769 matches
-
mulți (O scurtă mențiune: din punctul nostru de vedere, psihologia criminologică sau psiho-criminologia și criminologia clinică reprezintă în esență, ca fond, același lucru. Care este, însă, diferența ca formă? Pe când perspectiva criminologiei clinice este aceea de a analiza juridic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza juridic-criminologică a acestora, perspectiva psihologiei criminologice este aceea de a analiza psihologic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza psihologic-criminologică a acestora)", ne-a spus Alin Leș
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
Care este, însă, diferența ca formă? Pe când perspectiva criminologiei clinice este aceea de a analiza juridic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza juridic-criminologică a acestora, perspectiva psihologiei criminologice este aceea de a analiza psihologic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza psihologic-criminologică a acestora)", ne-a spus Alin Leș. În plus, expertul a explicat și diferența între psihologia criminalistică și psihologia criminologică. "Mai aprofundat, confuzia între psihologie criminalistică și psihologie criminologică persistă
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
neointerbelic... N-are-a face! Nu vă asigur decât de un singur lucru: de buna mea cre dință. Una care vrea să scrie săptămânal aici aproape exclusiv de bine, pescuind din apele tulburi ale prezentului firescul, frăgezimea, altruismul, seninătatea, pilduitorul. Nu mizantropia, devianța, alterarea, rugina spirituală și cangrena etică. Mi se întâmplă, ca zilele trecute, să fiu încântat de prezența lui Liviu Ciulei la emisiunea lui Patapievici, sau de prezența Sânzianei Pop la „Profe sioniștii“ Eugeniei Vodă? Voi scrie aici. Mă convinge o
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mizeriilor hiperetalate de literatura la zi, de la noi și de aiurea. O literatură alergică la normalitate, la tot ce ține de firescul sentimentelor, valorile tradiționale, patrimoniul psihosocial, pe scurt: de suflet și forță reflexivă - și aprig nesățioasă întru slujirea cultului devianței: erezie, abjecție, patologic. Unde întorci pagina, dai de copii abuzați, sinucigași, felații, lesbianism, fetișism, narcomanie, alcoolism, transsexualitate, demonism, necrofilie. Când ai, de peste zece ani, obligația să citești cel puțin o carte pe zi, dând seamă public de efectele lecturii, faptul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
poate și mai rău? - Ar trebui să ne oprim asupra relației dintre norme și valori, pe de o parte, și contranorme și contravalori, pe de altă parte. Între acești doi poli, se află un continuum de fenomene. Un „coridor de devianță” dinspre centrul puterilor normative înspre margine. Pe acest coridor se petrec o mulțime de fenomene interesante. Pentru că, atunci cînd te afli într-un interval de ceea ce eu numesc „sunete liminale”, eul tău e prins într-un fel de structură dublă
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
ar ajuta să ne putem înțelege mai bine pe noi înșine. Dacă o excludem, eliminăm una din posibilitățile majore ale vieții noastre omenești, pentru că unul din secretele nebuniei este că, așa cum este descris și înregistrat fenomenul ei, ea este o devianță, o boală specific omenească. Specia noastră se caracterizează prin nebunie și prin posibilitatea ei; iar limbajul, organizarea lui logică, cunoaște, în nebunie, o deformare, o reducere, dar nu o dispariție completă: oricât ar fi nebunul de nebun - chiar în prostrația
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Iată. Instituții de Revoluție, Dinamică Parmenidică, Statică Heracliteană, Spartanică Sibaritică, Instituții de Oligarhie Populară, Istoria Tradițiilor Inovatoare, Dialectică Tautologică, Eristică Booleană...” Acum mă simțeam Îmboldit să arăt și eu ce-mi poate pielea: „Pot să vă sugerez o Gramatică a Devianței?” „Frumos, frumos!” ziseră amândoi, și se apucară să noteze. „E totuși un pont”, zisei eu. „Care?” „Dacă faceți public proiectul, o să se prezinte o grămadă de oameni cu lucruri bune de publicat.” „Ți-am spus eu că-i un băiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să nu atace concurența sub centură, când tot ce este lăudabil aici devine criticabil vizavi. Iar când începe, în numele corectitudinii politice, de pildă, să laude cartea numai pentru faptul că are homosexuali în prim-plan, asta e foarte rău. Cultul devianței omoară normalitatea. Cum arată lucrurile în ceea ce privește revistele de cultură? Avem tot așa împărțiri pe axe? Acum, dacă este să vă provoc chiar la voi acasă, pot să spun că „Suplimentul de cultură“ nu poate, prin forța lucrurilor, să nu aibă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
prostituție provine din limba latină, În care verbul „prostitutio” desemna actul de expunere publică pentru și Înainte de vânzare. Plecând de la această interpretare, majoritatea definițiilor vizează aspectul comercial și moral al traficării trupului. Prof. Jennifer James, o autoritate marcantă În studiul devianțelor sociale (prostituție, vagabondaj, delincvență feminină și juvenilă, dependență de droguri etc.ă, definește prostituția ca un schimb sexual În care recompensa nu este nici sexuală, nici afectivă, incluzând În cadrul ei patru factori principali: dimensiunea materială (baniiă; numărul mare de parteneri
