1,762 matches
-
autorul Își exprimase interesul pentru posibilele aplicații ale teoriilor eugeniste la practica antropologică, dar În anii ’50 și ’60 a publicat câteva lucrări În care condamna eugenia ca teorie „burgheză”. Într-un anumit sens, critica sa neiertătoare a oferit teoriilor determinismului ereditar o nouă nișă de afirmare, pentru că lucrările lui Preda Începeau prin a prezenta argumentele eugeniste, familiarizând astfel chiar și cititorii ignoranți cu principiile de bază ale eugeniei 14. Ideile eugeniste au revenit În viața publică o dată cu dezbaterile despre mijloacele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se știe cu precizie dacă În urma analizei trimise a primit vreun răspuns direct, fie din partea ministerului, fie din partea lui Ceaușescu. Cu siguranță, Râmneanțu nu a fost criticat pentru propunerea sa, nici pentru limbajul care abunda În referințe la noțiuni specifice determinismului ereditar 20. De fapt, la 1 octombrie 1966, Parlamentul a aprobat teribilul Decret nr. 770, prin care se interzicea avortul. În timp, această lege a generat una dintre cele mai intrusive forme de control asupra privatității indivizilor din timpul regimului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dreptate celor care au promovat heredobiologia, precum Gheorghe Marinescu, Banu și Moldovan, și nu denigratorilor ei, de felul lui Lysenko și al celor ce s-au ridicat Împotriva lui Banu sau Moldovan”31. Săhleanu Îi așeza pe promotorii români ai determinismului ereditar În avangarda celei mai prestigioase tradiții din gândirea științifică a secolului XX , considerându-i precursori ai dezvoltării geneticii, după 194532. Impactul ideilor eugeniste după 1989tc "Impactul ideilor eugeniste după 1989" După 1989, moștenirea eugenistă a câștigat o mult mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe astfel de prejudecăți este mult mai mare. Tendințele evidențiate În rândurile anterioare pun În pericol dezvoltarea unui sistem politic stabil și a unei societăți civile pluraliste. Nu este Însă foarte clar cât de multă carismă ar putea avea ideile determinismului biologic pentru promotorii acestui tip de politică radicală. România Mare, prin intermediul revistei cu același nume, este cunoscută pentru folosirea limbajului biologizant În efortul de a denigra populațiile reale sau imaginate de evrei și romi, prezentate ca specii inferioare. Campania prezidențială
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai puțin radicale 37. În primul tur, candidatul României Mari, Corneliu Vadim Tudor, a câștigat 25% din voturi și a participat În turul al doilea al alegerilor Împotriva candidatului neocomunist Ion Iliescu. Un alt domeniu În care există pericolul resuscitării determinismului biologic este cel al tratamentului corpului și al afecțiunilor acestuia, În special În probleme precum alegerile reproductive ale femeilor (În particular avortul), SIDA și sexualitate (În special În aspectele ce afectează persoanele de orientare homosexuală). Într-un articol recent despre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vol. 1, Editura Minerva, București 1992, p. 17. Deși sensul În care Lovinescu folosește noțiunea de „rasă” nu poate fi echivalat cu cel de astăzi, prezența acestui termen arată totuși că autorul era familiar și se simțea comfortabil cu conceptele determinismului biologic. 37. Kathleen Canning, Languages of Labor and Gender: Female Factory Work in Germany, 1850-1914, Cornell University Press, Ithaca, 1996; Marion A. Kaplan, The Making of the Jewish Middle Class: Women, Family, and Identity in Imperial Germany, Oxford University Press
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și Enciclopedică, București, 1989, p. 30. 2. C. Papazolu, Ereditatea, Tipografia ziarului Universul, București, 1915. Unele dintre aceste publicații, cum era și cea a lui Papazolu, erau redactate de veterinari. Deși acești medici au contribuit la mediatizarea unora dintre ideile determinismului biologic și a limbajului specific discursului eugenist, lucrările lor nu vor constitui un subiect central de discuție În această carte. Am făcut această alegere pentru că eugeniștii Înșiși tratau distinct reproducerea umană de cea animală, atât din punct de vedere moral
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pp. 84-90. Capitolul 2 Soluție eugenicătc "Capitolul 2 Soluție eugenică" 1. Aceste două lucrări vor constitui subiectul principal al discuției din capitolul următor. 2. Diferența pe care am evidențiat-o nu este Însă semnificativă În cazul României, unde interesul pentru determinismul ereditar a fost mai puțin răspândit În domeniul botanicii și al zoologiei decât În cel al biologiei umane. Prin contrast, biologii din Rusia care erau interesați de determinismul ereditar au avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea eugeniei. Vezi Adams, „Eugenics
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
