1,668 matches
-
00107378733cbabd46238A fi sub Trandafirîn illo tempore zeul Tăcerii se chema Harpocrate. Chiar și atunci venea înadins o zi în care Cupidon, inspiratorul iubirii, îi dăruia un Trandafir ca recompensă pentru muțenia sa și a-i da avânt să nu se destăinuie nimănui. Dar (și doar) în acea clipă se ivea poetul- androgin spre a ofranda meditabund nume creatului sacral. Numai atunci, în starea de a fi sub Trandafir, trinitatea Cupidon (energia iubirii, capacitatea de a pune lucrurile în tălmută mișcare, Vlavia
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
până în răsăritul soarelui, pași de mamă sosiți cu primul tren și cine mai știe cu ce alte vești din locuri și lumi străine ție, să nu te grăbești să intri în prezent, lasă timpul să curgă și să ți se destăinuie prin ceilalți, care îl cunosc mai bine. Tu nu încerca să păcălești vremea cu glasul mamei tale! O să crești, ea îți va vorbi la fel, dar tu vei auzi mai mult: cuvintele de azi și poveștile trecute din zori de
CUM ÎI SCRII MAMEI? de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369307_a_370636]
-
Acum hai să-ți povestesc ce mi-a relatat românca despre care ți-am amintit mai înainte, așa cum ea mi s-a destăinuit. “Trecuseră trei săptămâni de când eram în Italia. Am bătut drumul Agenție de muncă și încă nu primisem nici un răspuns. Verișoara prietenei mele avea colocviu la o familie dar a refuzat oferta de muncă pentru că bătrâna pe care trebuia să o
CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369420_a_370749]
-
niște vrafuri din cărțile pe care aș fi putut să le scriu” și pentru că toată zbaterea sa de a salva bogățiile patriei de pericolul de a fi însușite fie de nemți, fie de ruși, a fost zadarnică, după cum i se destăinuie nepotului său, chemat să preia o „moștenire” simbolică, reprezentată de „Jurnalul unui fost Țucălar teoretic și nițel politic”, cum își intitulase, inițial, memoriile. Nepotul, numit de unchiul Babeel drept „mesager și Cicerone voluntaro-patriotic în realitatea cotidiană de moment”, confidentul și
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
mea, copii în jurul meu, un serviciu onorabil și celelalte mă gândeam, că vin de la sine. Totul bine și frumos, suferisem mult cu mama mea, având o boală neiertătoare, ciroză hepatică. Ea a fost prietena mea cea mai fidelă, ei mă destăinuiam, de la ea am învățat că viața este dură și cu surprize neplăcute, ceea ce de altfel s-a și confirmat. Am luat aminte, mai ales că povețele veneau de pe patul unei suferințe dramatice. În acel moment am avut un declic, îi
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
să nu caute să meargă cu stăpânirea înainte” (I.L. Caragiale, op.cit.). Este sfatul unei surori și al unei mătuși dorind cu orice preț înțelegerea dintre tată și fiu, înțelegerea între fratele și nepotul ei, acesta din urmă frecventând-o și destăinuindu-i-se ca unui confesor apropiat, mai conciliant decât părintele autoritar, căci acesta, de cele mai multe ori, își dorea copii ascultători, supuși, deși nu se împotrivea dezvoltării personalității lor, purtându-se cu familiaritate cu băieții, în general, dar în special cu
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
aflat în rezistență față de amenințarea ruperii definitive a neamului său de rădăcinile strămoșești, implicit despărțirii de Dumnezeu, rana cea mai oblintită a acestui năzuitor la dreptate. Albumul acesta include în el “ani buni de căutări, neliniști și zbucium sufletesc”, ne destăinuie în “Mărturisire” autorul. Și e “topit în el” și sufletul celor dragi ai săi, care i-au înțeles zbuciumul, absența de acasă și și-au înfrânat temerile legate de soarta pelerinului plecat în misiune autoasumată să recupereze averea spirituală a
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
o dată, zeii cei mari hotărâră să dezlănțuie Potopul. Se hotărâră astfel tatăl lor, Anu, Enlil, cel viteaz, care e sfetnicul lor, crainicul lor, Ninurta, străjerul apelor, Enugi. Dar, laolaltă cu ei, era de față și Ea, Stăpân al înțelepciunii, care destăinui vorbele lor unui gard de trestie:- "Gard de trestie, gard de trestie, perete subțire, perete subțire, gard de trestie, ascultă, perete subțire, ia aminte! Omule din Șuruppak, fiu al lui Ubar-Tutu, dărâmă-ți casa, fă-ți o corabie, lasă bogățiile
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
