3,459 matches
-
profund. M-am concentrat doar asupra înaintării, secundă cu secundă, minut cu minut, urmând foșnetul rucsacului lui Scout tot mai adânc în tumul. Rucsacul se opri. Ce s-a întâmplat? În față, Scout spuse ceva ce n-am reușit să deslușesc. — Poftim? — Intersecție în formă de T. Vocea ei părea sugrumată și înfundată, aproape plată. — O luăm la dreapta. Am reușit să desfac bucata de hârtie pe care mi-o dăduse și să îndrept lanterna spre ea. ThERa. Intersecție în formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
era goală, singură, aștepta în frigul iernii s-o recuperez. Dar eu nu eram pregătit încă pentru asta. Odată ce porneam spre ea, știam că trebuia să retrăiesc totul, tot ce spusesem și tot ce spusese ea. Aș fi încercat să deslușesc ce-ar fi putut însemna fiecare cuvânt și inflexiune din vocea ei. M-aș fi forțat să le parcurg pe toate, iar și iar și iar și iar și fiecare parte m-ar fi rănit la fel de tare sau mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
erau făcuți din cărți. Am pus cartea înapoi de unde o scosesem. Trecuseră doar câteva minute de când îmi reluasem mersul pe coridor, când am auzit niște strigăte. Scout. Nu erau strigăte de teamă, ci de furie, prea departe de mine ca să deslușesc cvintele. Am ascultat. Fidorous țipa ceva ca răspuns. Apoi din nou Scout. O ceartă care se întețea undeva în față. Am încremenit în loc, năuc. Nu, ajunge pentru seara asta - doctorul specialist în șocuri din mintea mea, cel care gândea în locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
lateralul proiectorului învecinat. Împreună descriau un cub. — Asta-i capcana? — Da. Filtru de semnificant sus, spuse Fidorous, gesticulând spre partea de sus a cubului, iar aici jos cușca. E-un rezervor. Un acvariu. Uitându-mă în spate, am început să deslușesc impresia unei mari mingi întunecate înotând în mijlocul rezervorului. Colaci lungi și groși de vină, teamă și înfrângere se umflau și se alungeau din masa învolburată, apoi erau absorbiți sau alunecau înapoi înăuntru. Mai rău, mingea întunecată mi se părea familiară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mișcam pe muchia dintre viață și cărți‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡. Și-n strigătul vînzătorului ambulant de lapte descifram un "Hai la caaarte!" Spre dimineață, mobila gemea, în special bătrînul secretaire. În vena vineție de pe mijlocul oglinzii (nu-i crăpată, e doar foarte veche) deslușeam o literă. O altfel de literă decît vreuna din cele 28. Una? Un șir de litere, un altfel de alfabet. Nu-mi mai ajungea cel latin. După ce-am obținut slujba de librar, mă ascundeam după rafturi, așa cum mă ascundeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
se rosti, sub înfățișarea unui vizitator necunoscut, ce îi pare totuși familiar, și cu care, până la urmă, se identifică în apele oglinzii. În Somnul meu și al Arinei, o gravidă, privindu-se în oglindă pe întuneric, fără a se vedea, deslușește în dreptul ei, de la o vreme, o formă amorfă, ce începe să semene cu o față de om, de om bătrân, cu trăsături de gnom. La lumina unui fulger, realizează că gnomul e un balon scofâlcit. Pătrunsă, în somn, de frig, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
atât de proeminentă încât părea retușată de un fotograf prost; ea despărțea cu un chenar gros și negru nesfârșirea verde a mării de cea de azur a cerului. Iar incerta și în același timp deosebit de clara mea amintire nu putea desluși sensul acelei plaje izolate pe un povârniș atât de înalt, la marginea unei mări la care accesul era aproape imposibil. Despărțită de ape printr-un zid uriaș de nisip, plaja se profila însingurată, ca o efigie a trecutului la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
priveliște ca de sfârșit de lume, ca și cum doi coloși s-ar fi prăbușit strângând sub ei memorii, amintiri, ediții unice, exemplare rare și, printre ele, "Povestea 'ulei", cumpărători și vânzători de-a valma, gânduri, păreri, reflecții, vise... Nu se putea desluși nimic printre dărâmături, dincolo de pagini disparate ce zburau haotic prin aer ca în urma unei explozii istorii întrerupte și amestecate..., trupuri scâlciate sau dezmembrate. Și însoțitorul meu? Unde era el acum? L-a văzut cineva plecând? L-a văzut cineva venind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