evidențiat-o nu este Însă semnificativă În cazul României, unde interesul pentru determinismul ereditar a fost mai puțin răspândit În domeniul botanicii și al zoologiei decât În cel al biologiei umane. Prin contrast, biologii din Rusia care erau interesați de determinismul ereditar au avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea eugeniei. Vezi Adams, „Eugenics in Russia”. 3. William Coleman, Biology in the Nineteenth Century: Problems of Form, Function and Transformation, Wiley, New York, 1971; Adrian Desmond, The Politics of Evolution: Morphology, Medicine, and
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
10. Petrini, Filosofia medicală. 11. Vasile Conta, Teoria ondulațiunii universale, Iași, 1876-1878, pp. 26-30. 12. Al. Suțu, „Eugenica și hereditatea”, Gazeta de Medicină Chirurgicală a Spitalelor vol. 5, nr. 12, 15 septembrie 1874, p. 186; Stîncă, Mediul social; Panaite Zosin, Determinismul, Lito-Tipografia Motatzeanu și Lambru, București, 1895; A. Aronovici, Omul și sociologia dupe Darwin, Lamark, Herbert Spencer, Letourneau, Buchner etc., Lib. G.D. Nebuneli și Fii, Galați, f.a.); N. Leon, „Generațiunea spontanee și darwinismul”, Convorbiri literare, vol. 37, nr. 4, 1903. 13
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a populariza principiile eugenice, ilustrează foarte bine relația care se crease În timp Între conducerea Secției Medicale și Biopolitice, ideile și directivele acestei și unii intelectuali de nivel local. Membri activi precum Ilea au devenit potențiali purtători de cuvânt pentru determinismul ereditar care domina retorica Secției și concepția programelor sale publice. 59. Iuliu Moldovan, Prefață la Ilea, Școala superioară, p. 3. 60. Moldovan, Prefață, p. 4. 61. Moldovan, Prefață, p. 6. 62. Moldovan, Prefață, p. 17. 63. Preda, Activitatea; Gheorghe Preda
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Mărgineanu, Nicolae, Amfiteatre și Închisori. Mărturii asupra unui veac zbuciumat, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. Marinescu, G., Despre hereditatea normală și patologică și raporturile ei cu eugenia, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, vol. 13, mem. 7, București, 1936. Marinescu, G., Determinism și cauzalitate În domeniul biologiei, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, vol. 13, mem. 7, București, 1938. Marinescu, G., Laboratoriile și intelectualii, București, 1920; publicat inițial În Revista Renașterea Română, 3, nr. 3, septembrie-noiembrie 1920. Mehedinți, Simion, Antropogeografia pentru clasa
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ale avortului artificial”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, pp.165-172. Zolog, Mihai, și Făcăoaru, Iordache, „Indicația și legislația eugenică a sterilizării”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 8-10, august-octombrie 1934, pp. 186-192. Zosin, Panaite, Determinismul, Lito-Tipografia Motatzeanu și Lambru șBucureștiț, 1895. *** „Asistența socială”, În Trei ani de guvernare. 6 septemvrie 1940 - 6 septemvrie 1943 (pp. 399-414), Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1943. *** „Asociația pentru progresul asistenței sociale”, Asistența Socială, vol. 5, nr.1, 1936
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lui Ovidiu: „Ai comis păcatul cînd te-ai oprit să-l faci numai pentru că nu este permis”. * „A vrea să fii liber Înseamnă a vrea să fii tu Însuți.” (Emil Cioran) Adică să te eliberezi tot mai mult din chingile determinismului biologic al „Sinelui” (ca instanță primară determinantă, În viziunea lui S. Freud), și să-ți orientezi energiile primare/instinctuale spre obținerea unei identități psihologice reale, respectiv spre un plan conștient, capabil nu numai de realizarea unei autonomii psihice, ci și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
necesară și suficientă. Acest angajament creștin se manifestă din plin în Dialog asupra liberului arbitru îpe la 1443), un text de mici dimensiuni în care el dezbate împreună cu Antonio Glarea faimoasa chestiune a predestinării și a libertății, a raportului dintre determinismul divin, preștiința lui Dumnezeu și îin)existența liberului arbitru. Argumentația nu este lipsită de însuflețire, este subtilă, dialectica impresionează, recunoaștem în ea forța intelectuală a lui Valla. Or, el nu face risipă de această înzestrare, cu excepția momentului când conchide asupra
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
oameni ce este anatomia, frugalitatea, determinarea, puterea de a le îndura; pisica din castel, zborul din floare în floare al albinelor, cel al rândunelelor, balena și peștișorul oferă tot atâtea teme de meditație asupra apropierii dintre animale și oameni, asupra determinismului și a necesității în acțiune la genul animat - inclusiv la om -, asupra complementarității armonioase a tot ceea ce compune lumea... Ca să nu mai vorbim de pasărea fabuloasă alcion și de arahnida care migrează în istoria filosofiei! De la cirenaici, a căror operă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și de carne concepută ca închisoarea acestui spirit. Concepția lui Montaigne despre trup e mai fină, mai radical postcreștină decât și-ar putea cineva închipui: o materie corporală parcursă de fluxuri, de forțe, de energii, o materialitate zebrată de niște determinisme care scapă conștiinței, rațiunii, dar care, cu toate acestea, nu-i sunt supuse lui Dumnezeu. Acest trup nu este purtător de nemurire. Sufletul, dacă există, este numele a ceea ce scapă rațiunii raționale și care judecă. Nimic, în Eseuri care să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de șaptesprezece ori numele lui Montaigne, căci îi găsim pe Montaigne și pe Charron la orice cotitură a Cugetărilor: puterile înșelătoare ale simțurilor, limitele rațiunii care se poticnește pe terenul religiei, incapacitatea oamenilor de a-și privi destinul în față, determinismul geografic în materie de legi și obiceiuri, necesitatea de a te cunoaște. Tezele pascaliene despre divertisment n-au decât de câștigat când sunt privite din perspectiva capitolului intitulat Despre abaterea gândurilor îCartea a III-a Cap. IV) în care Montaigne
