649 matches
-
prăda. Nu se vor atinge de ai noștri; pentru că nouă ne va fi cunoscut momentul atacului și noi vom fi luat măsuri de adăpost. Am afirmat că progresul va supune pe toți creștinii unei domnii a rațiunii. Astfel va fi despotismul nostru; el va ști să calmeze toate agitațiile prin asprimi juste, va ști să stârpească liberalismul din toate instituțiile. Când poporul a văzut că i se fac în numele libertății atâtea concesii și bunăvoinți, el și-a închipuit că este stăpân
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
stat, suntem apărați în celelalte. Lașitatea nemărginită a popoarelor creștine care se târăsc în fața forței, care sunt neîndurătoare pentru slăbiciuni și greșeli, dar indulgente față de crime, care nu vor suporta contradicțiile libertății, care sunt răbdătoare până la martiriu în fața violenței unui despotism îndrăzneț, iată elementele care favorizează independența noastră. Poporul suferă și rabdă de la primii miniștri actuali abuzuri din care, pentru cel mai mic, ar fi tăiat capul a douăzeci de regi. Cum să explicăm un astfel de fenomen, o astfel de
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
Rolul speculației. Cultul aurului. Orice republică trece prin diferite stadii. Întâia cuprinde primele zile de nebunie ale unui orb care se aruncă la dreapta și la stânga. A doua este aceea a demagogiei, din care naște anarhia, pe urmă vine neapărat despotismul: nu un despotism legal și declarat și deci responsabil, ci un despotism invizibil și necunoscut, și cu toate acestea de simțit; despotism exercitat de o organizație secretă care lucrează cu atât mai puțin scrupul cu cât ea lucrează prin mijlocirea
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
aurului. Orice republică trece prin diferite stadii. Întâia cuprinde primele zile de nebunie ale unui orb care se aruncă la dreapta și la stânga. A doua este aceea a demagogiei, din care naște anarhia, pe urmă vine neapărat despotismul: nu un despotism legal și declarat și deci responsabil, ci un despotism invizibil și necunoscut, și cu toate acestea de simțit; despotism exercitat de o organizație secretă care lucrează cu atât mai puțin scrupul cu cât ea lucrează prin mijlocirea a diferiți agenți
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
primele zile de nebunie ale unui orb care se aruncă la dreapta și la stânga. A doua este aceea a demagogiei, din care naște anarhia, pe urmă vine neapărat despotismul: nu un despotism legal și declarat și deci responsabil, ci un despotism invizibil și necunoscut, și cu toate acestea de simțit; despotism exercitat de o organizație secretă care lucrează cu atât mai puțin scrupul cu cât ea lucrează prin mijlocirea a diferiți agenți, a căror schimbare nu numai că nu-i strică
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
la dreapta și la stânga. A doua este aceea a demagogiei, din care naște anarhia, pe urmă vine neapărat despotismul: nu un despotism legal și declarat și deci responsabil, ci un despotism invizibil și necunoscut, și cu toate acestea de simțit; despotism exercitat de o organizație secretă care lucrează cu atât mai puțin scrupul cu cât ea lucrează prin mijlocirea a diferiți agenți, a căror schimbare nu numai că nu-i strică, dar o susține scutind-o să-și cheltuiască resursele pentru
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
regula în mod mecanic acțiunile vieții politice a supușilor noștri prin legi noi. Aceste legi vor restrânge una câte una toate îngăduințele și prea marile libertăți, care au fost acordate de către creștini, și domnia noastră se va semnala printr-un despotism așa de măreț, că va fi în stare, în orice timp și în orice loc, să facă să tacă pe creștinii care vor vrea să ne facă opoziție și care vor fi nemulțumiți. Ni se va spune că despotismul despre
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
un despotism așa de măreț, că va fi în stare, în orice timp și în orice loc, să facă să tacă pe creștinii care vor vrea să ne facă opoziție și care vor fi nemulțumiți. Ni se va spune că despotismul despre care vorbesc nu se potrivește cu progresele moderne. Voi proba contrariul. Când poporul socotea persoanele domnitoare ca fiind o emanație pură a Voinței Divine, el se supunea fără murmur absolutismului regilor, dar din ziua în care noi i-am
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
am aranjat totul în viața lor, așa cum fac părinții chibzuiți, care vor săși crească copiii în sentimentul datoriei și al supunerii. Fiindcă popoarele, față de secretele politicii noastre, sunt copii veșnic minori, așa cum sunt și guvernele lor. Precum vedeți, eu întemeiez despotismul nostru pe drept și pe datorie: dreptul de a pretinde îndeplinirea datoriei este prima datorie a unui guvern, care este un tată pentru supușii săi. El are dreptul celui mai tare și trebuie să se folosească de el pentru a
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
