201,814 matches
-
într-o lumină nouă. Stilul forumos, impregnat de lirism, salvează într-o oarecare măsură banalitatea meditațiilor. Totul este pus sub semnul predestinării, totul depinde în viață de noroc sau ghinion. Evident, o asemenea concepție a imposibilității omului de a-și determina oricât de puțin existența nu poate suporta decât "cenușiul". "Versiunea ultraconcentrată a unui roman posibil" (Nicolae Bârna), este povestea unor gemeni monozigoți perfecți care, în ciuda unui puternic atașament, sfârșesc tragic, unul dintre ei, într-o clipă de inconștiență, omorându-și
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
agreabilă", un fel de prostituată, tocmai în perioada marii lui iubiri pentru Ama?) O interpretare posibilă a minciunii naratorului ar fi că el manifestă pe această cale, deși indirect, puterea sa de a interveni în acțiunea povestită, de a-i determina cursul, de a o manipula. Pe de altă parte, în roman există alte numeroase mărturii directe ale puterii povestitorului, mărturii care definesc caracterul autoreflexiv al narațiunii. De aceea eu aș interpreta diferit sensul acestei minciuni: ea este menită să ascundă
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
München. După nici doi ani, în 1904, se naște fata lor, Sonia. Tot atunci și acolo îl cunoaște pe Caragiale, Herr Direktor, proaspăt autoexilat la Berlin. Prietenia lor va marca fortiter traiectoria intelectuală a "izolatului" Paul Zarifopol și-l va determina pe acest pseudoboem rentier să dea măsura seriozității și erudiției sale ca editor. Astfel, între 1931-1932 apar Opere, vol. I-II, de I. L. Caragiale, ediție îngrijită și prefațată de incontestabilul cărturar a cărui gîndire se dovedește, o dată în plus, una
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
a merge direct la sursă și a bea apă din izvor, nu din ulcior..." Dar a subliniat că "fundamentul ideologic al artei și literaturii societății noastre nu poate fi decît socialismul științific". A cerut apoi ca cenaclurile și criticii să determine "îndepărtarea a ceea ce colectivul consideră că nu corespunde, astfel ca, într-adevăr, să nu mai fie nevoie de altă intervenție în acest domeniu. Cred că putem acorda această încredere conducerii Uniunii Scriitorilor" [...]Șeful a rugat ca "presa" să nu transmită
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
normalitatea sa - își află în nostalgie, în dorul de peisajul și sufletul românesc, un hotărât accent compensativ. Echilibrul interior al eseurilor și articolelor critice, al simplelor notații, chiar ale lui Virgil Ierunca se află aici, în spațiul acesta greu de determinat, dificil de precizat, aflat la limita dintre sarcasm și dor, dintre ocară și mângâiere. Exilul este astfel o cruce răscolitoare de întoarceri, o "cruce de dor", e o stare a ființei care leagă, într-o mult mai hotărâtă măsură individul
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
a știut și a putut ajunge - nevătămat - la capătul misiunii sale. Este drept, trecînd prin „cei mai grei" patru ani ai vieții sale zbuciumate! Se pare chiar că episodul Silviu Crăciunaș - și consecințele lui (în plan strict personal) l-au determinat să se retragă dintr-o asemenea activitate. De care, astăzi, în schimb, poate fi mîndru - îl asigurăm noi. In aceste împrejurări, a început, prin 1957, să lucreze la postul de radio Europa Liberă, sub conducerea lui Noel Bernard (o descriere
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
lipit de frunte, cu fețele descompuse care colcăiau în mocirlă. Totuși voința le paralizase. Timpul parcă se oprise în loc. Mănușile transformate în cravașe ale ofițerilor nu reușeau să-i clintească. Aceștia alergau urlînd de-a lungul rîndurilor încercînd să-i determine să facă stînga-mprejur. Într-un tîrziu se puseră din nou în mișcare ca niște somnambuli, pornind îndărăt în pas alergător. Aflînd că însuși generalul Teodorescu, comandantul garnizoanei, fugise la bordul unei vedete, colonelul lor îi mîna înapoi în tren. Îi
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
ortografiei nu datează din 2001, ci din chiar momentul întemeierii înaltului for (1866, sub denumirea inițială de Societatea Literară). Actul de constituire consemnează că "misiuni speciale" ale Societății Literare (denumiri ulterioare: Societatea Academică Română, 1807; Academia Română, 1879): a) de a determina ortografia limbii române; b) de a elabora gramatică limbii române; c) de a incepe și a realiza lucrarea dicționarului român (apud D. Macrea, Probleme de lingvistică română, Editura Științifică, 1961, p. 122). Nicicând, prin nici o lege ulterioară, nu i s-
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
