1,298 matches
-
celui propriu, am cui ceda preaplinul negentropiei mele. Și așa, bipedul de Cristi trebuie să privească cu atenție la mine și să-mi păstreze casa neschimbată, dacă vrea un mediu compatibil În care să-mi traducă „memoriile“. Și același sfat dezinteresat vi-l dau tuturor. Profesoară mai bună decât pisica nici că se găsește. „Meridian“, 23 martie 2001, ora 12,50 E ora 12,48. Pe fondul „cortinei“, intru În cabină și... surpriză: radactorul, doamna Mariana Ștefan-Antohi, e Înăuntru, luându-l
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cei doi s’or mai fi certând uneori, ceva În care eu, pisica din preajmă, văd alternanța la inițiativă ori hegemonie, dar ansamblul devine echilibrat, evitând astfel „fundăturile“, și vă asigură, ambilor, dăinuirea. Nici eu, pisica casei, nu’s chiar dezinteresat, devenind un fel de catalizator: În fond, clamându-mi starea „defavorizată“ când unuia, când altuia, adică aceluia hegemon În acel moment, reușesc să-mi păstrez blănița bine Întinsă pe trupușor și tot mai strălucitoare... 2. Varza Într’o poveste, Moș Crăciun
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
N’o folosește pe aceea de ploaie decât după ce aceea ajunge adânc În sol. Firesc, căci ea trebuie, În prealabil, să dizolve săruri din care planta să ia ce și cât Îi trebuie. Sărind În ajutorul plantei, dreptu-i de loc dezinteresat, omul a greșit nițeluș, crezând că doar de apă e vorba suplinind, acolo și atunci când nu ajungea, apa ploii, un fel de apă distilată, fără săruri deci, cu apa din râul ori balta de alături, una deja „sătulă“ de săruri
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mijloc paralelă cu marginea de jos a planșetei, în vreme ce aiuritul de Pațulea se urca pe birou cu fundul și, de-acolo, ca și cum sindicatul îl delegase să supravegheze mestecatul colegilor, își morfolea veșnicul său sendviș cu hamsii și arunca priviri aparent dezinteresate, dar în substratul lor freudiene și naționalist, dușmănoase către tăvița lui Attila. Cât putea să-l enerveze pe Pațulea minuțiozitatea cu care colegul Horvath - de altfel, cel mai bun specialist în materie de injectoare cu aburi - își orânduia roșiile, măslinele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
e totuna!) a difuzat pe aici că primul critic descris e Const. Ciopraga, al doilea Al. Dima, iar ultimul... (ai înțeles cine!?). Eu m-am distrat grozav. Deocamdată nu difuza asta pe acolo; află doar ce se zice, dar complet dezinteresat... Lovitura noastră va fi, te asigur, superbă, chiar magistrală. Pagina de confruntări critice are succes. Dacă va deveni permanentă, ar aduce revistei numai laude. Îți aștept părerile la această rubrică. Probabil în nr. 1. și la noi la catedră la
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
limpezire. Noi suntem dezavantajați în fața vieții deoarece trăim (totul) cu prea multă pasiune și încordare. și nimic nu mă poate întrista mai mult decît obtuzitatea și reaua credință a indivizilor (cu putere) care sunt ostili muncii și gîndului demn și dezinteresat. Am crezut că după năpraznicul cutremur mulți oameni „senini” se vor cutremura ei înșiși spre binele celor care au un ideal și muncesc cinstit. M-am înșelat. La facultate atmosfera a devenit aproape imposibilă și chiar incredibilă prin manevrele mafiei
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a făcut o foarte bună impresie. Ca de altfel și oamenii, de acolo, pe care i-am cunoscut. Din păcate, măsurile izvorîte din așa-zisa „criză a hîrtiei” au anulat contactele literare posibile, afectînd, în parte, și pe cele umane, dezinteresate și cu totul libere. Nu mă îndoiesc, ați trecut prin destule necazuri și frămîntări în legătură cu revista, ca de altfel pretutindeni. Poate, între timp, lucrurile s-au mai potolit, deși situația actuală nu este din cele mai fericite. Am tot sperat
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și ei le-au îndurat de pe urma noastră, pînă ne-au născut, ne-au crescut, ne-au văzut mari, tremurînd la fiece necaz al nostru. Cînd îi pierzi, pierzi singurul reazem adevărat în viața aceasta, singura iubire imensă și adîncă și dezinteresată. Se rupe cu ei o legătură cosmică, încît măsura durerii nu poate fi descrisă și te înțeleg în tăcere și în reculegere. Cît privește manuscrisul Camilar, el nu va veni tîrziu, așa cum ai planificat să-l pui la punct. Deocamdată
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
să se apuce de lucru, consideră că e normal să fi studiat fizionomia modelului său ; care nu acceptă să fie privit cînd lucrează ; ale cărui opere valorează foarte mult ; și care, la o adică, știe să se arate uman și dezinteresat : nu-i așa că este portretul ideal al unui mare pictor sau sculptor, chiar și con temporan ? Ne-am dori din inimă ca și ai noștri să fie cu toții la fel. Dar să ascultăm mitul în continuare. Tînărul șef se purta