ca mine! Inima mea mă îndeamnă să mă lupt cu tine, și cu toate acestea, brațul rămâne nemișcat. Povestește-mi cum ai luat parte la Sfatul zeilor și cum ai dobândit nemurirea?" Uta-napiștim îi spuse lui Ghilgameș: - "Am să-ți destăinui, Ghilgameș, un lucru ascuns, o taină a zeilor pe care ți-o voi spune numai ție. Șuruppak e un oraș pe care-l cunoști, așezat pe malul Eufratului:în acest oraș, în vremea de demult, locuiau zeii. Dintr-o dată, zeii
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
o dată, zeii cei mari hotărâră să dezlănțuie Potopul... Se hotărâră astfel tatăl lor, Anu, Enlil, cel viteaz, care e sfetnicul lor,crainicul lor, Ninurta, străjerul apelor, Enugi. Dar, laolaltă cu ei, era de față și Ea, Stăpân al înțelepciunii, care destăinui vorbele lor unui gard de trestie: - "Gard de trestie, gard de trestie, perete subțire, perete subțire, gard de trestie, ascultă, perete subțire, ia aminte! Omule din Șuruppak, fiu al lui Ubar-Tutu, dărâmă-ți casa, fă-ți o corabie, lasă bogățiile
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
Infern. Ghilgameș și cu el începură să vorbească: - „Spune-mi, prietene, spune-mi, prietene, spune-mi care-i legea lumii subpământene pe care o cunoști!" - "Nu, nu ți-o voi spune, prietene, nu ți-o voi spune: Dacă ți-aș destăinui legea ce o cunosc, te-ai porni pe plâns!" -"Ei bine, fie, vreau să mă pornesc pe plâns!" - "Ce ți-a fost drag, ce-ai mângâiat și era pe placul inimii tale, este astăzi pradă viermilor, ca o haină veche
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
să aibă aceiași atitudine față de noi; de bunătate și prietenie. Simțeam că are un character original plămădit pe un spirit de observație. Alteori, i se umpleau ochii de lacrimi și cuprins de emoție cu o sensibilitate veșnic ascunsă ni se destăinuia când lua o notă proastă imaginându-și că iarăși se va întâmpla ceva tragic: o bătaie cu cureaua primită de la tatăl său care lucra în armată. Dacă două zile nu ieșea din curte să vină în grupul nostrum, noi considerându
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
de mult suferea din această pricină. Dar era răbdător. Uneori, rămânea în atelierul lui din centrul orașului și lucra zile în șir. Atunci îl vedeam mai rar; când ne întâlneam, venea în vizită la noi acasă și atunci mi se destăinuia: ,, Încă din copilărie fiecare om dorește să fie iubit. Fiecare o mar trebui să știe ce trebuie să facă celălalt ca el să se simtă iubit. Simțim permanent acest lucru și ne întristăm când ea lipsește din partea celor ce primesc
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
la Spitalul Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” din Cluj-Napoca. Am văzut suferința la ea acasă, în spital. Mi-a atras atenția un bolnav, un bătrânel cuminte, un om special cu care m-am împrietenit și care mi s-a destăinuit. La cei 84 de ani se menținea destul de bine având în vedere că provenea dintr-o familie ortodoxă de ardeleni cu nouă copii și apucase, copil fiind, ororile războiului: foamete, boli, mizerie, sărăcie, abuzuri de tot felul. În plus, a
DOAMNE, NU MAI POT! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368182_a_369511]
-
să o asculte, și nu are trup să o ridice, nici brațe să o strângă, numai aer să-i împrăștie părul, să-i lunece pe ochi, să i se mistuie pe gura ce izvorăște un glas care-l întrece...! „Cântecul”, destăinuie artista, „a devenit cu adevărat viața mea. De atunci a trecut mult timp. Părinții mei au murit, nu mai sunt. Dar o parte a dragostei lor e încă în mine și cu mine, prin frații mei și surorile mele, dintre
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
nu observ că pământul se-nvârte!? Posibil a fi rotund însă nu pare!? Cum au ieșit munții ăstia din zare, în locul lor au umplut cu apă ploile? Să mă închin ca pământul mă are? Nu am nici cui să mă destăinui, n-am garanția răului sau raiului... Tr ăind prin iluziile unui râu al iubirii clădeam poduri din vise de piatră, însă uneori spre înserare alunecam fără șanse de salvare, într-un fluviu cu valuri virtuale, lovindu-mi capul de pereții
ZORI de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370212_a_371541]
-
2015 Toate Articolele Autorului ,,Ismailul răpit rămâne pentru mine parte din România Mare” Născut în anul 1929 (10 mai) în orașul de pe malul Dunării, Ismail, din România Mare, Boris David (Daris Basarab, pseudonim literar) este invitatul meu în a ne destăinui fapte, întâmplări, realizări, dintr-o interesantă și exemplară viață de om. În anul 1941, aflându-se sub ocupație sovietică, familia sa scapă dintr-o coloană de deportați și ia drumul pribegiei: Boris avea 12 ani. Un lung și istovitor periplu
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