sau cu acea parte din mine ce-și schimbă mereu înfățișarea în oglindă. Continui să penetrez întunericul, mi se pare că văd conturul vag al oglinzii apropiindu-se sau depărtându-se, după cum ochii încearcă să se adapteze întunericului; în dreptul ei, deslușesc o formă amorfă ce urcă în sus și în jos... E posibil să nu ne recunoaștem chipul în oglindă? Sau e ceva ce ține de condiția mea de gestantă... Ne cunoaștem prin intermediul oglinzii, ca apoi să nu ne mai recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ele cu alt miros; le ascultam sporovăiala și mă "țucau" foarte zgomotos la sosire și la plecare. În timp ce ele trăncăneau cu bunica, repetam în gând graiul, pe care-l receptam din conversația lor, fără prea mare greutate. Încercam să le deslușesc sensul din context, fără ca să mă intereseze topica conversației sau să pricep ceva din ea: "peșchir", "părădaisă", "crumpiri", "cindă", "șpohert", "firang, "chiscant" (pentru: ștergar, roșii, cartofi, sufragerie, mașină de gătit, perdea, găleată cu stropitoare). "Chiscant" m-a fascinat întotdeauna, multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nu pricep nimic din gesturile lui. Îmi duc instinctiv mâinile la urechi, le astup cu degetele. Un lătrat îngrozitor, strident, disonant îmi arestează timpanele, ce încep să dăngănească în ecou ca niște clopote. Scot repede degetele din urechi; oricum nu deslușesc nimic din zbieretele gnomului, îmi vorbește într-o limbă necunoscută, ce, de altfel, seamănă cu toate limbile. Totul nu are nicio noimă... Tăcere absolută... Gnomul încă se mai zbate în spațiul ferestrei, în același timp continuă să-mi zâmbească. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
relatez și altora conținutul viselor, ce pentru mine doar aparent au caracter absurd. Tare aș dori să-mi pot aminti toate visele de la marginea trezirii! Poate atunci mi-ar fi mai ușor să trăiesc; puse cap la cap, aș putea desluși cu ele semnificația trăirilor de peste noapte și asta mi-ar explica mai bine sensul rătăcirilor mele. Uitarea este o stare profundă a memoriei, spunea Borges; deci memoria viselor nu e complet pierdută! Ea se poate înscrie paradoxal în seria evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
disperate, vesele, dulci, grele, obscene, voluminos de limpezi, prin mesajul lor copilăria e veșnică, toate parcurse cu povara întrebării de ce nu mai sunt, dar vor veni, fu răspunsul unei arătări, de fapt o pelerină cu glugă, chipul nu-l putea desluși, era acoperit de faldurile timpului, o evita, depărtându-se, nu-i vedea încălțările pentru că nu avea, purtătorul strângea poalele mantalei, pentru a nu atinge obiectele din jur și figurinele la puterea 100 ale propriei sale ființe și, dintr-o dată, zidul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
vor lipi și în cele din urmă se vor contopi într-o masă de mărimea A4 pe care nu o mai poți răsfoi. E o felie compactă de viață, cu scrisul pe care nimeni n-ar mai putea să-l deslușească. Felia, scanată cu raze X, va expune pe ecranul computerului un vălmășag de vorbe și fapte ilizibile. Aceasta sunt eu, Autorule: un vălmășag! Mioara, tu ești pentru ca eu să descâlcesc ceea ce nu se poate. Mă voi strădui să inventez posibilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu taica! zise minerul trăgându-l pe pilot în mină și dispărură fără să mai audă urarea abia murmurată a paznicului: Noroc bun! Paznicul nu apucă să se întoarcă în baracă. Un miros de vechi îi întoarse privirea. Cu greu desluși întrupându-se din pâclă o șleahtă de soldați mizeri, cu însemnele naziste pe vestoanele decolorate. În spatele lor, o bubuitură îi făcură să se lipească de pământul înghețat. Câțiva mutilați se opriră cu mâinile ridicate în fața soldaților. Se auziră câteva focuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ieșind din ghemul norilor Cirus se ivi în toată splendoarea. Era hotărât să nu se abată din drum până când nu-și va ucide rivalii. Chipul Astrului, arzând de răzbunare, îi aduse Profesorului aminte de eroul neînvins în șiretenie, Ulise. Și desluși, dincolo de flăcările mâniei, dincolo de inima topită de iubire, dincolo de patima fierbinte, chipul marelui erou. Omul e mai presus de Zei, gândea el și vizualiză toate cifrele care urmau după 3,14. Și în timp ce șirul depășea deja marginile Galaxiei, profesorul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
arme și altele. Revin la reperul moral al lui Juran: cinste, franchețe, modestie, respingerea falsului și ipocriziei, simț al datoriei, onoarei și drept...ții, respect fâț... de lege și adev...r, generozitate fâț... de semeni și comunitate. Așa cum l-am deslușit, Juran ne învăț... c... lucrul bun trebuie f...cut în fiecare parte a ansamblului; acesta din urm... nu se reduce ins... la componente - sistemul (contextul) conteaz... mult (sistemul de comand..., comunismul, a vrut calitate înalt..., dar a eșuat, întrucât a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
