787 matches
-
b. lucrări care tratează doar problematica limbii c. Lucrări care tratează doar problematica literaturii d. lucrări monografice pe subiecte unice. Ca și pentru etapa anterioară ne-am oprit aici la unu-două aspecte pe care le-ma tratat monografic și diacronic. Menționăm că vom avea în vedere următoarele criterii generale de analiză, care ne vor conduce la concluzii pertinente privind predarea limbii și literaturii române și evoluția didacticii limbii și literaturii române: structurarea conținuturilor pe teme, în ideea că faptele sînt
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
literaturii române, s-a înregistrat o evoluție a conceptului de proiectare în literatura română de specialitate. Pentru o mai bună înțelegere a punctului nostru de vedere, considerăm utilă o abordare în studii distincte a cestei probleme, mai întâi o abordare diacronică (istorică) a problemei proiectării didactice în știința didactica limbii și literaturii române, (pentru care vom utiliza mai departe acronimul DLLR), de care ne vom ocupa în lucrarea de față, abordare utilă pentru a disocia într-o altă lucrare caracterul de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lucrare caracterul de noutate al prevederilor reformei curriculare naționale (1997-2000), din perspectivă sincronică, eventual și comparativ-intersistemică. Ambele studii vor evidenția mai bine valoarea didactică a conceptului de proiectare și limitele lui conceptuale în Didactica limbii și literaturii române. II. Perspectivă diacronică Câteva sînt problemele conexe, care sînt presupuse de o analiză diacronică despre proiectare de-a lungul evoluției științei Didactica limbii și literaturii române. Când spunem diacronică ne referim la toate didacticile limbii și literaturii române de la prima lucrare apărută și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
perspectivă sincronică, eventual și comparativ-intersistemică. Ambele studii vor evidenția mai bine valoarea didactică a conceptului de proiectare și limitele lui conceptuale în Didactica limbii și literaturii române. II. Perspectivă diacronică Câteva sînt problemele conexe, care sînt presupuse de o analiză diacronică despre proiectare de-a lungul evoluției științei Didactica limbii și literaturii române. Când spunem diacronică ne referim la toate didacticile limbii și literaturii române de la prima lucrare apărută și până în momentul de față, analiză care nu s-a mai făcut
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de proiectare și limitele lui conceptuale în Didactica limbii și literaturii române. II. Perspectivă diacronică Câteva sînt problemele conexe, care sînt presupuse de o analiză diacronică despre proiectare de-a lungul evoluției științei Didactica limbii și literaturii române. Când spunem diacronică ne referim la toate didacticile limbii și literaturii române de la prima lucrare apărută și până în momentul de față, analiză care nu s-a mai făcut în literatura de specialitate. Vom urmări atestarea termenului în literatura de specialitate, metalimbajul complementar ori
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
limba maternă franceză. - Rezumatul tezei de doctorat - Coordonator științific: Prof. dr. doc. Tatiana Slama Cazacu, București, [Tipografia Universității din București, 1977, 25 p. (Universitatea din București, Facultatea de limba și literatura română). [42] DRAGOȘ, ELENA, Gramatica textului -narativ componenta a cercetării diacronice a stilului literar artistic, LL, 1, 1977, 61-63. [43] DUMITRESCU ANA, Metodologia structurilor narative, EDP, București, 1977. [44] DUȚU, OLGA, însușirea normelor cuminicării corecte prin munca în grup la literatura româna [abstract in English], LA, 121-125. [45] DUȚU, P., LETIȚIA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
doar de scriitori de prima linie, de acei autori capabili să configureze relieful spiritual al unei epoci, ci și de autorii aflați în raftul al doilea sau chiar al treilea al istoriei literare. Altfel spus, într-o perspectivă sincronică și diacronică asupra literaturii române, alături de pilonii spiritualității noastre - Eminescu, Creangă, Maiorescu, Macedonski, Sadoveanu, Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia și atâția alții, coexistă autori mai modești, inclusiv un George Gregorian, un Ioachim Botez, un Mihail Celarianu, un Ion Iovescu, un Camil Baltazar, un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
