1,212 matches
-
Inima rostește în șoaptă o chemare ca o durere continuă. Cine oare n-a simțit că-și dorește, mai presus de tot și toate, o iubire nebună, pătimașă și absolută? Cine n-a crezut, pentru o clipă, într-o pasiune dezlănțuită și n-a inventat pentru suflet un sentiment fără moarte? Cine nu cunoaște durerea adâncului și tremurul nestăvilit al gândului, zborul neprefăcut al dorinței și lacrima uscată sub gene? Cine nu cunoaște mâna întinsă a deznădejde spre cer, sărutul născut
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
descoperind călătoria pas cu pas și simt că în spatele oricărei melancolii sau a tristeții, verbalitatea și atitudinea vocii autoarei, se ascunde o imensă vitalitate; în spatele cuvintelor se află un om, un spirit nobil, plin de har, ce merită, prin lectura dezlănțuitului său spirit, în mod paradoxal cuprins în forme laice, tainice sau înaripate, să fie cunoscută. Un debut convingător, un moment important pentru autoare și în același timp pentru Literatura Română. Adevăratele cărți încep când cuvintele se termină, când slovele sunt
MOTIVAŢIE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362164_a_363493]
-
fracuri de năvod.” Însetată de libertate, își caută refugiul în rugăciune căci acolo speranța sa poate îmbrăca haina siguranței. Vrea să-și izgonească temerile, dar în această rătăcire este prinsă în vâltoarea iubirii și simte cum devine prizoniera unor ape dezlănțuite. “ Prin soare arau hoții cu pluguri asortate, / Fugeam înspre deșerturi, fugeam în rugăciune, / Speram să-ți ard cămașa, s-o duc cât mai departe, / Dar mă-necam în tine și-n apele nebune.” Își regăsește puterea care o călăuzește spre
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
fii suntem noi creștinii. Nu că nu ar fi bună modernitatea, ci faptul că prin aceasta se urmărește distrugerea a ceea ce, de fapt, Dumnezeu a făcut și a spus că este Bine. O lume fără Dumnezeu. În această lume haotică dezlănțuită, o lume a schimbărilor, a incertitudinilor, a insecurității, a secularizării și globalizării, practic, vor exista creștinii și ceilalți, poporul modernității, în așteptarea Apocalipsei. În al doilea rând, trăirea credinței creștine ortodoxe autentice ne învață faptul că nimic nu poate modela
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]
-
vreme, pe pamant Așa se varsă cerul de-o vreme, pe pamant De parca vin călare toți nourii, pe vânt Și curge din înalturi șuvoi fără zăgaz De nu-i mai dă nici ierbii, nici omului, răgaz. Se năpustesc prin sate dezlănțuite ape Iar fluviile câtă la vaduri noi să-și sape, Isi ies din fire râuri și năpădesc pe noi Parcă-a venit potopul din vremea de apoi. Ce-a mai rămas pe câmpuri acum e nimicit, Nu mai dau roada
VREMURI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378798_a_380127]
-
Autorului Claudia BOTA: UMBRELE CAILOR (POEME) FLUTURI ALBI Fluturii albi desprinși din neaua iernii Dansând al vieții ultim vals sublim, Primind lumina clară în faptul serii Tu, fiind poeta la care să mă-nclin. Și ne-ai lăsat printre cetăți dezlănțuite Un gol pe pietre ale unor zidurilor prăfuite, O lacrimă din mine se desprinde și se-nfiripă Știind că azi nu va mai fi ca ieri. Eu stau și meditez la ziua dintre anotimpuri sugrumate, Clepsidra din privirea ta strabate
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
sclavie în slujba acestei visări. Nimicirea, respingerea a tot ce e rațiune, moralitate și subiectivitate nu poate ajunge însă la o conștiință de sine pozitivă decît lăfăindu-se fără măsură într-o orgie a imaginației, în care, asemenea unui spirit dezlănțuit, nu-și află liniște și nu se poate reculege, dar nici nu-și poate găsi satisfacere decît în felul acesta este ca și omul, cu trupul și sufletul total minate, care-și anihilează existența devenită de nesuferit și care nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o secvență tv, să spună: v-am zis să fiți cuminți, să nu vă obrăzniciți și să mergeți tot cu mămuca Marusia. Într-o scenă mută, Chirac și Clinton, la summit, pe un culoar, în semiobscur, o secundă, dincolo de lumea dezlănțuită a NATO. Dincolo de ea, dar marcați, cum altfel?, de moment. Nu e de urmărit decît gestica celor doi. Extrem de conluzivă: nobil-belicosul cocoș, care înaintea reuniunii a ținut creasta, foarte, foarte sus, de altfel îndrituit, în chestiunea flancului sud-estic, iată-l
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
săli ale galeriei Kléber din Paris, între 7-27 martie 1957. Programul acestor "ceremonii"12 păstrează amintirea unei suite uluitoare de decoruri, puneri în scenă, opere de artă, documente, programe muzicale, conferințe, declarații, ceremonii care s-au desfășurat, într-un ritm dezlănțuit, vreme de trei săptămîni. Mai multe personalități marcante Carl Gustav Jung, T. S. Eliot, Karl Jaspers, Gabriel Marcel, Jean Paulhan și Stéphane Lupasco au participat la acest eveniment, care a avut un mare răsunet mediatic. Scopul manifestării insolite, dar foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