de cet...țeni români ar pleca s... lucreze în ț...ri occidentale, dar și numeroase slujbe noi ar putea fi create în România. Dezbaterea public... de la noi va intra tot mai mult în conținutul ader...rii României la UE, vă desluși mai bine avantajele, dar și costurile adapt...rii României la ceea ce înseamn..., în esenț..., Uniunea; va l...muri mai bine ce este Uniunea acum, încotro se îndreapt... și care sunt problemele cu care se confrunt.... Dezbaterea public... se va maturiză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
partid, odat... ajuns la putere, este nevoit s...-si ajusteze oferta la constrângerile realit...ții, chiar cu riscul de a dezam...gi aleg...torii. Pe de alt... parte, intervine fenomenul de „înv...tare”, în sensul c... numeroși cet...țeni pot desluși mai bine o ofert... realist... de una ce pluseaz... excesiv, ceea ce ar însemna c... b...ț...lia se duce pentru cei mai creduli. Nu doresc s... intru într-o analiz... a cifrelor cu care se opereaz... în actuala campanie; am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
simț deosebit al construcției raționamentelor, Vasile Pilat excela și prin calitate uman..., prin generozitatea pe care o avea fâț... de ceilalți. Nu-mi aduc aminte s...-l fi auzit spunând nu atunci când i se solicită ajutorul. Aceast... generozitate era de deslușit în ochii s...i plini de inteligent.... Discuțiile cu Pilat și cu Lemnij erau veritabile regaluri pentru cei care doreau s... înțeleag... și erau mistuiți de c...utarea drumului cel bun. Caut s... nu folosesc calificative excesive, ce nu au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
o programare multianual... riguroas.... Trebuie totodat... s... corel...m aceast... programare cu o politic... de țintire a inflației (chiar și imperfect...) a BNR, astfel încât s... conciliem exigențele echilibrelor macro cu cele de modernizare. Din l...murirea relațiilor subliniate înainte putem desluși configurarea dezirabil... a țintelor macroeconomice în anii ce vin: țintă de inflație, deficitul bugetar, creșterea economic... sustenabil... etc. Creșterea capacit...ții economiei de a absorbi resurse bugetare și private mai mari este o provocare excepțional... pentru urm...torii ani având
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
care sunt respectate de răzășimea moldavă, harnică și mult iubitoare a pământului sfânt dăruit de strămoși, slăviții domni ai Moldovei, pe care nu uită să-i pomenească la slujbe, duminică de duminică și la fiecare sărbătoare creștină. Drept-Înainte, ochii minții deslușeau curgerea -liniștită acum a Siretului, care În miez de vară scăzuse destul de mult, după ce În primăvara trecută -așa cum se Întâmplă din patru În patru ani, se revărsase peste malurile Înalte, acoperind cu apă, mâluri bogate și mult pește, lunca
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
rând pe rând. Pentru Va, mai toate tufele și mai ales cei câțiva plopi nu prea Înalți, Începură să execute mișcări ciudate. Ba, mai mult, unele tufe Începură a dansa, după o muzică pe care Va nu Încerca să o deslușească, preocupat fiind de soarta peștilor rămași În iarba malului, negăsiți de către cele trei fete ale Ochenoaiei. Vor mai găsi ei puteri să ajungă la casele lor din apă? Pe când luna Încă mai aștepta, În antecamera nopții, rândul pentru a se
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
roșu-roșu ce lăsa la vedere mușchii bine conturați, mergea În față cu dulcea sa povară pe după umeri, puțin mai În urmă venea bunicu’ Gheorghi, care Își privea cu mândrie nepotul, analizându-l intens și admirându-l fără vorbe, strofocându-se să deslușească, după semne numai de el știute, cam cum va arăta peste timpuri viitorul bărbat ce-i va duce numele prin vremuri, care parte anatomică a corpului și ce Însușiri de caracter ar fi comune cu ale sale și mulțumit de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
acestuia, Îi arăta diferite păsări, cântăreții pădurii, ce-și duceau traiul printre ramuri și frunze. Pădurea răsuna de diversitatea și bogăția trilurilor cântate de bogatul neam păsăresc. Copilul privea În direcția indicată de mâna Întinsă a tatălui său. Adesea nu deslușea nici zare de pasăre, din cauza perdelelor de frunze, trunchiuri și crengi. Dar când tatăl său Îl lua În brațe, indicându-i prin gesturile binecunoscute să stea cumințel și să nu facă gălăgie, ochii larg deschiși ai lui Va, urmărind degetul
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]