direct la textura socială și la o tipologie umană specifice "epocii de aur"; în acest fel, cartea răspunde orizontului de așteptare al cititorului român de azi care caută mărturia, documentul, adevărul, înțelegerea principiului de funcționare a mecanismului aberant ce a determinat, în chip decisiv, atît traiul, cît și viața, atît realitatea, cît și realul unei societăți în descompunere. Manase Hamburda, Mihail Iorca, Epaminonda Bucevschi și ceilalți intelectuali din micul orășel de provincie - replică la celebrul tîrg unde se moare - constituie o
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
Dragoș Bucurenci Este de neconceput că mai multe persoane să acționeze concertat în beneficiul alteia, cu care nu se află în relații apropiate, intime sau de prietenie, fără știrea acesteia, persoana care, prin ipoteză, nu doar că nu a determinat conduită celorlalți, dar nici nu va afla vreodată despre “binele” care i s-a făcut cu forța. :: de aici NU mai vrem puțină dreptate, vrem dreptate completă și mai ales o soluție de recuperare a celor 30-40 MLD EUR în
Puțintică dreptate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82420_a_83745]
-
Totuși, omul ăla chiar avea talent.intradevar a venit îmbrăcat aiurea, nu trebuiau să-l lase așa să intre pe scena; dar nu a făcut-o pt a compensa lipsa de talent. Iar atitudinea lui cheloo a fost deplasată, dar determinată de vestimentația lui , care, era lipsită de respect. Domnule Cojocaru, tot în Leviticul scrie că nu aveți voie să purtați țesături amestecate și nici să mâncați carne de porc, pentru că porcul este un animal necurat. Urmați aceste reguli? Dacă nu
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
atrag atenția asupra unui concept asimilat și dezvoltat de un teoretician francez, Pierre Bourdieu. Cred cu tărie că termenul sau de habitus însumează cel mai bine atitudinea românilor față de mâncare. Mai precis, Bourdieu definește habitusul că o structură internalizata care determină modul în care individul se poartă și reacționează în spațiul social; este ca o a doua natură, un impuls care ne ajută în luarea de decizii; poate cel mai important e că acest habitus este acea sensibilitate dobândită din familie
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
guvernului Groza el a stricat relațiile cu Uniunea Sovietică și, ca să zicem așa, a pierdut prietenia URSS-ului...Tătărăscu consideră că transmiterea mesajului prietenesc- se înțelege, verbal- al generalisimului Stalin către rege poate influența hotărâtor pe rege și îl poate determina să-și schimbe poziția actuala. La întrebarea mea: care ar fi conținutul mesajului gândit de Tătărăscu el a răspuns că i se pare posibil ca în mesaj să se spună că Guvernul Sovietic consideră acțiunea regelui că pe un gest
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
un “nimeni” ..te-ai dus tu, Radu Bucurenci !..deci un alt motiv să fie educată ..nu te-ai gândit că și tu puteai să-i induci starea asta? ..că pot fi calitățile tale și nu ale ei cele ce au determinat-o să fie “normală” ? eu o ascult în fiecare dimineață la europa fm pe monica și pe colegul ei bogdan și mă destind cu emisiunea lor. îmi place de ea la radio și intradevar e o voce excepțională dar nu
Un om de bun simţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82655_a_83980]
-
în situația mizerabilă să elogiem pe cineva când se comportă cu bun-simț și e foarte grav! @ monica: “..e interesul ei , îi faci publicitate publicând un interviu cu ea ! [...] că pot fi calitățile tale și nu ale ei cele ce au determinat-o să fie “normală” ?” 1. Vedetele trăiesc din interviuri, asta e viața lor, asta e meseria lor, dar cu toate astea, câte vedete vezi tu care să se comporte “fără fitze”, intervievate fiind de jurnaliști chiar cu mai mult “hâr
Un om de bun simţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82655_a_83980]
-
trăgea din cel mai pur sânge albastru, Regina e o ființă dominatoare, plină de inițiativă, recunoaște că ea "dă tonul, iar Nando (Ferdinand) îi dă curs întocmai", că are un mod "rapid și energic de a decide". Ea l-a determinat pe rege, în ajunul primului Război Mondial, să treacă de partea Antantei. Datorită faptului că avea un ginere grec, o noră aparținând aceleiași naționalități și un alt ginere iugoslav, ea se prezenta singură ca "soacră a Balcanilor". Frecventele călătorii la
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
acum pe Ov. S. Crohmălniceanu. Dizertând asupra motivului morții în poezia interbelică, el îi găsește o explicație deconcertantă și nu mai puțin rizibilă. Cauza ar fi fost victoria fascismului (de fapt, a hitlerismului) în 1933! Ce eveniment politic va fi determinat oare poezia morții din Miorița? Denunță și el deopotrivă literatura "turnului de fildeș", suprarealismul, în care descoperă o atitudine antisocială, expresie desigur a decadentismului. Ov. S. Crohmălniceanu "înfierează" personaje ca Ladima (din Patul lui Procust al lui Camil Petrescu), Ion
