea unei convingeri, a unei credințe aduce cu ea deprimarea, descurajarea (de aceea ne Încăpățânăm adesea să credem, de exemplu, că un amic ne este credincios, chiar dacă avem dubii că nu e așa; de asemenea, bolnavi fiind, chiar dacă vedem că boala se accentuează, noi continuăm să credem În posibilitatea unei vindecări
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]