dat"7. Conceptele de patrimoniu cultural și obiect muzeal aveau să fie identificate în secolul al XVIII-lea cu acțiunea pedagogică, educativă de formare a tinerelor generații. În acest cadru, muzeul apare ca un serviciu public aflat în opoziție cu "despotismul academic", reflectînd o nouă ierarhizare a conținuturilor sociale, elaborînd noi practici ale socializării, prin vizite, studii și copii după exponate celebre, realizate în galeriile de artă. Patrimoniul este un inventar al artefactelor umanității în spațiu și timp. Necesitatea controlului social
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
acestora și este sărbătorită împreună cu semenii scăparea de dușman. PUNGUȚA CU DOI BANI p. 22, r. 7 : „mănânci ca în târgul lui Cremene” ironizarea prin asociere nominală; în târgul lui Cremene abuzul celor puternici era lege; se subliniază cupiditatea și despotismul babei; r. 30 : „boierul o ia, fără păsare” lipsa de conștiință a celor bogați, indiferența la efectele faptelor lor; p. 23, r. 18 19 : „ți-oiu da eu ție de cheltuială” hotărârea de a pedepsi îndrăzneala cocoșului de a se
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
r. 14 : „și nătângia unor bătrâni era mare” uneori și înțelepciunea bătrânilor este anulată de încăpățânarea nefondată a acestora; p. 49, r. 2 3 : „Ciocoismul și străinii să trăiască, și las' pe dânșii, că ne scot ei la covrigi!” condamnarea despotismului și a împrumuturilor străine, care alterează fondul ancestral și accentuează oprimarea supușilor săraci; r. 21 : „ce nevoie mare este să înțelegi tu, mojicule?” superioritatea falsă pe care și-o asumă boierii în fața țăranilor, atitudine ce le-ar permite autoritatea supremă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
istorică. Păstrându-se în tiparele romantice, piesa are în centru înfruntarea dintre Stan Plăieșul, considerat reprezentant al bunului simț popular, și Despot Vodă. Anticipând cu aproape patru decenii personajul omonim al lui V. Alecsandri, acesta e un amestec straniu de despotism și toleranță, predispus mai curând să filosofeze asupra vieții decât să conducă țara. Iubire, crimă, complot, adulter alcătuiesc schema piesei lui, ilustrativă totuși pentru anul în care a fost scrisă. SCRIERI: O călătorie la Constantinopoli, Iași, 1844; Soldatul prujitor, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
I un rol creator sau activ ar fi fost tare încurcați să citeze în sprijinul aserțiunii lor un singur caz concret..."; apreciază defavorabil prestația liberală ("marea și multipla operă național-liberală de falsificare a istoriei României moderne"), se declară partizan al despotismului luminat și elogiază (fără argumente) viața parlamentară antebelică pe cînd "cele două adunări române puteau servi ca model de corp constituit civilizat, de cea mai ireproșabilă ținută..." Se arată nemulțumit (O contribuție heraldică la istoria Brâncovenilor 1935) că limba națională
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
disprețul și dezaprobarea manifestate de către cei din jur. Acestă stare de conflict puternic resimțit de către individ implică de cele mai multe ori mobilizarea resurselor cu scopul de a obține anumite rezultate deosebite în diferite domenii, fie dezvoltarea unor comportamente de "tip inferior": despotismul, brutalitate și alte acțiuni prejudicioase pentru semeni; * frustrarea este resimțită drept o stare de criză, predominant afectivă și apare în urma unor privări de unele drepturi, recompense, variate satisfacții. Manifestările comportamentale în cazul frustrării pot varia pe un continuu, de la cele
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
clasic (1796-1803) și, scurt timp (1803-1804), Facultatea de Filosofie, Litere și Științe, cu o specializare în ingineria civilă și arhitectură, aplicații atestate de planurile făcute unor construcții din Lvov și Iași. Pentru continuarea studiilor, pleacă în 1805 la Viena, capitala despotismului luminat, ocupată atunci de Napoleon. Beneficiază, între 1805 și 1808, de prelegerile de matematică și astronomie ale lui J. T. Burg, dar și de o pregătire polivalentă, în spiritul enciclopedismului vremii, în artă, literatură și limbi străine. Orientarea umanistă îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
să confere ordinea și unitatea în respectiva comunitate. Variantele alterării acestui instinct sunt: - orgoliul - în care unica țintă a individului este poziția dominatoare, neglijând scopul firesc al instinctului din care rezidă, iar atunci când ajunge să aibă puterea deplină degenerează în despotism și tiranie. Aceste variante se regăsesc în toate formele de organizare socială, începând cu familia și terminând cu colectivitatea, indiferent de mărimea ei. De-a lungul istoriei aceste variante au căpătat unele aspecte iraționale, de neconceput astăzi, deși izolat se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
