934 matches
-
atenția prin rigoarea strictă a compoziției și print-o stranie frumusețe plastică. Chardin nu se limitează doar în a accentua fascinația celor mai obișnuite obiecte, ci merge chiar mai departe, înfrumusețează ceea ce la prima vedere pare respingător, de ex. burta despicată a peștelui. Acest aspect este subliniat de criticii de artă în unanimitate, toți simt că enigma acestei opere rezidă în metamorfozarea urîtului în frumos. În 1731, Chardin se căsătorește cu Marguerite Saintard, în același an se naște primul său fiu
Jean Siméon Chardin () [Corola-website/Science/314783_a_316112]
-
timp din Grecia. Biserica are în patrimoniu o serie de obiecte de cult valoroase: o cruce de argint (1851), un potir (1859) și un policandru (donat de Gavrilă Pavă în 1876). este construită din bârne de brad cioplite din grinzi despicate și îmbinate în „cheotori”. Ea se sprijină pe tălpi de stejar. Edificiul are un acoperiș din draniță. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Stema Crișanei este plină de istorie, reflectând începuturile acesteia încă din Evul Mediu. La baza stemei se regăsește culoarea albastră, mai sus, înspre dreapta găsim o acvila, la stanga un turn de cetate, reprezentând Biharia și în vârf, găsim un scut despicat.
Crișana () [Corola-website/Science/299798_a_301127]
-
găsește scris că elfii aproape plecaseră de tot din Pământul de Mijloc. Majoritatea celor care au rămas trăiau în Codrul Întunecat în timp de o mică parte trăiau în Lindon. Aragorn povestește despre grădinile goale ale lui Elrond din Vâlceaua Despicată, iar Arwen îl întreabă dacă ar fi mai bine să anuleze decizia pe care a luat-o. După moartea voluntară a lui Elessar Arwen pleacă într-un Lòrien descris ca fiind abandonat complet, și ea moare. Cu atât de multe
Elf (Pământul de Mijloc) () [Corola-website/Science/307566_a_308895]
-
90-130 mm și grosimea de 3-15 mm. Pentru mărirea durabilității se impregnează cu bitum, carbolineum, creuzot, gudron etc. În România se utiliza preponderent în Bucovina, Maramureșul istoric și în Țara Lăpușului în construcții tradiționale, rurale, la învelitori. Șindrilele de stejar despicate au fost introduse în Noua Anglie (SUA) în secolul al XVII-lea; alte materiale folosite mai târziu au fost pinul, chiparosul și cedrul.
Șindrilă () [Corola-website/Science/334050_a_335379]
-
cubitusul; tibia și peroneul) sudate, alcătuind osul canon. Coapsele nu sunt cuprinse în peretele corpului, ci libere și dau corpului cămilelor o înfățișare particulară, urâtă. Gâtul este lung, capul alungit, cu urechi scurte și lipsit de coarne, cu buza superioară despicată și foarte mobilă. Pe spate au una sau două cocoașe sau ele sunt absente. Corpul este acoperit cu păr lânos, lung, dur și aspru, mai lung la lame. Pielea de pe coate, genunchi, încheieturile carpiene și piept, pe care se sprijină
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
serie redusă din aramă amestecată cu argint. A fost emisă de asemenea și monedă măruntă, numită "ban", care prezintă pe avers stema dinastică timbrată cu un coif pe care stă acvila valahă, iar pe revers o cruce cu brațe egale despicate, cu un număr divers de globule în fiecare cartier. Costin C. Kirițescu consideră că în timpul lui Mircea au fost bătute și monede mărunte de bronz pentru a circula în Dobrogea. În timpul domniei lui Mircea moneda românească a cunoscut o devalorizare
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
în 1843) din Tăriceni. Stema comunei Șirna, potrivit anexei nr. 1.10 din Hotărârea de Guvern numărul 838/2005, publicată în "Monitorul Oficial al României" numărul 730 din 11 august 2005, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În partea dreapta, în câmp albastru, se află un personaj aureolat, purtând o mantie și călărind spre stânga un cal, totul de argint. Personajul străpunge cu o suliță un balaur de argint. În partea stângă, în câmp roșu, se află
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
numit "Severino", cu indicativul "Acmontia", adăugând variantele etimologice "Svverin, urbs Daciae, Severinum". Alte variante sunt: Szörényvár; Szörény; Szörény vára; Severovar; Severinopolis; Zeurini; Zeren; Zeuryn; Turn-Severin; Turnul-Severin; Szörény-Tornya. Stema municipiului Drobeta-Turnu Severin se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În dreapta, în câmp roșu, se află un pod de argint susținut de piloni, deasupra unei ape undate, totul de argint; pe pod trece spre dreapta un leu de aur înarmat și limbat. În stânga, în câmp albastru, se află un turn