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
membri ai comunității ar trebui să-l aibă În această ecuație. Din păcate, de prea multe ori lipsa spiritului civic dă naștere unei atitudini pasive, de nepăsare la adresa problemelor celorlalți, fără conștientizarea faptului că acestea se pot deseori transfigura În devianțe sociale (delincvențe, adicții, prostituție etcă care se răsfrâng tot asupra colectivității. Neimplicarea terțelor persoane, fie și prin refuzul de a aduce acest gen de situații problematice (conflicte conjugale degenerate În violență domestică, abuzuri asupra minorilor etcă În atenția autorităților competente
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
persoane, fie și prin refuzul de a aduce acest gen de situații problematice (conflicte conjugale degenerate În violență domestică, abuzuri asupra minorilor etcă În atenția autorităților competente - consecință a unei toleranțe prost Înțelese - conduce invariabil la proliferarea factorilor determinanți ai devianțelor sus-amintite. Situația ideală ar fi aceea În care fiecare individ să fie capabil să-și asume un grad adecvat de conștientizare a urmărilor propriilor fapte, care să-i inhibe manifestările antisociale, reprobabile. În absența acestui status quo utopic, coerciția legală
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
pentru tine decît pentru Frank. — De ce? De-abia am cunoscut-o. — Ce pot să zic? Își lipi obrazul rece ca gheața de obrazul meu.) Frank era Îngrozitor de drăguț, dar am impresia că Paula are nevoie de cineva mai Înclinat spre... devianțe. Îmi zîmbi, cît se poate de conștientă de faptul că ea Însăși era fermecătoare, agreabilă și depravată pînă-n măduva oaselor. 12 Un joc de-a șoarecele și pisica În Estrella de Mar, devianța era o marfă aflată sub pază severă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
are nevoie de cineva mai Înclinat spre... devianțe. Îmi zîmbi, cît se poate de conștientă de faptul că ea Însăși era fermecătoare, agreabilă și depravată pînă-n măduva oaselor. 12 Un joc de-a șoarecele și pisica În Estrella de Mar, devianța era o marfă aflată sub pază severă. Supravegheat de șoferul prundent și suspicios, care Își trecuse În agenda electronică numărul mașinii mele, am trecut pe lîngă Mercedes și-am pornit-o pe alee. Cu geamurile sale fumurii, limuzina părea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
a tatălui. Avem aici însă un exemplu elocvent de influență mascată a unor variabile. Dacă facem o comparație brută între copiii biparentali și monoparentali, rezultă că ultimii au performanțe școlare mai slabe, în cazul lor existând mai multe situații de devianță. Controlând însă variabila „venituri”, diferența se reduce extrem de mult. Într-adevăr, proporțional, familiile monoparentale (matrifocale, de obicei) sunt mai sărace. Studii de mai mare finețe dovedesc că, izolând factorul „sărăcie”, lipsa tatălui are totuși efecte de încurajare a comportamentului deviant
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pot experimenta alcoolul fără să devină dependenți (așa cum s-a întâmplat după legalizarea drogurilor ușoare în Olanda), dar în mod cert afectează negativ grupul foarte redus al celor dependenți de alcool, pentru care lipsa controlului social contribuie la dependență și devianță. Bibliografie Abraham, P., Toma, Rus, V., și Crăciun, A., 2004, Drogurile. Reglementări internaționale și interne, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Banciu, D.; Rădulescu, S.M.; Teodorescu V., 2002, Tendințe actuale ale crimei și criminalității în România, Editura Lumina Lex, București, pp. 331, 356
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
I.-A. (coord.), 2005, Consumul de droguri în rândul adolescenților și tinerilor, raport de cercetare (în curs de publicare), Organizația Salvați Copiii, București. Preda, M., 2002, Politica Socială Românească - între sărăcie și globalizare, Editura Polirom, Iași. Rădulescu, S.M., 1998, Sociologia devianței, Editura Victor, București, p. 114. Robbins, C.; Martin, S., 1993, „Gender, Styles of Deviance, and Drinking Problems”, Journal of Health and Social Behavior, vol. 34. Stănculescu, M.S.; Berevoiescu, I. (coord), 2004, Sărac lipit, caut altă viață!, Editura Nemira, București. Stănoiu
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cazul comportamentului agresiv, persoana respectivă adoptă, într-o situație conflictuală obișnuită, o atitudine ostilă disproporționată cu elementul declanșator, urmărind distrugerea fizică sau simbolică a agentului frustrant. Desigur, un asemenea mod de comportament constituie un grav simptom de neadaptare socială, de devianță, un principal factor cauzator de noi conflicte și frustrări, deoarece o astfel de rezolvare a unei situații conflictuale este în contradicție cu modelele de acțiune acceptate în culturile avansate. În cazul comportamentului de izolare, prin care se refuză contactul social