încovoindu-le crestele de fier, 460 Trăgîndu-le nainte peste vînturile Golgonoozei 216 Afară din rîndurile războiului lui Urizen și din iazul de foc Al lui Orc, plecîndu-se așa cum cel ce leagă snopii secerătorului Urmează, în brațele-i strîngînd înfuriatele văpăi dezlănțuite. Nainte Los le trase, afară din adîncuri, piciorul drept punîndu-și hotărît 465 Pe piscul cel de Fier al lui Urizen, sărind înalt de-acolo Într-o măreață volta în cerurile lui Enitharmon. Și-ntîi el trase-o linie pe zidurile cerului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
L., fără de care ticălosul nemernic foarte probabil ar fi scăpat basma curată; 3. ca de atâtea ori, presa a izbutit să creeze o isterie în masă și împotriva lui Martin Popsen. Care, dacă ar fi fost lăsat neprotejat în mijlocul lumii dezlănțuite, în mod sigur că ar fi fost ucis de reprezentantul uneia dintre multele organizații înființate tocmai pentru a răzbuna tragicul și atât de nemeritatul sfârșit al domnișoarei Marlyn Z., celebrul top model. Dar despre Martin Popsen trebuie să mai amintim
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Alibaba". 4. Sentința: Deci, după toate acestea, n-a mai constituit nici o problemă ca Alibaba Zimberlan, al treilea fecior al domnului senator doctor Augustus Zimberlan, să fie condamnat. 5. Urmarea: Osânditul a găsit un loc de azil sigur în fața gloatei dezlănțuite, iar, cu timpul, gloata dezlănțuită și-a astâmpărat și ea furia cu alți mizerabili suspecți. (Nu este întâmplător că am ales să prezentăm și această speță, în care măiestria lui Ludovic L. a trimis un om în spatele gratiilor, unde se
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
toate acestea, n-a mai constituit nici o problemă ca Alibaba Zimberlan, al treilea fecior al domnului senator doctor Augustus Zimberlan, să fie condamnat. 5. Urmarea: Osânditul a găsit un loc de azil sigur în fața gloatei dezlănțuite, iar, cu timpul, gloata dezlănțuită și-a astâmpărat și ea furia cu alți mizerabili suspecți. (Nu este întâmplător că am ales să prezentăm și această speță, în care măiestria lui Ludovic L. a trimis un om în spatele gratiilor, unde se află în siguranță: se știe
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
lungă pauză) De acord. Dar mai întîi mai dă-mi o porție de tranchilizant de ăsta... Și să-mi cer voie de la părinți... Mamă, mi dai voie să fiu patron? Tată, ești de acord să ies pe piața liberă? (rîde dezlănțuit) Marieta: Decît să stai aici... fără nici un rost... Măcar să cîștigi și tu ceva... Octav: Săru' mîna mamă... Gata! Semnat, parafat! Tata, ca de obicei, n-a spus nimic, adică e și nu e dea cord..., așa că... săru' mîna tată, încă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
tu s-o ștergi din calea răspunsurilor... Fugi... luneci... Chișcarule! Groparul: Da de unde...! Eu stau... dar nu știi tu să mă primești... Hai să ne-mpăcăm... și dă drumul la casetofonul ăla... poate o să mai vorbim puțin... (pe fondul muzical... dezlănțuit, intră preotul și dascălul; par destul de iritați... dar, bine-nțeles, se stăpînesc) Preotul: Și zgomotul ăsta se cheamă muzică. Octav: ...Hard... Preotul: ...Aici s-ar potrivi o muzică bisericească... ești, totuși, în cimitir... aici e un sfînt mormînt... un cavou
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Astfel Încât, cu lornioanele și micile lor bastoane, Înțepeniți În corsete, gulere, cravate, ei par mai degrabă niște „păpuși umblătoare”, cum se exprimă un contemporan, decât niște „masculi adevărați”. Și totuși. Un anume fel de a fi distant, agresiv zeflemitor, modul dezlănțuit În care cei mai mulți mănâncă, beau și stau la masa de joc Îi recuperează ca bărbați În accepția clasică. După cum a ști să Încaleci un cal, să-l cravașezi În galop, a putea ține hățurile unui car de curse constituie și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mai generală este de a da mereu naștere neprevăzutului, acel ceva pe care spiritul obișnuit cu jugul regulilor nu-l poate accepta În buna rânduială a logicii. Iar excentricitatea, acest alt rod al pământului englezesc, produce neprevăzutul, dar altcum, mai dezlănțuit, sălbatic, orb. E o revoluție individuală Împotriva ordinii stabilite, câteodată Împotriva naturii Însăși; În acest caz din urmă - la limita nebuniei. Dimpotrivă, dandysmul Încalcă regula și totuși o mai respectă. Suferă În consecință și se răzbună În chiar clipa supunerii
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