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
pe care l-a obținut - mai mult pentru a se termina tărășenia - abia cu a patra teză. (Oamenii de știință sunt mai invidioși ca niște copii...) Totuși, a primit acasă, prin poștă, și celelalte diplome, lucru care nu l-a determinat niciodată să și folosească titlurile în activitățile sale academice juridice, economice și medicale, punându-și pe cartea de fizică doar epitetul, doctor în filozofie, adică doar doctoratul obținut cu calificativul maxim. A fost profund șocat când a fost numit președintele
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
au început să fie organizate. A Carreira da India, flota pe care portughezii au trimis-o anual în Orient pînă în secolul al XIX-lea, pleca întotdeauna din Lisabona și nu din Porto, cum afirmă naratorul, într-o perioadă clar determinată pentru a prinde musonul din Oceanul Indian; avea o organizare foarte strictă și ierarhizată, neîmbarcănd la întîmplare o gloată multinațională și lipsită de competențe militare sau maritime, așa cum se desprinde din carte. în plus, navigația nu se făcea "cam în dorul
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
se lăudau cu crocodilii din iazurile lor? Dezolanta imagine a "tîrgului nemernic, unde iarna lupii se fofilau pînă în preajma Curții", din care lipsesc fluviul, colinele și zidurile, adică totul, poate fi, la rigoare, justificată ca o percepție parțială și subiectivă, determinată de obscurele și nelămuritele antipatii ale protagonistului. Există însă și indicații mai precise, care dovedesc că naratorul n-are habar de topografia reală a orașului: în Lisabona - spune el - se prăznuia o sărbătoare și, pentru a profita de ea, personajul
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
era în stare s-o deporteze, să nu o mai vadă, să nu o mai audă, iar acum, Doamne-Dumnezeule, îi căzuse la mână, o prinsese în Concordia Marconiană, deghizată, pregătită să-i dea iarăși în vileag matrapazlâcurile. - Ce te-a determinat să te vâri acolo? - Ei, moft, ca și cum ar fi greu de înțeles! Firește că bănuia, dar voia să audă din gura ei. Tăcerea lui, care se prelungea nepermis, o determină pe ea să izbucnească. - Casă de toleranță mascată! La asta
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
să-i dea iarăși în vileag matrapazlâcurile. - Ce te-a determinat să te vâri acolo? - Ei, moft, ca și cum ar fi greu de înțeles! Firește că bănuia, dar voia să audă din gura ei. Tăcerea lui, care se prelungea nepermis, o determină pe ea să izbucnească. - Casă de toleranță mascată! La asta chiar puțini s-ar fi așteptat. Ajunge, destul! El își recunoscu, indirect, culpa. - Trebuia să-mi echilibrez bugetul! Apoi, unde mai închid ochii fericiți bătrânii ca în concordia noastră?! Era
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
o politică falimentară, impusă într-o mare parte a lumii de tancurile bolșevice. Revenită în Marconia, prezenta un reportaj în care strecura, voalat, informațiile despre cuibul supraveghetorilor din spatele vitrinei cu păsări împăiate. După publicarea riscantă a acelui text, reușea să determine autoritățile să schimbe exponatele, aruncând în acel spațiu textile din lumea orientală, ca semn că legăturile tiranului cu lumea a treia sporiseră. Marconia își păstra neabătută orientarea. Poate că cenzorii îi admiseseră special foiletonul, să aibă dovezi irefutabile că o
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
atunci când scrie în același fragment de Jurnal că Sebastian era "unul din cei 2-3 oameni care mi-ar fi făcut Bucureștiul suportabil", sau când adaugă "chiar în climaxul meu legionar l-am simțit aproape" (p. 432). Și acest comentariu ne determină să considerăm că autorul Prizonierului istoriei nu prețuiește prea mult trăsăturile de caracter ale "eroului" său. Dacă Norman Manea, Daniel Dubuisson, Alexandra Laignel-Lavastine neagă cu înverșunare evidența, Florin }urcanu, făcând parte din aceeași categorie a demolatorilor de mituri, este primul
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
materiale sau morale altor persoane. (3) Funcționarilor publici le este interzis să folosească poziția oficială pe care o dețin sau relațiile pe care le-au stabilit în exercitarea funcției publice, pentru a influența anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite măsuri. (4) Funcționarilor publici le este interzis să impună altor funcționari publici să se înscrie în organizații sau asociații, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze acest lucru, promițându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]