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care Lucrețiu n-o condamnă în sine, ci numai dacă impietează asupra seninătății înțeleptului. Pindar avea dreptate când ne îndemna să devenim ceeea ce suntem. în fața unei fiziologii, a unui cosmos, a unei biologii, a unei anatomii și a tuturor determinismelor posibile și imaginabile, individul dispune de o singură soluție: să consimtă la ceea ce-l face să fie ceea ce este. Libertatea lui se rezumă la a voi ceea ce se întâmplă sau chiar la a îndrăgi orice epifanie, oricare i-ar fi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
scăzută a activității agricole, progresul tehnic și industrializarea sunt premisele „precondițiilor creșterii”. Un rol decisiv în desprinderea către modernitate îl are însă educația, care slăbește rezistența la schimbare a vechilor structuri. După cum remarcă Bogdan Voicu, în explicațiile de acest tip „determinismul economic primează, iar doctrina sugerată este cea a unor politici de accentuare a industrializării, de raționalizare a modurilor de producție din agricultură, de stimulare a progresului tehnologic și de investire în educație și infrastructură” „(Voicu, Pop, 2002, p. 263). .Perspectiva
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
luate, însă unul dificil de identificat și cuantificat. Într-o dictatură, precum cea a lui Hitler sau Stalin, deciziile se iau într-un anumit mod, în timp ce într-o democrație parlamentară sau prezidențială, deciziile se iau altfel, „lanțul” posibilelor influențe și determinisme individuale rămânând greu de detectat. Deciziile, indiferent de conținutul lor, sunt adoptate într-un anumit context social, în numele și pentru o societate cu un anumit istoric și anumite valori și interese de politică externă. Toți acești factori, care exercită un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internaționale nu pot fi separate deplin de indivizi particulari jucând roluri excepționale, reprezentând autoritatea politică, sau de natura umană în general. Oamenii influențează în forme diferite societățile în care trăiesc, inclusiv pe plan internațional, le modelează, dar în mod cert determinismul este reciproc. La fel, procesele interne din cadrul statelor determină în proporții diferite o anumită prezență internațională și influență a statelor asupra regulilor sistemului, dar sistemul impune statelor anumite constrângeri, prin structura și caracteristicile sale. Ponderea explicațiilor diferă în funcție de contextul considerat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
bun-simț -, teoriile geopolitice introduc o afirmație nouă, în care se ascunde atât fascinația, cât și eșecul lor ultim: relațiile dintre state și, ca urmare, politica externă sunt modelate de realitățile geografice. Pasul pe care geopolitica îl face este introducerea unui determinism dinspre mediu înspre acțiunile oamenilor și statelor, care nu sunt altceva decât proiecția ultimă a ființelor umane. În esență, geopolitica susține că politica internațională este un determinism geografic, iar politica externă a statelor este constrânsă de cadrul natural în care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
modelate de realitățile geografice. Pasul pe care geopolitica îl face este introducerea unui determinism dinspre mediu înspre acțiunile oamenilor și statelor, care nu sunt altceva decât proiecția ultimă a ființelor umane. În esență, geopolitica susține că politica internațională este un determinism geografic, iar politica externă a statelor este constrânsă de cadrul natural în care acestea există. Prin însăși natura lor, afirmațiile geopolitice constituie, o formă simplă de determinism. Napoleon Bonaparte, unul dintre cei mai însemnați practicieni avant la lettre ai geopoliticii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ultimă a ființelor umane. În esență, geopolitica susține că politica internațională este un determinism geografic, iar politica externă a statelor este constrânsă de cadrul natural în care acestea există. Prin însăși natura lor, afirmațiile geopolitice constituie, o formă simplă de determinism. Napoleon Bonaparte, unul dintre cei mai însemnați practicieni avant la lettre ai geopoliticii, susținea încrezător că, înarmat cu harta regiunii în care se află o anumită putere, va putea descrie cu precizie politica ei externă. Același statut îl au și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]