unele fabricate de liderii revoluției și altele create spontan de mase. Primele aveau misiunea de a Înlocui vechiul calendar, vechile ceremonii și vechile simboluri religioase și politice; celelalte se nășteau din pendularea (aproape sistemică) dintre pulsiunile violente, sângeroase ale mulțimilor dezlănțuite și tendința de a ritualiza acțiunile violente și de a le Înlocui cu substitute simbolice: În esență, nu există nicio scenă de răzmeriță fără aspecte sărbătorești și nu există nicio festivitate colectivă fără o amenințare surdă de violență. ș...ț
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
răspândirea creștinismului, înainte de secolul al IV-lea, nu poate fi explicată. Dacia și Moesia erau provincii de limbă și organizare latină. Cele mai vechi știri despre creștini, la Dunărea de Jos, în Moesia și Dacia romană, sunt legate de prigoana dezlănțuită împotriva lor de împăratul Diocletian, la începutul secolului al IV-lea. În acest context, sunt amintiți mai mulți martiri creștini. Mama lui Galerius era o păgână originară din nordul Dunării, îndârjită împotriva creștinilor, dar cei mai mulți dintre ei erau din orașe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1984. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Botta „necredinciosul”, RL, 1984, 9; Al. Ruja, „Emil Botta sau Despre frontierele inocenței”, O, 1984, 10; Al. Călinescu, Emil (Botta) și exegeții, CL, 1984, 5; Mircea Mihăieș, Autocritica, O, 1984, 38; Mircea Scarlat, Spectacolul tinereții dezlănțuite, AFT, 1984, 9; Gheorghe Grigurcu, „Emil Botta sau Despre frontierele inocenței”, F, 1984, 10; Cristian Livescu, Două studii despre Emil Botta, ATN, 1984, 12; Țeposu, Istoria, 195-197; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 176-178. I.B.
CRISTEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286501_a_287830]
-
declanșat accidental, ci a fost pus la cale de către dușmanii tradiționali ai Angliei, Franța și Olanda, mai ales că în acea perioadă avea loc cel de-al doilea război Anglo-Olandez. Astfel, familiile de emigranți au ajuns foarte repede victimele mulțimii dezlănțuite, care a recurs la linșaj că forma de protest. Robert Hubert, un ceasornicar catolic francez bolnav psihic, a pretins că el ar fi declanșat incendiul. Mai tarziu s a demonstrat că nici măcar nu a fost în țară în momentul dezastrului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
cătră Cruce a lui Calderon. Tonul are de-a reflecta și umbra acestei deosibiri. Accentul simbolic va oglindi în coloarea tonului său raportul în care se-ntîmplă a fi cugetată or intuită vorba viață de pildă. Mefisto zice cătră Faust: "ca dezlănțuit, liber să vezi ce-i viața". Aicea vrem, prin accentul simbolic, să simțim mustul acelei viețe de plăceri pe care Mefistofeles o concentră în noțiunea vieței ca o antiteză a acelei sinistre și nefructifere vieți de cugetare a lui Faust
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pagini (vezi infra, pp. 233-235). o) Tot pe tărâm trac s-a născut tradiția referitoare la Orfeu (fiu al regelui trac Oiargos), preot al zeului Apollo și întemeietor al misterelor care-i poartă numele. Prin cântecele sale, Orfeu îmblânzea stihiile dezlănțuite ale naturii, așa cum a făcut-o, de exemplu, în timpul expediției argonauților, când a potolit prin (des)cântec furtuna. Într-un epitaf dedicat lui Orfeu (Antipater din Sidon, secolul al II-lea î.e.n.) stă scris : Orfeu [prin farmece]... nu vei mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
multiple, mă opresc aici și trec la alt tip de posibile argumente. Am văzut în legendele hagiografice refe- ritoare la Sf. Ilie, în cele istorice referitoare la Numa, precum și în alte legende și practici rituale că, pentru a stăpâni stihiile dezlănțuite ale naturii, condiția era sacrificiul uman. Dar nu înfăptuit oricum, ci anume prin decapitare. Or, în invocațiile magico- meteorologice ale copiilor, fără excepție, felul sacrificiului este același : „Cu sabia [toporul] Domnului/ Taie capul omului”. „Sabia/toporul Domnului” pare a fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
furtunii, tăierea aripilor Satanei care „întunecă” Soarele, „ruperea aripii” vântului devastator din legenda asiro-babiloniană și, respectiv, din cea românească sunt toate imagini alegorice similare, având aceeași semnificație mito-simbolică : „mutilarea” stihiei, cu scopul de a zăgăzui sau de a diminua forțele dezlănțuite ale Haosului. Comentariile și concluziile de mai sus sunt în contradicție cu cele ale altor comentatori, care consideră (eronat, după părerea mea) că pasajul citat din Herodot, ca și alte atestări documentare sau folclorice ar trebui înțelese diferit : și anume
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]