1,067 matches
-
dur. Era, sau poate că numai părea să fie, un om periculos. S-ar fi putut să fie însă și clasicul tip de despot, care se face praf în fața unei amenințări; dar cei care-și propun să-i amenințe pe despoți se îndoiesc, probabil, dacă asemenea tip convenabil există cu adevărat. N-ar avea nici un sens să încerc o astfel de experiență. Eu pur [i simplu trebuia s-o smulg pe Hartley și trebuia să mă gândesc la modul cum să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
tău? — Faptul că o iubesc. Că ea mă iubește. Așa afirmă. Și dragostea nu se bazează pe „dovezi“ și pe „inducții“. Dragostea cunoaște. A avut o viață foarte nefericită, nu am de gând s-o las să se reîntoarcă la despotul acela care, pe viitor, va fi și mai crud cu ea. Va fi și mai rău. O.K. Eu sunt vinovat, dar faptele sunt fapte. Iar în ce privește cruzimea lui, avem un martor aci de față, cu toate că nu prea pare dispus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Era, într-adevăr, o scrisoare dificilă și forma ei finală era departe de a mă mulțumi. Prima versiune fusese mai belicoasă, dar James, căruia i-o arătasem, mi-a atras atenția că dacă-l acuz pe Ben că-i un despot și un tiran, ar putea reieși că Hartley s-a plâns de el. N-aș fi putut justifica asemenea acuzații fără să arunc o umbră asupra „loialității integrale“ pe care jurasem, comițând un sperjur, că i-o păstrase Hartley. Această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu Stöhr, apoi cu Knechtel, pentru anexe și platoul din fața castelului. La dejun Whigt, care pleacă în concediu. Discutat întreaga după-amiază cu el. Ora 4 ceai. În Serbia lucrurile merg foarte rău, revolte pretutindeni. Milan, care se comportă ca un despot, este în pericol. În Bulgaria treburile revin provizoriu la ordine, însă și acolo e pericol. Călătoria kronprințului în Spania îi irită pe francezi. Seara cu Elisabeta, care nu se simte bine. Biliard, apoi citit și scris până la ora 10. Joi
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în București, str. Frunte Lata nr. 2, bl. P4, et. 7, ap. 30, sectorul 5. 73. Lobo Wilfred, cetățean indian, născut la 8 decembrie 1950 în Bombay - Bandra, India, fiul lui Michael și Julie, cu domiciliul actual în București, str. Despot Vodă nr. 32, sectorul 2. 74. Ossenniaia Evghenia Vasilievna, cetățean rus, născută la 9 august 1962 în localitatea Iakutsk, Rusia, fiica lui Vasilii și Maria, cu domiciliul actual în localitatea Sovata, str. Mihai Eminescu nr. 10, județul Mureș. 75. Baaklini
HOTĂRÂRE nr. 189 din 30 martie 1998 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120519_a_121848]
-
Mogoșoaia și Otopeni. SECTORUL 2 33. Circumscripția electorală nr. 33 - Alexandru Sahia - se delimitează astfel: La nord: sos. Ștefan cel Mare (exclusiv) de la str. Polona pînă la str. Radu de la Afumați. La est: str. Radu de la Afumați pînă la str. Despot Vodă, str. Viitor (exclusiv) pînă la str. Mihai Eminescu (inclusiv), de la str. Viitor pînă la str. Toamnei, str. Toamnei (inclusiv) pînă la str. Monumentului și str. Dragoș Vodă (ambele inclusiv), precum și pînă la str. Ardeleni (exclusiv), calea Moșilor (exclusiv) pînă
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
la str. Ardeleni. La sud: str. Ardeleni (inclusiv) pînă la str. Dragoș Vodă (exclusiv) pînă la str. Monumentului, str. Monumentului (exclusiv) pînă la str. Toamnei (exclusiv) pînă la str. Mihai Eminescu (exclusiv) pînă la str. Viitor (inclusiv) pînă la str. Despot Vodă (inclusiv) pînă la str. Radu de la Afumați (inclusiv) pînă la sos. Ștefan cel Mare (inclusiv), de la str. Radu de la Afumați pînă la str. Barbu Văcărescu. La vest: str. Barbu Văcărescu (exclusiv) pînă la str. Glucozei (inclusiv) pînă la calea
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
în Austria, 8720 Knittelfeld, Stubalpenstr. 20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Lugoj, Str. Timișorii nr. 110, bl. 5, ap. 14, județul Timiș. 78. Novac Liubinco, născut la 25 februarie 1946 în localitatea Sangeorge, județul Timiș, România, fiul lui Despot și Covilca, cu domiciliul actual în Austria, 4053 Haid b. Ansfelden, Adalbert Stifterstr. 36/11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Zaharina nr. 29, județul Timiș. 79. Novac Ana, născută la 9 noiembrie 1943 în localitatea Margau
HOTĂRÂRE nr. 360 din 4 aprilie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133878_a_135207]
-
