1,116 matches
-
acestei idei. Deoarece este o idee mare, care nu are cum să nu deranjeze oricare dintre interesele manifestate mai restrâns, în numele unor grupuri mici, oricât de puternice ar fi ele. Și închei tot cu gândul că pot să par un desuet romantic repetând asta, dar eu cred că, pe lângă politicienii și guvernanții care reprezintă în organismele europene interesele, mai mari sau mai mici, ale țărilor lor de veche tradiție, dirijând astfel cu pricepere dezideratele punctuale ale funcționării Uniunii și fiind mulțumiți
DEMOCRAŢIA CREŞTINĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348834_a_350163]
-
De mirosul la o floare,/ De dragul la șezătoare”." Lectura "Exilului românesc la mijloc de secol XX" , chiar luată și izolat, dezvăluie o carte singulară, plină de insolit, uimitoare la tot pasul, o proză pe alocuri neașteptat de modernă, pe alocuri desuetă dar plină de prețiozitate și naturalețe, de manierism și prospețime. Este o incursiune în miezul lucrurilor pornind de la o realitate pură , autorul neinventînd nimic, ci doar slobozind din profunzimea dialecticii afectului și implicit a personajului său central, în jurul căruia gravitează
GRĂDINILE SUSPENDATE ALE EXILULUI ROMÂNESC de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105]
-
nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Antiromantismul și-ar consolida zidul dintre suflet și floarea sufletului dacă s-ar reitera permanent o falsă consonanță a sunetului muzical suav cu o așa zisă slăbiciune pentru cântece așa zise desuete. Dacă s-ar îndepărta nuanțele lirice ale muzicii, acuarelate azi mai rar și înstrăinat de ce a fost cândva, am avea de-a face global cu o muzică pe care aparatura electronică nu numai că o amplifică, dar o și poate
FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347036_a_348365]
-
Acasa > Stihuri > Momente > VAI DE PĂSĂRICA TA! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 892 din 10 iunie 2013 Toate Articolele Autorului să nu-mi mai ceri să-ți scriu vreo poezie, că eu turbez! prea multă ipocrizie, atâtea vorbe desuete și nu am bani nici de șosete. că plâng nebunii fără vină, când văd doi sâni de gospodină, ca două lubenițe coapte... ce bine-ar fi să dea și lapte... intră draci-n ei cu toți, uită chiar și de
VAI DE PĂSĂRICA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346299_a_347628]
-
Căzînd în brazda, semințele rîvnesc Un alt destin dumnezeiesc Dar uneori ogorul a secat Precum un rîu adevărat Și pește dealurile cuminți Se-astern doar umbrele de sfinți Vinovații de nerodire Psalmondiind în neștire Și noi, abisale, concrete, Ne simțim desuete - Femei cu destinele sfîșiate De imaculata noastră realitate! DAR UNDE SE DUC NORII ? Dar unde se duc norii , De unde au venit , Ce ploi cad doar în zorii Cu chip încremenit? Ce bună este apa Spălata de noroi, În care cerul
MA INTREB DE VE MI-E NOAPTE de CRISTINA LILA în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346402_a_347731]
-
de discuri „Euromusic Cluj Napoca” împreună cu echipa emisiunii „ Familia Favorit”, producător Valentina Herta din Constantă, iar întregul produs este susținut de „HIDROCONSTRUCȚIA” Ș.A BACĂU. Într-un decor doldora de mofturi, cu moftangii iluștri, în care valoarea piere pe o umbră desueta, e necesar să păstrăm în continuare viu spiritul unei lumi pitorești, iar farmecul cadențelor sale să se regăsească în acest peisaj, cu accentele-i boeme și sclipirile ludice. Căci tot ce-i românesc nu piere și doar artă neviciata mai
TOT CE-I ROMANESC NU PIERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345249_a_346578]
-
omului de natură a genera migrarea unora dintre atributele suveranității între diferite subiecte de drept, cooperarea internațională în domeniul drepturilor omului pot fi considerate compatibile cu cerința respectării suveranității statelor, care, în anumite analize, pare a fi devenit un concept desuet. În ce ne privește, ne alăturăm acelor autori care susțin că „existența unor tratate în domeniul drepturilor omului nu reprezintă și nu poate reprezenta o limitare a suveranității statelor, ele fiind o evidențiere a voinței acestora de a-și dezvolta
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
și grosolănii rahat de porumbel, parșive viclenii servite omului naiv, în cap totul se-nvârtește nori grei plutesc la orizont soldații au plecat pe front turcesc ah.. eu cu cine tot zadar vorbesc? Declarația sentimentalului este privită că o schemă desuetă non mecanică, non lineară și deci neavenită istoric. O tempore! Vreau înapoi copilăria ! AVID mă priveai cu ochi de mantisă carnivoră te plimbai pe mine într-un dute-vino absent ca în mijlocul unui poem lipsit de cuvinte încercai să eviți ploaia
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