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Mică. Capra-neagra are o înălțime între 110 și 130 cm, are o coadă scurtă (maximum 7 cm), având înălțimea la greabăn de 75 cm, cântărind între 30 și 50 de kg. Are un corp relativ scund, picioare musculoase cu copită despicată, un gât relativ lung terminat cu un cap scurt prevăzut la ambele sexe cu două coarne inelate și încovoiate spre înapoi. În spatele coarnelor se găsesc două glande care secretă în perioada de împerechere un lichid cleios cu miros neplăcut. În timpul
Capră-neagră () [Corola-website/Science/314398_a_315727]
-
Micoșlaca și Războieni-Cetate. Numele unor localități germane sau austriece, plasate în preajma unor masive de sare, conțin încă sufixul, respectiv prefixul, "Hall". Astfel, "Miereschhall" = Sarea Mureșului. Stema orașului Ocna Mureș se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat, compus din 3 partiții. În partiția I, în câmp roșu, se află un coif de soldat roman, de argint, conturat cu negru. În partiția II, în câmp verde, se află o gură neagră de intrare într-o mină de sare
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
în diferite locații răspândite pe întreg cuprinsul globului. Arhitectura a fost de multe ori un amestec de stiluri rustice. Comunitățile timpurii dispuneau de unelte rudimentare, iar adăposturile construite de acestea erau din lemn brut, din pădurile locale, sau cel mult despicat în bârne, si din piatră brută sau foarte puțin cioplită. Cele din lemn s-au degradat și s-au pierdut în negura vremii, dar au rămas lucrări de terasament, masive și impresionante structuri din piatră. <br><hr> <br><hr> Arhitectura
Stil arhitectural () [Corola-website/Science/327734_a_329063]
-
Boemiei, principala regiune istorică a statului vecin de la sud, Cehia, constă din două benzi orizontale, alb deasupra și roșu dedesubt. Similar drapelului Poloniei, el este de origine heraldică, stema Boemiei fiind: "în câmp roșu, un leu rampant argintiu, cu coada despicată, cu coroană și limbă de aur" (adică un leu alb cu coada despicată pe un câmp roșu). Drapelul boem alb-roșu a reînceput să fie folosit când Boemia a devenit provincie a Austro-Ungariei și, după sfârșitul Primului Război Mondial în 1918, a fost
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
urmează să fie aruncate în iad, să sufere o cruzime rafinată care, uneori, pare a fi un pic disproporționate în raport cu gravitatea crimelor comise. Așa se face că oamenii care au afectat proprietatea altora au rupt oasele lor, ca lăcomia este despicata în două, ca hoții sunt afectate de orez cuburțile enorme de fier încins, că cei care au ales florile din grădina de Shiva au capetele lor străpunse cu cuie, si hoții sunt expuși la frig disconfort ". Pe galeria de est
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
Are o coadă relativ scurtă, blană este moale fiind în general de culoarea nisipului cu nuanțe diferite. Creștetul capului, gâtul și trunchiul corporal este acoperit de o blană cu peri lungi. Animalele au gâtul lung, capul alungit, cu buze proeminențe despicate, iar orificiul nărilor se pot închide. Ochii au gene lungi, în timp ce diferitele proeminențe osoase, precum sternul, coatele, călcâiele sau genunchii, sunt protejate de un înveliș cornos. Dromaderul are la picior două degete terminate cu o copita despicata, care la presiune
Dromader () [Corola-website/Science/314600_a_315929]
-
cu buze proeminențe despicate, iar orificiul nărilor se pot închide. Ochii au gene lungi, în timp ce diferitele proeminențe osoase, precum sternul, coatele, călcâiele sau genunchii, sunt protejate de un înveliș cornos. Dromaderul are la picior două degete terminate cu o copita despicata, care la presiune se lățește. Stomacul este compartimentat, ca și la celelalte rumegătoare. În unele culturi, dromaderul este un simbol al afecțiunii față de altă persoană, acesta fiind considerat un animal scump și valoros. Spre exemplu, în unele zone ale Etiopiei
Dromader () [Corola-website/Science/314600_a_315929]
-
lui Elendil, de la Isildur până la Arvedui, ultimul rege al Arthedain, si de la Anarion până la soția lui Arvendui Firiel. Când Aragorn avea doar doi ani, tatăl lui a fost ucis în timp ce urmărea niște Orci. Aragorn a fost apoi găzduit la Vâlceaua Despicata de către Elrond. La cererea mamei sale, descendentă lui a fost ținută secretă, deoarece ei îi era teamă că el să nu fie ucis precum tatăl și bunicul lui dacă adevărată identitate a lui că descendent al lui Elendil și moștenitor