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
cca. 500 de tineri albanezi de origine română/aromână. Acordarea de burse continuă. Numai pentru anul universitar 2007/2008, au primit burse de studii, masterat și doctorat aproape 100 tineri din Albania. În acest fel, România a ajutat și ajută, dezinteresat, la pregătirea de specialiști necesari dezvoltării economice, culturale și sociale a Albaniei. În repetate rânduri autoritățile albaneze, până la cel mai înalt nivel, au adresat mulțumiri ambasadei statului român pentru acest ajutor important. Un alt gest de sprijin și solidaritate l-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
executând adevărate acrobații prin aer să le ocolească cu bine. Unii aruncau priviri încruntate, el n-avea însă timp să răspundă nici la saluturile cunoscuților, ca om respectat ce era pentru munca pe care o făcea și o făcea totdeauna dezinteresat, cu zâmbetul pe buze. Tot udând și săpând mici rigole prin care apa se strecura la rădăcinile plantelor aici, arătăm că domnul A nu era un gospodar oarecare, primăvara avea grijă să întindă pe terenul din fața blocului, pe care-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
două decenii ale secolului XX <endnote id="(612, I, p. 70 ; 278, p. 450)"/>. „Dacă toți evreii ar fi ca tine...” „Evrei ! Acești bravi evrei ! Niciodată n-am mai Întâlnit de atunci evrei atât de buni. I-am iubit sincer, dezinteresat...”, evocă Liviu Rebreanu câteva chipuri de evrei bătrâni, răsfoind albumul copilăriei sale. „Schan ! Tuptil ! Trei păduchi ! Unde sunteți ? Pe unde umblați ? Cât de mult s-a schimbat lumea de când nu v-am văzut ! Ce deșert rece, pustiu, dezolant a devenit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și cele ale donatorilor. Mai mult, este important nu numai ce cred agenții de schimbare comunitară, ci și ce cred ei în legătură cu participanții potențiali la acțiune. Este important modelul lor despre participarea locală sau comunitară. Pot lucra cu modelul participării dezinteresate, cointeresate sau forțate. Desigur, ultima alternativă nu intră în sfera DEVCOM. Participarea strict altruistă, cu motivație morală sau religioasă, dar fără nici un interes personal este un caz extrem. În schimb, participarea cointeresată este cea care apare cel mai frecvent în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
stimulat pentru participarea comunitară este determinant pentru modul în care sunt structurate politicile DEVCOM, pentru organizarea acțiunilor comunitare. O simplă clasificare a motivațiilor de implicare în acțiunile de interes comun în funcție de cointeresare și voluntariat indică patru tipuri de situații - participare dezinteresată/altruistă, prin cointeresare, grupalăși forțată (vezi tabelul 1). Acestea sunt tipuri ideale de motivație pentru că în practica de participare pot fi combinate, pentru același individ, tipuri diferite. Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitarătc "Tabelul 1. Tipuri de motivație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de participare pot fi combinate, pentru același individ, tipuri diferite. Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitarătc "Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitară" Evident, în sfera DEVCOM nu intră participarea forțată, prin constrângere. Cea de tip voluntar, dezinteresat, altruist nu pune probleme de încadrare. Este evidentă în special în cazul donațiilor necompensate de avantaje materiale directe. Conformarea morală sau câștigurile simbolice de prestigiu sunt motivațiile pentru participarea altruistă. În variantele utopic-romantice de DEVCOM, implicarea se reduce numai la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Plasarea sa în ecuația dintre contribuția la binele comun și profitul personal poate duce la găsirea unor soluții realiste de instituționalizare a activității agenților de dezvoltare comunitară. Desigur, PL sau facilitatorul poate fi conceput și ca „apostol”, ca promotor complet dezinteresat, motivat numai de binele public. Nu trebuie negată posibilitatea existenței unor astfel de cazuri.Construcția instituțională de durată are, foarte probabil, șanse mai mari de reușită dacă pornește de la premisa anterior amintită a antreprenoriatului social. Nu în ultimul rând, este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
instituționalizarea unei dezvoltări comunitare durabile. Cultura participativătc "Cultura participativă" Am menționat deja (vezi tabelul 1) că implicarea populației în acțiuni de dezvoltare comunitară poate fi motivată prin cointeresare sau prin interesul dat de apartenența la grupul beneficiar. Cazul participării total dezinteresate, altruiste este unul limită, asupra căruia nu voi stărui în continuare. Fiecare dintre cele trei tipuri de participare comunitară - dezinteresată, cointeresată și grupală - implică o cultură specifică. Voi discuta în continuare cazul culturii implicate în participarea comunitară în baza apartenenței