-și pierde tocmai ce o face umană, adică sensibilitatea față de creația artistică: „Lumea de azi nu mai știe să cânte, doar suspină/ ori geme, strigă, țipă, crezând că se face înțeleasă așa“. Într-o astfel de lume ar părea poate desuetă sau hazardată pledoaria Elenei Armenescu pentru încredere în forța de regenerare morală, îndemnând la trezirea spiritului civic, la respect pentru viața ce merită trăită cu bucurie: „Iubește fiecare anotimp al vremii și al vieții/ Chiar când prin ploi și vânt
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
Publicat în: Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Doar toamna podul și-l îndreaptă spre ale iernii reci feline, Cu brațe suferinde-n teacă, cu văl de ape cristaline Și anotimpul ăsta nou, și-atât de desuet, mă caută în tine Cu toate frunzele pachet, se frunzărește-n mine Iar toamna asta, amândoi, s-o facem drum de seară Pe care să visăm în doi, alături de-o chitară Pe strunele-i de neoprit să ni se
DOAR TOAMNA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372209_a_373538]
-
a explicat că „orice avansează în lumea aceasta, se rafinează, chiar și poezia”. „De ce să ne raportăm la autori de acum 100 sau 150 de ani?” se întreba stimabila doamnă. Oamenii ăștia, de altfel inițiați în genul liric, îi consideră desueți pe Eminescu, Verlaine, Minulescu, Esenin, Arghezi, Tagore! Vă dați seama unde ne aflăm? Vă dați seama care e gândirea artistului contemporan? Ei consideră depășită până și generația lui Arghezi, care din „bube, mucigaiuri și noroi” crea „frumuseți și prețuri noi
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
în ceea ce privește viitorul Culturii noastre naționale. Încăpăținându-mă să rămân „depășit”, „demodat”, am ales ca și de acum înainte să mă lupt cu urâțenia acestor tulburi ani, din micul meu colț de veșnicie, unde am onoarea să stau la masă cu alți desueți, vetuști, demodați, precum Coșbuc, Eugen Lovinescu, Brătescu-Voinești, Marin Moraru și cu exegeții amintiți mai sus, masă la care vorbim toți cu admirație despre Ovidiu, Shakespeare, Eminescu și la care compun versuri folosind în continuare „clișee expirate”, precum: „flori”, „vise frumoase
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
gând rebel , Un firicel de suflet speră, Clepsidra timpului din el Își scurge tainicul mister. O lacrimă pe obrazul vieții, Își cere alinarea, Împarte Doamne timpu-n fracții Să îi simțim splendoarea. Sperăm că timpul ne așteaptă, Să stea în loc e desuet, Urcăm în grabă câte-o treaptă Să punem floarea în buchet. Ne răvășim privind trecutul, Au fost mai mulți decât vor fi, Dar anii cenzurează multul , plăceri și simple bucurii. Adăugăm în tolba plină, Lângă regrete, bucurii Ușor ne umplem
POEZIA VÂRSTEI de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375672_a_377001]
-
și extaz”, dar a venit o ursitoare și m-a dezlegat de blestem. Cu ce-am păcătuit? Am iubit un om... mai mult decât pe mine, mai mult... * El s-a dus..., iar eu am rămas să bântui printre poeme desuete și atâtea lucruri de prisos. M-am născut într-o zi de 12 aprilie. Ce primăvară frumoasă! Ce primăvară! Mai multe vise și mai puține griji pentru mama. De ce? De ce? Îmi venea să-i strig! Să strig... Chiar de-o să
M-AM NĂSCUT ÎNTR-O ZI... ( 12 APRILIE) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379256_a_380585]
-
Preocupat de viața CETĂȚII, semnalând prin cuvânt tot ce frământă de veacuri istoria neamului (Alaiul domnesc, Gândiți-vă, români, la Eminescu, Pământul vechii Dacii vrem, Țăranul), poetul e bolnav de românism, îndrăznesc a spune, acum, când ar putea să pară desuetă afirmația. Am convingerea, că în și prin poezia sa, distinsul scriitor mai are multe de spus, de transmis, beneficiind de două atuuri importante: talentul incontestabil și dorința de perfecțiune. Un autor ce merită a păși spre alte noi, nebănuite trepte
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
epoca depășită, veleitarii și interesații merg tandru, mînă în mînă, nas în nas, cu forțele de iz naționalist, urmărind, cu negustorească rapacitate, profituri propagandistice și pecuniare. Nu poate fi oare eradicată epidemia asta de voievodită, care întreține țării un aer desuet, de teritoriu retardat, la discreția profitorilor și demagogilor? A fost părăsită, din fericire, pista monstruozității simbolice, simbolica triumfalistă a totalitarismului găunos, de inspirație sovietică, ce străjuie și aține calea se pare pe vecie pe marile artere ale țării. Nu însă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nevoie de țap ispășitor. Totul trebuia regîndit. Progresiv, pînă spre sfîrșitul secolului XX, dar și mai sofisticat la începutul acestuia, soluțiile infatuării au cunoscut rezolvări din ce în ce mai realiste. În stare a da piept cu societatea hipertehnicizată, nedispusă să mai accepte comportamente desuete. Artistul de azi nu mai trebuie să se dea în spectacol. Nici nu i-ar mai sta bine s-o facă, așa cum o făcuseră predecesorii săi într-o lume încă romantică. A te da, azi, în spectacol înseamnă pur și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