elevat, imediat recognoscibil. 22 III CRITICUL LITERAR La o privire sintetică asupra operei lui Vladimir Streinu vom înțelege mai bine legătura indestructibilă dintre istoria și critica literară. Unei scrutări sincronice a fenomenului literar românesc și universal îi corespunde o privire diacronică, înscrisă pe axa timpului și a devenirii literaturii în conformitate cu o subtilă dialectică a creșterii. Ca și în cazul altor doi colegi de generație - Pompiliu Constantinescu și Șerban Cioculescu - Vladimir Streinu realizează o veritabilă istorie a literaturii române moderne din perspectivă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică Structura propoziției și deplasarea verbului Reproducerea integrală sau parțială, multiplicarea prin orice mijloace și sub orice formă, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea în format electronic sau audio, punerea la dispoziția publică, inclusiv prin internet sau prin rețele de calculatoare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sau gratuit, precum și alte fapte similare săvârșite fără permisiunea scrisă a deținătorului copyrightului reprezintă o încălcare a legislației cu privire la protecția proprietății intelectuale și se pedepsesc penal și/sau civil în conformitate cu legile în vigoare. Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică Structura propoziției și deplasarea verbului ALEXANDRU NICOLAE Academia Română (Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti") Universitatea din București (Departamentul de Lingvistică) 2015 Referenți științifici: Prof. univ. dr. Gabriela Pană Dindelegan, Universitatea din București, membru corespondent al Academiei Române Prof. univ. dr.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
www.editura.unibuc.ro Ilustrația coperții: Laurent de La Hyre, Alegoria Gramaticii (1650) (The National Gallery, London) Coperta: Alexandru Nicolae, Meri Pogonariu Tehnoredactor: Meri Pogonariu Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României NICOLAE, ALEXANDRU Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică: structura propoziției și deplasarea verbului/ Alexandru Nicolae. - București : Editura Universității din București, 2015 Conține bibliografie ISBN 978-606-16-0628-3 811.135.1 Adinei, cu toată dragostea Cuprins Convenții, simboluri și abrevieri xii I Introducere 1 1 Prezentare generală 1 2 Mulțumiri 3
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
82 3.1.3.3 Derivarea formelor analitice românești 84 3.2 Cliticele pronominale 90 3.3 Negația propozițională 95 3.4 Statutul lui să 104 3.5 Analiza formală a inversiunii 109 4 Concluzii. Rezumat 113 IV O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română 117 1 Introducere, obiective și structură 117 2 Trăsături comune cu româna modernă și caracteristici tipologice constante 119 2.1 Auxiliarele, cliticele pronominale și negația propozițională 119 2.1.1 Auxiliarele 119
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
importante prin comparație cu româna modernă și contemporană, ne propunem să explorăm principalele schimbăridin acest compartiment în trecerea de la faza veche a limbii române la faza sa modernă și contemporană. După o prezentare generală a fenomenelor variație și de schimbare diacronică angajând poziția constituenților (§II), ne ocupăm de structura propoziției și deplasarea verbului(§§III; IV). Alte fenomene de variație și de schimbare de topică (vizând mai multe fenomene din grupul nominal și discontinuitățile sintactice înregistrate în textele originale și în traduceri
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
analizate în detaliu într-o carte viitoare (Nicolae în pregătire). În afară de această scurtă introducere, monografia conține patru capitole. Capitolul al doilea (Variație și schimbare de topică în limba română. Cadru teoretic. Metodologie) prezintă principalele fenomene de variație și de schimbare diacronică din domeniul ordinii constituenților în limba română și schițează analize sintactice pentru majoritatea dintre acestea. În ce privește prezentarea cadrului teoretic și a metodologiei, am considerat că este mai înțelept ca aceste subiecte să fie introduse într-o manieră mai detaliată în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
introduse într-o manieră mai detaliată în acest capitol, pentru a pune în valoare datele de limbă prezentate în componenta descriptivă a capitolului. Capitolele al treilea (Deplasarea verbului și structura nucleului propozițional în româna modernă) și al patrulea (O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română) se concentrează asupra morfosintaxei sincronice și diacronice a verbului românesc și a structurii propoziției în limba română, iar capitolul al cincilea (Concluzii generale) strânge laolaltă atât rezultatele strict referitoare la tema propusă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de limbă prezentate în componenta descriptivă a capitolului. Capitolele al treilea (Deplasarea verbului și structura nucleului propozițional în româna modernă) și al patrulea (O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română) se concentrează asupra morfosintaxei sincronice și diacronice a verbului românesc și a structurii propoziției în limba română, iar capitolul al cincilea (Concluzii generale) strânge laolaltă atât rezultatele strict referitoare la tema propusă (ordinea constituenților), cât și alte rezultate derivate din carte, unele strict privitoare la datele din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
al cincilea (Concluzii generale) strânge laolaltă atât rezultatele strict referitoare la tema propusă (ordinea constituenților), cât și alte rezultate derivate din carte, unele strict privitoare la datele din română, altele cu implicații mai largi pentru analiza sintactică și schimbările sintactice diacronice în general. La prima vedere, poate părea ciudată prezența unui capitol destul de extins rezervat analizei românei moderne (capitolul al III-lea), în condițiile în care lucrarea își propune o perspectivă explicit diacronică asupra temei examinate. Această strategie este motivată metodologic