individului devine un dar condiționat al statului, încălcarea pactului social înseamnă pentru cetățean exilul sau moartea, pentru că unul din doi trebuie să piară, stat sau cetățean. Lucrurile nu se opresc aici în opinia lui J.J. Rousseau. Ca un corolar al despotismului, statul va avea sub control și conștiințele, pentru că opiniile cetățenilor trebuie să fie în conformitate cu cele ale statului, iar în baza convenției civile (profesiune de credință) orice individ poate fi izgonit, nu ca necredincios ci ca nesociabil, iar pedeapsa să fie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Henri Taine definește din această perspectivă statul ca fiind facțiunea sau individul care deține puterea și adaugă referitor la ideile revoluției „Dogma suveranității poporului interpretate de mulțime conduce la o perfectă anarhie, până când interpretate de către șefi va duce la un despotism desăvârșit’. Este exact ceea ce s-a întâmplat în timpul revoluției franceze, până când după 10 ani de anarhie Napoleon Bonaparte i-a pus capăt intrând cu armatele sale in Paris. Concluzia lui Paulescu după analiza științifică a celor două scrieri ale lui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
actualizând ideile acestora. Iată de pildă Kant în „Principiile metafizice ale moralei” susține că “legea morală înseamnă a lucra în așa fel încât norma voinței tale să poată funcționa ca lege universală", o invitație de fapt la orgoliu, conflict și despotism. August Comte în “Politica pozitivă” vorbește despre Iubirea Universală care ar fi un soi de simpatie ce-i apropie pe oameni, realizând umanitatea sau Marea Ființă și care rezidă în societate. Nici unul din acești filosofi nu cunosc instinctele sociale ale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cultiva ura între oameni care nu este altceva decât un fenomen împotriva naturii, în sfârșit împotriva legii naturale care presupune unirea prin iubire. În concluzie spune Paulescu, socialismul prin suprimarea proprietății individuale și înlocuirea ei cu proprietatea comună, conduce la despotism și tiranie prin selectarea unei caste conducătoare privilegiate. Realizează disoluția familiei prin subminarea autorității paterne, emanciparea femeii și preluarea de către societate a educației copiilor, ceea ce de fapt nu reprezintă altceva decât o preluare a ideilor lui Platon din Republica, deja
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a națiunilor nou născute, care-și doreau o biserică proprie și nu o subordonare față de biserica universală. Invocarea abuzurilor drept pretext nu se justifică, deoarece biblia în litera ei era respectată, nepromovând nici beția, nici desfrâul, nici cupiditatea, și nici despotismul, toate acestea nefiind altceva decât devieri ale instinctelor, aspecte ce vor fi promovate mai mult sau mai puțin voalat chiar de ereziarhi. Singura acuză ce se putea aduce era incompatibilitatea funcțiilor papale de pastor suprem cu cea de rege temporal
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
13 apar, alături de tripleta "ta-tă, mu-mă, soră", cuvintele "lu-mi-nă, po-ma-nă, vir-tu-te, drep-ta-te", reluate apoi sub forma "drep-ta-te, lu-mi-na-re, deș-tep-ta-re, des-ro-bi-re". Peste alte câteva pagini sunt introduse fraze scurte, de genul "Neam fără soldați", "Legi nedrepte", "Răutate ocrotită", "Despotism înformă", "Necazuri suferite cu voia noastră" (p. 15). Propaganda ideologică este deja manifestă, chiar și în aceste construcții propoziționale primitive. Însă mesajul didactic devine în scurt timp și mai radical, introducând o idee frizantă cu principiul suveranității populare în propoziția
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al libertății, care i-a făcut pe Romanii din Dacia să scuture jugul Romei despotice sau imperiale" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Popoarele migratoare sunt reevaluate din barbari distrugători ai civilizației și beatitudinii colective din Dacia Felix în liberatori de despotismul imperial. Rămasă inedită în epoca în care a fost enunțată, ideea lui Heliade este acum oficializată în înțelegerea socialistă a trecutului românesc. Invazia popoarelor migratoare în provincia Daciei Traiane a fost un moment "prielnic pentru masele de sclavi care au
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
francezi 676, aluziile mitologice, momentul temporal al primăverii, visul. Poetul englez are ca model predecesorii italieni, Francesco Petrarca și Giovanni Boccaccio, Legenda femeilor cinstite, în special Prologul ei, împărtășește același interes, pe care îl arătase și Povestirea călugărului, pentru faima, despotismul și căderea marilor nume ale ierarhiei antice, de data aceasta interesul acordându-se principiului feminin, ca și în De mulieribus claris, cu toate că Chaucer ar fi putut cunoaște și micul tratat petrarchist, de laudibus feminarum, dedicat unei împărătese, Ana de Boemia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]