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
-l deține cei aflați în poziție de putere și de autoritate. Ele sugerează că, în loc să ne mulțumim cu explicațiile oficiale [...], ar trebui să descoperim prin noi înșine adevărul despre fenomene [...]. Analizele interacționiste adoptă o poziție relativistă față de acuzațiile și definițiile devianței, construite de oamenii respectabili și de puterile stabilite, și o tratează nu ca pe expresia unor adevăruri morale incontestabile, ci ca pe materialul brut de analiză în științele sociale." Howard Becker, 1985, p. 232. Teoria acțiunii • Care raționalitate? Cum am
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
diferență considerată de ceilalți drept anormală. Ceea ce voia să puncteze pe plan sociologic ținea de procesele sociale ale stigmatizării, definirii de sine prin ceilalți și strategiilor posibile în fața acestei constrângeri (acceptare, interiorizare, adaptare, negociere, refuz). Becker studiază, în aceeași perioadă, "devianța" și arată că "deviant" este în primul rând acela desemnat ca atare de ceilalți. Devianța depinde de munca anterioară creării normei, de mobilizarea pentru elaborarea ei colectivă și de aplicarea de la caz la caz. Și aici, sociologul este preocupat de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
procesele sociale ale stigmatizării, definirii de sine prin ceilalți și strategiilor posibile în fața acestei constrângeri (acceptare, interiorizare, adaptare, negociere, refuz). Becker studiază, în aceeași perioadă, "devianța" și arată că "deviant" este în primul rând acela desemnat ca atare de ceilalți. Devianța depinde de munca anterioară creării normei, de mobilizarea pentru elaborarea ei colectivă și de aplicarea de la caz la caz. Și aici, sociologul este preocupat de acțiunea de desemnare a acestei calități, ceea ce poartă numele de labelling theory (teoria etichetării). Definițiile
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
excomunicare, descalificare sunt în centrul acestei analize (ceea ce, în registrul lexical al lui Bourdieu, corespunde legitimării). Este vorba de probe sau proceduri care permit unui obiect, unui individ sau unei instituții să fie incluse sau excluse. Lucrările lui Becker despre devianță abordează și dezvoltă această problemă. El a fost interesat de munca "antreprenorilor de morală", care creează normele în numele unei cauze pe care o consideră justă și mobilizează colectivele care contribuie la elaborarea definițiilor. În lumile artei și culturii, "universuri parabolice
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
97, 110, 125, 154, 201, 210, 213, 263. Denunțare, 140, 286. Deontologie, 190-191. Descentralizare, 205, 208, 224. Descriere, 11, 25, 45, 59, 76-77, 113-114, 119-120, 140, 155, 245, 292, 300, 302, 304, 307, 311. Determinism, 36, 77, 280-282, 284, 303. Devianță, 264, 293-294. Dezinteresare, 171, 215, 220, 249. Dezvoltare culturală, 156, 205. Difuzare, 63, 70, 76, 78. 98, 110, 124, 174, 178, 206, 211, 213, 217, 241, 263, 274, 299. Dispozitive, 39, 56, 65, 102-103, 115, 120, 224, 228, 273. Distincție
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
teză distinsă cu calificativul magna cum laude și cu Premiul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași pentru cea mai valoroasă teză de doctorat susținută în anul 2006, în domeniul sociologiei. Predă cursuri de Etnologie românească și universală, Sociologie generală, Sociologia devianței și a controlului social. Este secretar de program al Seminarului de Cercetare Interdisciplinară a Religiilor și Ideologiilor (SCIRI), Univ. "Al.I. Cuza" Iași; redactor la revista Caiete sociologice; membru al Asociației Naționale a Sociologilor din România; vicepreședinte al Asociației Antropos
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ei socială actuală: participă la construirea ei și, ca feed-back, se alimentează din ea. Codul penal este stabilit în funcție de cerințele votanților și ale publicului: "Legislatorul nu evoluează decât în funcții de aceste reacții bazate pe reprezentarea mentală a ceea ce este devianța, delincvența, criminalitatea, justiția, pedepsirea și reprimarea infracțiunilor, gestionarea necesară a situației". Dufour-Gompers, Dictionnaire de la violence et du crime, art. "Reprezentări", Erès, 1992. Astfel, în secolul al XIX-lea, loviturile sângeroase nu erau decât arareori penalizate când era vorba de o
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
amatori, categorii sociale defavorizate, persoane cu handicap, dezbătînd cele mai variate teme; de la ample retrospective de autor, sau școli artistice, la formule ce aduc în atenție politicile sociale și comunitare, populația și mediul, tehnologiile și comunicațiile, inegalități rasiale și etnice, devianța și controlul social. Ieșirea muzeului din spațiul tradițional este considerat ca un act simbolic și angajator în relațiile sociale.Prezența unor colecții diferite în spații diferite este în fapt un act de democratizare a acestei instituții. Se poate afirma că
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]