simțit sufletul curat al Penelopei, de aceea i-a fost alături în toată perioada absenței soțului său, Ulise. Sigur că prin deformația mea profesională, sunt un umanist înrăit aș spune, un iubitor de viață, oameni, copii. Mai vreau să vă destăinui un secret de-al meu, ca să-l numesc astfel. Eu fiind copil de țară, trăitor într-o gospodărie în care păsările sunt crescute pentru carne, nu am tăiat în viața mea o pasăre. Mă oprește ceva, e ca și cum aș ucide
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]
-
Ovidiu se oprește în treacăt asupra motivelor care i-au adus condamnarea, dar și aici este evident că a ales intenționat termenii pentru a ascunde realitatea: Pe mine poezia și-o oarbă rătăcire/ Pierdutu-m-a; pe-a două n-o pot destăinui.../ Așa voalați cum sunt, termenii „poezia” (carmen) și „rătăcirea“ sau „greșeală” (error) reprezintă, după mărturia poetului, cauzele exilului, capetele de acuzare care l-au făcut să plece din Romă. Dar ce se ascunde sub acești termeni și în ce măsură a tras
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
Nichita Stănescu afirma că „nu este bine să iubești prea mult poezia. Mai bine să-i supraviețuiești. Poezia este ca soldatul, câteodată recunoscător părinților, câteodată nu. Foarte rar îți scrie de departe, încheind scrisoarea cu: < >“. De asemenea, Geo Bogza se destăinuia arătând că „toate textele pe care le-am scris n-au putut să iasă din capul meu decât în clipa în care stiloul pe care-l aveam în mână simțea hârtia albă sub ascuțișul lui”. Unii autori forțează însă lucrurile
LITERATURA ÎNTRE CALITATE ŞI CANTITATE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353402_a_354731]
-
funcția de șef al Direcției Cultură a fost anume un adevărat profesionist, Lidia Noroc Pînzaru. Autoritară și foarte simpatică, actrița Lidia Noroc -Pînzaru a reușit să stabilească relații trainice cu colegii din orașele înfrățite din România, Bulgaria, Ucraina. Iată ce destăinuie, într-un articol despre Lidia Noroc -Pânzaru, Eugenia Moldovanu, "Soarta m-a adus la Bălți, în calitate de pedagog artistic la Clubul- Meșter Popular. Aici am făcut cunoștință, în particular, cu doamna Noroc -Pînzaru, care era șef la Direcția Cultură. Am învățat
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
artistă, unui suflet plin de dragoste, cățelul de la locuința ei de la West Palm Beach, din Florida. Cel mai emoționant moment al vieții artistei și ceea ce-i mai neprețuit din tot ce a primit în viață, rămâne a fi, cum se destăinuie, atunci când, pe 11 mai 2011, Majestatea Sa Regele Mihai, onorând performanțele în viața publică, ale unor români din țară și de pretutindeni, pentru contribuția meritorie în orizontul magnific al muzicii secolului al XX-lea i-a conferit Decorația regală „Nihil
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
uniți în același cuget și în aceeași înțelegere” (1 Cor. 1:10). Respectul trebuie acordat oamenilor nu după averile strânse, am mai spus-o cândva, și nici după puterea dobândită, ci în primul rând pentru calitățile minții și cele sufletești, destăinuite în scris, întrucât acestea valorează cel mai mult. Un proverb românesc spune: „Omul nu după haine, ci după fapte dobândește cinste” și cuvintele așternute sunt gândurile materializate, egale faptelor. Iar „Aurul se cunoaște după culoare, păsările după tril, oamenii după
UNIŢI ÎN CUGET ŞI SIMŢIRI? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353528_a_354857]
-
că are darul de a crea poezii, pe care le scaldă într-o caldă lumină și într-o undă de vibrație născută din metafora rară care trezește în noi emoția, trăirea în frumos și armonie, ne înnobilează. Pentru că poetul se destăinuie cu o mare noblețe, se adresează suav și cu candoare sufletului nostru, poeziile sale devin o adevărată oază de liniște, o mare binefacere pentru cei însetați de frumos, de calm, de acele valori date omului din vremurile dintâi. Poezia sa
RUGĂ ALE SCRIITORULUI ADJUDEAN GHEORGHE A. STROIA, TRADUSE ÎN LIMBILE FRANCEZĂ, ITALIANĂ , ENGLEZĂ ȘI ALBANEZĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352860_a_354189]
-
1977. • Ați emigrat în America. Cum au fost perioada aceea, cât timp ați plănuit fuga din țară, cine v-a ajutat? Am trecut mai întâi prin purgatoriul lagărului de refugiați politici din Turcia (1988-1990). Am trăit la marginea societății. Am destăinuit calvarul plecării în cartea Fugit... / jurnal de lagăr... Am dus-o greu, efectuând munci necalificate, cu ziua, pentru a supraviețui... Cum ați reușit să vă găsiți un loc în societatea americana, având în vedere că dumnevoastră proveneați dintr-o țară
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]