ȘI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564)” Prof. dr. Cezar Furtună (Școala „Titu Maiorescu”-Iași) Membru al unei importante familii de boieri, Ștefan Tomșa devine hatman (conducător al trupelor de cavalerie din armata Moldovei), în timpul domniei lui Despot(a)-Vodă (1561-1563). Ajutat de vornicul Țării de Jos (jumătatea sud-estică a Moldovei, veche entitate prestatală care și-a menținut câteva atribute identitare, inclusiv în plan instituțional și după realizarea și consolidarea unității depline a Moldovei în spațiul ponto- danubiano-carpato-nistrean
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
spațiul ponto- danubiano-carpato-nistrean), Ion (Iancu) Moțoc (personaj notoriu al secolului al XVI-lea, menționat de izvoare în dregătoria vorniciei încă din 1552) și, după unele cronici (cărora Hasdeu le dă credit), la instigarea acestuia, Tomșa îl înlătură de la domnie pe Despot (Ioan Iacob Heraclidul), pe care îl asediază la Suceava, ucigându-l apoi (la 6 noiembrie 1693), deși acesta se predase. În 1564, amenințat de intervențiile conjugate iminente ale turcilor și tătarilor, Tomșa este silit să se refugieze, împreună cu o parte
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu (1 552-1561 și 1564 1568) Vodă înființează la Hârlău un colegiu despre care Ștefan Bârsănescu avea să zică că „a fost pri ma școal ă de nivel mediu din Moldova”, școală care în vremea lui Despot Vodă (1561-1563) va fi mutată la Cotnari, după ce clădirea ei de la Hârlău a fost topită într-un pârjol. Despot Vodă a ridicat și o biserică catolică , astăzi o ruină care impresionează prin dimensiuni. Cu mare răsunet în istorie este însă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Bârsănescu avea să zică că „a fost pri ma școal ă de nivel mediu din Moldova”, școală care în vremea lui Despot Vodă (1561-1563) va fi mutată la Cotnari, după ce clădirea ei de la Hârlău a fost topită într-un pârjol. Despot Vodă a ridicat și o biserică catolică , astăzi o ruină care impresionează prin dimensiuni. Cu mare răsunet în istorie este însă Schola latinae înființată de Despot Vodă (Ioan Iacob Eraclit), grec de origine, poet, medic și militar iscusit, sub conducere
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mutată la Cotnari, după ce clădirea ei de la Hârlău a fost topită într-un pârjol. Despot Vodă a ridicat și o biserică catolică , astăzi o ruină care impresionează prin dimensiuni. Cu mare răsunet în istorie este însă Schola latinae înființată de Despot Vodă (Ioan Iacob Eraclit), grec de origine, poet, medic și militar iscusit, sub conducere a umanis tului Ioan Sommer, biograful domnitorului. Alături de So mmer s-a ocupat de învățământul de la Cotnari învățatul Pentzer, ginerele celebrului Melanchton și profesorul Ioachim Retier
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
numele său adevărat) - 1497-1560 - a fost un colaborator apropiat a lui M. Luter, autor a multor manuale școlare, care a pledat în favoarea învățământului umanist, bazat pe clasicismul greco-roman, ceea ce se întâmpla și la Cotnari, și totodată un apropiat a lui Despot Vodă, înainte ca acesta să devină Domn al Mol d ovei. Domnitorul Radu Mihnea (1616-1619 și 1623 1626) atât se îndrăgostise de Hârlău și așezările din jur, încât în 1624, când Curtea de la Iași este distrusă într-un incendiu, mută
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și i-au închinat ode sau pagini evocatoare. Trebuie să mai reținem că localitatea Cotnari nu a dus-o tot timpul într o veselie, cum aveam să aflăm din „Sc hoala de la Cotnari” a profesorului ieșean Ștefan Bârsănescu, când aici, Despot Vodă, un aventurier pe nume Iacob Eraclide intră în Moldova la 18 noiembrie 1561, cu o armată străină, cu asentimentul unei însemnate părți din boierim e și cle rul țării, și înlătură de la domnie pe Alexandru Lăpușneanu, cel descris într
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
funcționat ca profesor de matemati că la Un iversitatea din Rostok, desfășoară o activitate științifică și culturală; este primit apoi cu prietenie în Prusia Orientală, la Könisberg de ducele Albrecht de Prusia, de Sigismund August, regele Poloniei, iar din Polonia, Despot (nume ce-l va căpăta mai târziu) ajunge la Brașov și, în sfârșit, este oaspetele lui Alexandru Lăpușneanu, în fața căruia se dă drept rudă a domniței Ruxanda. Învață repede limba română, intră î n relații cu boierii țării, exploatează nemulțumirile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