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de dezvoltare comunitară poate fi motivată prin cointeresare sau prin interesul dat de apartenența la grupul beneficiar. Cazul participării total dezinteresate, altruiste este unul limită, asupra căruia nu voi stărui în continuare. Fiecare dintre cele trei tipuri de participare comunitară - dezinteresată, cointeresată și grupală - implică o cultură specifică. Voi discuta în continuare cazul culturii implicate în participarea comunitară în baza apartenenței la comunitatea beneficiară a măsurii de dezvoltare. Care sunt valorile și, în genere, elementele culturale care susțin participarea voluntară la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de la Ghizela-Timiș, în relatarea facilitatorului care a declanșat procesul, este edificator pentru nevoia de artă, răbdare și imaginație în implicarea unor segmente sociale relativ lipsite de experiență în DEVCOM (vezi caseta 11). 7. Stimularea tuturor celor trei tipuri de participare - dezinteresată, cointeresată și prin identitate grupală (vezi tabelul 1) - este de luat în considerare în optimizarea procesului DEVCOM. Caseta 10tc "Caseta 10" De la facilitare CAR la proiect FRDS1tc "De la facilitare CAR la proiect FRDS1" „În toamna lui 2002, după o călătorie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
același punct din care vor pleca acele ale împăratului (german).” Dar Carra prevede că împlinirea acestor planuri se va lovi de interesele contrare ale Austriei. Solii rusești încă de la 1785 schimbau domnii după voința lor, voință care nu era întotdeauna dezinteresată. Iată ce raportează în această privință Choiseul, la 10 februarie 1785: „D. Bulgakov... a sfârșit prin a-mi repeta de două ori că nu era îngrijorat de purtarea lui Mavrocordat, deoarece două cuvinte din parte-i ar ajunge pentru a
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și cu cine a fost nevoie, dar uite că a avut mână bună: azi ea poate să caște gura la cel puțin doi miniștri și patru parlamentari și nu mai știu câți directori de publicații, deși nu chiar de tot dezinteresat și doar În contul unor nostalgii ale tinereții lor literare o susțin ei acolo În fruntea unei prestigioase edituri de stat falimentare, care reușește să supraviețuiască datorită strădaniei și pasiunii unei editoare eminente. Editura deservea printre alții destule persoane publice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
oamenii să accepte nu ceea ce au cu adevărat nevoie, ci ceea ce puterea dorește să le dea la un moment dat. Formăm mai Întâi expectanțe și apoi „plantăm” produsele pe un teren gata pregătit. De aceea, scopurile educației nu sunt deloc dezinteresate și inocente. Într-o societate pusă pe câștig, Învățământul riscă să devină o anexă a celor care vor să profite și să domine piața - inclusiv a „produselor” culturale. Societatea pragmatică Își construiește o educație pe măsură, În concordanță cu principiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
anexă a celor care vor să profite și să domine piața - inclusiv a „produselor” culturale. Societatea pragmatică Își construiește o educație pe măsură, În concordanță cu principiile ce o animă. Apare riscul ca tot ce este gratuit, podoabă a sufletului, dezinteresat, accesoriu să fie neglijat sau aruncat la coșul istoriei. Școlile Încep să semene cu niște societăți comerciale, ce-și reglează procesele specifice după legile economiei de piață. Modelul antreprenorial tinde să se generalizeze În detrimentul modelului clasic al școlii ca spațiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
școala și viața), ci felul În care se susțin și se deservesc reciproc. La limită, putem să avem de-a face cu o educație instituționalizată excelentă, o „bijuterie” de școală, dar, dacă este „agățată” necorespunzător de „gâtul” unei societăți - eventual dezinteresată, destructurată, bolnavă -, aceasta nu dă nici un rezultat. E nevoie de o rezonanță, de o „simfonie” a celor două realități, ce vor crește calitativ după principiul vaselor comunicante: cu cât vom avea un Învățământ mai bun, cu atât vom avea și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
București, care urmărea să Îi distrugă reputația 24. Astfel, la puțin timp după unirea de facto a Transilvaniei cu Regatul României, Moldovan și-a consolidat opinia că Partidul Național Liberal al lui Ion I.C. Brătianu este unul corupt, oportunist și dezinteresat de binele general al națiunii și mai ales de problemele regionale vitale ale Transilvaniei. Deziluzia de după unire era tipică pentru mulți tineri profesioniști care nutriseră ambiții mari În 1918, dar fuseseră curând dezamăgiți de centralizarea crescândă de după 192025. Astfel de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]