Aragorn () [Corola-website/Science/309074_a_310403]
-
Ea a fost recompus după modelul zeului sumerian , dar uneori era confundat cu Nudimmud sau chiar cu Oannes. Imaginat cu șuvite de apă, țâșnind din umeri, este adesea reprezentat antropomorfic. În Asiria devine un zeu pseudoihtiomorf, semănând cu un pește despicat, care îl înfășoară ca o manta cu gluga peste trupul de aspect omenesc, deși emblema cea mai frecventă era "capra-pește" - o capra cu coadă de pește. Era locuitor al "marelui abis", pe care asiro-babilonienii îl numeau apsu. Pământul era pentru
Enki () [Corola-website/Science/302797_a_304126]
-
mai loială dintre toate. Mai asemănător cu un cal mic decât cu un dragon convențional, această creatură grațioasă cu picioare lungi este una dintre preferatele crescătorilor de dragoni. Mushussu este alcătuit dintr-un amestec de mai multe animale. Are limba despicată a unui șarpe, iar gâtul și coada îi sunt tot de șarpe. Corpul alungit este acoperit cu solzi. Din creștet i se înalță două coarne răsucite și un triplu pliu al pielii îi acoperă gâtul. Labele din față sunt de
Mushussu () [Corola-website/Science/316425_a_317754]
-
dispariție. El a dat ca exemplu al bisericilor care riscă să se degradeze bisericile din Putna, Vicovu de Jos, Moara, Lămășeni sau Șerbănești. Biserica veche de lemn din Lămășeni este construită în totalitate din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate și îmbinate în „cheotori”. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite cu culoare verde. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată. Monumentul
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
Paleoliticului superior. Fragmente de arcuri descoperite la Stellmor, lângă Hamburg în Germania, au fost datate din perioada ahrensburgienă, ca. 8.000 i. Hr. Erau însoțite de o sută săgeți, cu lungime aproximativ de 85-100 cm, cu un ampenaj și cealaltă extremitate despicata pentru a fi fixat un vârf de silex. Primele arcuri complete, care datează din Mezoliticul, au fost găsite în turbăriile din Scandinavia sau din nordul Rusiei, lemnul păstrându-se în mal. Arcul a fost armă preferată în Levantul, Anatolia și
Tir cu arcul () [Corola-website/Science/325974_a_327303]
-
leagăn. Construcția cu rol de locuință datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ea are două camere și o tindă pe mijloc de unde se pătrunde în ambele camere. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad despicate, îmbinate în sistem cheutoare (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți în jurul ancadramentelor. Temelia este din zidărie de piatră de râu cu liant de mortar, iar fundația este din beton și din zidărie de piatră. Pardoseala construcției
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
prin proporții și dimensiuni. Temelia construcției este zidită din piatră de piatră de râu prinsă cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad despicate, îmbinate la colțuri în cheutori rotunde (tehnică de construcție), fiind specifică zonei de munte. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
cioplite în volume geometrice și console în retragere, multiconsole la colțurile pereților, ciocârlani de draniță la creasta învelitorii și la fumărițe și chenare lutuite și văruite în jurul ferestrelor. Bucătăria Râșca din cadrul gospodăriei Moldovița are pereții realizați din cununi de bârne despicate, îmbinate la colțuri în „coadă de rândunică” cu extremitățile bârnelor mult petrecute în afară. În fața intrării, bucătăria are un cerdac din scândură semiînchis, cu acoperiș în două ape. Cămara Râșca (numită și „clichi”) este o construcție monocelulară ridicată folosind aceeași
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
încadrate de chenare lutuite și văruite, care contrastează cu culoarea bârnelor pereților. Casa de locuit din Humoreni (comuna Comănești) este o construcție specifică țăranilor agricultori din zona de podiș a județului Suceava. Pereții casei sunt construiți din cununi de bârne despicate și cioplite cu toporul, îmbinarea la colțuri realizându-se prin tehnica „coadă de rândunică”. Atât pe exterior, cât și la interior, pereții sunt lutuiți și văruiți. Acoperișul din draniță este realizat în patru ape. Casa de locuit din satul Iacobeni
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]