198 erau ale familiilor latine (resp ectiv ca tolice) cu 1085 de suflete. De aici rezultă că restul, adică peste 33 00 de „focuri” erau ale „schitsmacilor”, adică ale ortodocșilor, deci ale românilor. De aici reiese că pe vremea lui Despot Vodă, Cotnarii ar fi avut cca. 15000 de suflete din care 10 83 catolice și 14.000 ortodoxe, adică români. Deci Cotnarii pe atunci era un important centru urbanistic și economic român esc situ at cam la mijlocul Moldovei. De unde au
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
grup de sași, colonizați în Transilvania mai de mult, cond uși de u n oarecare Gutnar, și-i împământenește în partea de jos, spre S-E a Cotnarilor, construindu-le și o biserică romano-catolică pentru a-i stabiliza aici.” Când Despot se înscăunează la Suceava, populația de origine catolică vest europeană, se afla deja aici, de unde și decizia lui de a amplasa un gimnaziu la Cotna ri. Școala de la Cotnari, presupune Șt.Bârsănescu , ar fi avut pentru prima oară în Moldova
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
folosită de toți învățații Europei, de către profesor i străini aduși de domnitor, și nu se putea scrie și învăța ceva în latină fără a aminti de marii învățați ai antichității, de care cop ii din Cotnari luau cunoștință. Din păcate, Despot Vodă stă în fruntea Moldovei mai puțin de doi ani pentru că va fi ucis de o co njurație a boierilor și clerului, fiindcă Despot, catolic fiind, va subestima credința ortodoxă românească și o va blasfemia în mod ateist. Despot, om
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aminti de marii învățați ai antichității, de care cop ii din Cotnari luau cunoștință. Din păcate, Despot Vodă stă în fruntea Moldovei mai puțin de doi ani pentru că va fi ucis de o co njurație a boierilor și clerului, fiindcă Despot, catolic fiind, va subestima credința ortodoxă românească și o va blasfemia în mod ateist. Despot, om destul de luminat, va face greșeala de a intra în conflict cu clerul ortodox și în particular avea puncte de vedere defăimătoare pentru vechea credință
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
păcate, Despot Vodă stă în fruntea Moldovei mai puțin de doi ani pentru că va fi ucis de o co njurație a boierilor și clerului, fiindcă Despot, catolic fiind, va subestima credința ortodoxă românească și o va blasfemia în mod ateist. Despot, om destul de luminat, va face greșeala de a intra în conflict cu clerul ortodox și în particular avea puncte de vedere defăimătoare pentru vechea credință a români lor. în memoriile lui Charles de lʹEcluse se scrie: „Am m ulte de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
face greșeala de a intra în conflict cu clerul ortodox și în particular avea puncte de vedere defăimătoare pentru vechea credință a români lor. în memoriile lui Charles de lʹEcluse se scrie: „Am m ulte de spus despre acest personaj (Despot) pe car e l-am c unoscut la Montpellier. El se numea Jaques de Marchetti, cel puț in acesta-i numele pe care el și-l da când s a înscris în matrico la școlilor de medicină. Spunea că i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
am c unoscut la Montpellier. El se numea Jaques de Marchetti, cel puț in acesta-i numele pe care el și-l da când s a înscris în matrico la școlilor de medicină. Spunea că i când din Sicilia, când Despot d e Samos. Mulți îl credeau fiul unei curtezane din Sicillia. Este bin e făcut și robust. Știa greaca, ungara, italiana, latina și franceza. Leagă prietenie cu un gentilom din Montpellier, care avea o soție frumoasă, numită Gillette dʹAndré. Despotul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Despot d e Samos. Mulți îl credeau fiul unei curtezane din Sicillia. Este bin e făcut și robust. Știa greaca, ungara, italiana, latina și franceza. Leagă prietenie cu un gentilom din Montpellier, care avea o soție frumoasă, numită Gillette dʹAndré. Despotul o vedea p e ascuns noaptea. Rudele soțului fiind informate despre acest „rendezvous”, pândiră pe galant și l răniră pe când a cesta ieșea de la frumoasa Gillette. Rănitul intentă proc es rudel or soțului și obținu condamnarea lor la o amendă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sabia. El muri la câteva zile, lăsând un copil de doi sau trei ani. La câteva săptă mâni dup ă moartea sa, Jacques, care la Montpellier era poreclit grecul, se mută la văduvă și trăi în strânse relații cu ea.” Despot va mai avea multe aventuri, chiar va u cide și va ajunge până la urmă în grația curților domneș ti din E uropa. Noi vom reține din aceste amintiri doar cum gândea Iacob Heraclide Despot, acest ușuratic „vântură-lume” când ajunse domn
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]