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai largi pentru analiza sintactică și schimbările sintactice diacronice în general. La prima vedere, poate părea ciudată prezența unui capitol destul de extins rezervat analizei românei moderne (capitolul al III-lea), în condițiile în care lucrarea își propune o perspectivă explicit diacronică asupra temei examinate. Această strategie este motivată metodologic: considerăm că o bună înțelegere a faptelor diacronice este precedată în mod obligatoriu de o analiză sincronică solidă; doar perspectiva sincronică ne permite să reflectăm asupra tuturor analizelor sintactice posibile și să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ciudată prezența unui capitol destul de extins rezervat analizei românei moderne (capitolul al III-lea), în condițiile în care lucrarea își propune o perspectivă explicit diacronică asupra temei examinate. Această strategie este motivată metodologic: considerăm că o bună înțelegere a faptelor diacronice este precedată în mod obligatoriu de o analiză sincronică solidă; doar perspectiva sincronică ne permite să reflectăm asupra tuturor analizelor sintactice posibile și să o formulăm pe cea mai corectă dintre acestea, ajutându-ne de criteriul judecăților de gramaticalitate. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și Guvernul României din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, contractul de finanțare nr. POSDRU/159 /1.5/S/136077.Capitolele III (Deplasarea verbului și structura nucleului propozițional în româna modernă) și IV (O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română) reprezintă versiuni revizuite și îmbogățite ale capitolelor omonime din Raportul științific de cercetare postdoctorală. Pe această cale, îmi exprim profunda recunoștință față de acad. Eugen Simion (președintele Consiliului științific al proiectului), prof. dr.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Marius Sala și prof. dr. Gabriela Pană Dindelegan. II Variație și schimbare de topică în limba română. Cadru teoretic. Metodologie În capitolul de față se discută principalele fenomene de variație de topică din limba veche și cele mai importante schimbări diacronice din acest domeniu. În §1, ne vom raporta la (i) fenomenele care privesc sintaxa propoziției și poziția verbului, (ii) fenomene de variație și schimbare de topică din grupul nominal (inclusiv la gramaticalizarea determinantului cel, efectul combinat al specializării demonstrativelor și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
unei cercetări viitoare (Nicolae în pregătire). În secțiunile §2 și §3, vom prezenta cadrul teoretic și, respectiv, metodologic al lucrării. 1. Variație și schimbare de topică în limba română 1.1 Structura propoziției și deplasarea verbului Cele mai importante deosebiri diacronice privesc poziția verbului în structura propoziției românești. În lucrarea de față, ne vom ocupa în mod explicit de aceste fenomene, încercând să determinăm raportul dintre factorii gramaticali și factorii discursiv-pragmatici în opțiunile de poziționare a verbului în structura propoziției. 1
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
românei fiind V-la-I (i.e. verbul se deplasează în domeniul flexionar). Statistica arată deci că gramatica V2 reprezintă opțiunea marcată în limba veche; așadar, este de așteptat ca opțiunea marcată să se asocieze cu valori speciale. Un fapt bine-cunoscut de gramatică diacronică este că, atunci când două opțiuni sunt în competiție, raportul marcat / nemarcat este în strânsă legătură cu frecvența: opțiunea inovativă (mai rară) este inițial marcată prin raportare la opțiunea veche (mai frecventă); atunci când frecvența se inversează și opțiunea inovativă substituie treptat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
IT) mai degrabă decât la FOCUS ca în Alboiu, Hill și Sitaridou (2014) și Hill și Alboiu (2016)), deja marcată în secolul al 16-lea (prin comparație statistică cu gramatica V-la-I generalizată în trecerea la româna modernă). Astfel, din perspectivă diacronică, româna se îndreaptă către o gramatică V-la-I generalizată, în convergență cu schimbările din celelalte limbi romanice (v., cel mai recent, Schifano 2015b și bibliografia). Din perspectivă diacronică romanică, este de așteptat ca gramatica V2 a românei vechi să fie deja
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
statistică cu gramatica V-la-I generalizată în trecerea la româna modernă). Astfel, din perspectivă diacronică, româna se îndreaptă către o gramatică V-la-I generalizată, în convergență cu schimbările din celelalte limbi romanice (v., cel mai recent, Schifano 2015b și bibliografia). Din perspectivă diacronică romanică, este de așteptat ca gramatica V2 a românei vechi să fie deja reziduală în secolul al 16-lea; fazele V2 ale limbilor romanice vechi sunt identificate în secolele 12-15 (v. și discuția asupra periodizării românei prin raportare la celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]