artistul, pur și simplu. 16 septembrie Trece cu regularitate de metronom pe sub fereastră și sînt înclinat să-l așez în categoria anonimilor care-și exagerează ținuta corectă, și-o hipercorectează, pentru a face impresie, a epata. Are aerul unui manechin desuet, uitat între celelalte manechine, modernele, de ultimă oră. E, tot, numai costum. Uscat, mîinile și picioarele par să nu atingă mînecile hainei, cracii pantalonilor: de altfel, mersul personajului e atît de strict calculat, încît nici n-ar avea cum să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pînzele cu arlechini, dansatoare și saxofoniști, nu am avut nici o reținere în a-mi duce desene. Cea de la Căminul Artei (etaj), din 1982, se numea "Copacul" și era prelucrarea laborioasă a schițelor făcute într-o mirifică vară pe colinele Iașilor. Desuet? Ce reconfortant e să întrerupi, periodic, seria cvasiabstractă din atelier și să hălăduiești (așa cum o făceau atît de firesc iluștrii antecesori) cu blocul la subsuoară și creionul în mînă. Demodat? Cu ce plăcere întrerup, aici, lucrul la pînzele cvasiabstracte și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
raportată literatura ce se scrie acum, aici, la celelalte literaturi neapărat vesteuropene intenționîndu-se probabil o totuși nefericită motivare a cvasianonimatului ce o marchează. Discuțiile în jurul subiectului, cînd nu pun degetul pe rană, au aerul unor reproșuri adresate factorilor de răspundere, desueta formulă a unui trecut încă păstrat. Se lasă impresia că de lipsa unei audiențe internaționale se fac vinovate nu știm ce ambasadă românească, nu știm ce departament ministerial, cînd pentru orice minte lucidă nu în aceste false diligențe ar sta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
găsit, unanim, soluția rezolvării crizei de stabiliment (era să spunem establishment): Uităm. Sau ne facem că uităm. Ne trece repede. Uitarea. Vorba refrenului. Totu-i să nu aruncăm cu pietre. 25 aprilie E tentant, din cînd în cînd, să fii desuet. Tentant, ba chiar de bonton. În jurul atelierului zumzăie rumorile momentului și ar fi nu știu cum să te faci că nu le auzi. Că nu le recunoști, la urma urmei, justificarea. Anume care? Păi, noutatea nu e strigătoare: de cînd lumea (artistică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o desuetudine greu de mascat. De vreme ce alte... locații, administrate vivant de incitantele soluții alternative ale Perifericului, de pildă, merită, și ele, cu prisosință, aceeași luare în calcul. Chiar împreună. Numai că vectorul al doilea, prin probabil justificate orgolii, nu admite... desueta juxtapunere. Dar, hai, în creștinească îngăduință, fie și împreună. Pentru că, dacă memoria nu ni se alterează, atunci trebuie să avem în vedere și trecutul unui Iași în care s-a pictat serios și eminamente... desuet. Dacă, respectuos chiromantic, i-am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
probabil justificate orgolii, nu admite... desueta juxtapunere. Dar, hai, în creștinească îngăduință, fie și împreună. Pentru că, dacă memoria nu ni se alterează, atunci trebuie să avem în vedere și trecutul unui Iași în care s-a pictat serios și eminamente... desuet. Dacă, respectuos chiromantic, i-am convoca pe cei din romantica pleiadă Craiu la masa evaluării prezentului, ne imaginăm cam cu ce pișicheră schimă ar privi ei isprăvile junilor atleți. Nu alta, probabil în aceeași obligatorie simetrie ca a înnoitorilor de-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
etapele ieșene ce i-au precedat. Cu atît mai ritos, cu cît absolut recomandabil actanții ultimului val convoacă la provocatoarele festine și nume străine. În încercarea, temerară de altfel, de a estompa un trecut ce li se pare nepermis de desuet. Și total irelevant în fluxul internațional al momentului. Paciența noastră însă în fața acestui dihotomic spectacol pare să nu aibă limite. Alături de foaia aceasta aflîndu-se acum o mirabilă farfurie cu ouă stahian închistrite, să ne fure, o clipă, nostalgia după fabuloasele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și oricând calitatea nobiliară, având mereu asupra sa acest act oficial rămas definitiv și irevocabil. Drept urmare, procesul de care a vorbit maestrul Ludovic L. că-l va deschide în numele mandantului său împotriva domnului viconte Jean-Paul Melec de Melec a devenit desuet. Ca și duelul, de altfel. Deci, din nou, datorită lui Ludovic L., pierzând și acest proces, toată lumea a avut numai de câștigat. Deci, nu uitați, Justiția suverană nu ne face tuturor decât bine! Chiar dacă, uneori, acest bine pare atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]