1,829 matches
-
poate trece și ea prin faze generale, distincte prin conținutul specificat apoi: ► Schițarea modului de concepere a acțiunilor mai ales de învățare, fără a elimina și pe cele de predare strict necesare presupune: • înțelegerea sensului obiectivelor și a mecanismelor necesare, • diagnoza și conturarea soluțiilor de mobilizare a achizițiilor anterioare necesare, • conturarea de situații, sarcini și acțiuni diversificate ca oportunități, • alegerea elementelor de metodologie activă, • construirea anticipată a variantelor optime ale desfășurării, • conturarea rolurilor și a acțiunilor de mobilizare a resurselor, • prevederea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
situații diferite, în faza inițială și pe parcurs prin modele. De unde și propunerea unuia dintre autori (Vial, 2001, pp. 44-49, 54-65) a variate modele practice de evaluare, ca instrumente funcționale, valorificate după interpretarea globală a procesului și a rezultatelor : • prin diagnoza inițială, • prin verificarea continuă de constatare și îndrumare formativă, • prin examinare docimologică, • prin măsurare standardizată, • prin raportare la obiective, • prin verificarea de comportamente observabile, • prin accentul pus pe direcțiile reglării, pentru adaptarea sistemului sau luarea de decizii. De aici poate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și a dificultăților în învățare, interpretarea lor din perspectiva referențialului de criterii și stabilirea diagnosticului cauzelor care provoacă dificultățile, adaptarea activităților în funcție de interpretările date), ca și • modalități specifice de aplicare (reglarea retroactivă, reglarea interactivă în cursul procesului, ghidarea adecvată conform diagnozei, combinarea și alternarea soluțiilor, reglare proactivă în baza cunoașterii experienței anterioare a educaților). Cel mai adesea este remarcat rolul evaluării formative pentru pedagogia diferențială, prin analiza erorilor și a înțelegerii proceselor, prin valorificarea valorii cunoașterii și a stimulării autoevaluării, metacogniției
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
demonstrarea înțelegerii conceptelor, utilizarea informațiilor în noi cunoașteri), • caracteristicile problemei (identificarea de variabile, interrelații, decizia relevanței lor, construirea ipotezelor, evaluarea critică a contextului, organizarea procesului), • reprezentarea problemei (construirea de tabele, scheme), • rezolvarea problemei (luarea deciziei, sistemul de analiză și design, diagnoza soluției propuse), • reflecții asupra soluției (examinarea soluției, noi informații pentru clarificare, evaluarea soluției din diferite perspective, justificarea soluției), • comunicarea soluției (alegerea formei de prezentare, formularea de aprecieri critice și de noi ipoteze, alternative). Toate aceste elemente conceptuale și-au găsit
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de definire și realizare a finalităților formării educatului și ale perfecționării educatorului. • Aplicarea diferitelor categorii de cercetare-acțiune: de explicare, de aplicare, utilizată ca mijloc sau tradițională, prin colaborare, de emancipare, critică, participativă ș.a. • Studiul realizării diferitelor orientări ale cercetării-acțiune: de diagnoză, de proiectare a acțiunii, de realizare a acțiunii, de evaluare a consecințelor acțiunii, de identificare a rezultatelor, de comunicare a rezultatelor, de control și investigare, de relaționare cu alte categorii de cercetare, de critică a conceperii și realizării ei, de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mintală, vizuală, somatică, auditivă, de limbaj, de conduită) sau a persoanelor aflate în dificultate privind integrarea și relaționarea lor cu diverse instituții din comunitatea din care fac parte. Psihopedagogia specială studiază starea de normalitate și starea patologică incluzând depistarea, prevenirea, diagnoza, terapia, recuperarea, educarea, orientarea școlară și profesională, integrarea socială și monitorizarea ulterioară a evoluției persoanei aflate în dificultate. Cerințele Educaționale Speciale (CES) se referă la cerințele pe plan educativ ale unor categorii de persoane, cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
nici structura, nici funcțiile sale, pentru că dacă le-ar afecta, atunci nu am mai vorbi de A, ci am vorbi de un B poate. Motivul e faptul că trăsăturile culturale sunt supuse schimbării, și dacă le folosim drept criteriu de diagnoză putem pierde în cele din urmă obiectul identificării: "De vreme ce proveniența istorică a oricărui ansamblu de trăsături culturale e diversă, care este unitatea a cărei continuitate în timp este analizată în asemenea studii? În mod paradoxal, ar trebui să includă culturi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
diacronismul identității este adusă de Barth. El afirmă că nu putem diagnostica identitatea unei entități sociale în funcție de trăsăturile culturale pe care le are aceasta. Motivul e faptul că trăsăturile culturale sunt supuse schimbării, și dacă le folosim drept criteriu de diagnoză, putem pierde în cele din urmă obiectul identificării: "De vreme ce proveniența istorică a oricărui ansamblu de trăsături culturale e diversă, care este unitatea a cărei continuitate în timp este analizată în asemenea studii? În mod paradoxal, ar trebui să includă culturi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fi surprinsă decât prin analiză diacronică, pentru că, așa cum spunea și Thomas, evoluția / schimbarea e compusă dintr-o aglomerare de mici schimbări neobservate imediat, dar care pot modifica de la o generație la alta "stocul de tradiții" lăsând "iluzia identităților". Deci, chiar dacă diagnoza identității realizată la momentul Tk pare corectă, numai mărturia lui Cronos poate dezvălui corectitudinea sa. CAPITOLUL 6 SUDIU DE CAZ IDENTITATEA SOCIOCULTURALĂ LA TINERI: STATU-QUO ȘI PROTEISM Am arătat în ultimul capitol ce este și cum se poate studia identitatea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
6.4.2. Reprezentări sociale asupra identificărilor: metodologie și analize Datele la care ne raportăm în continuare sunt date de anchetă și provin dintr-un studiu comparativ, referitor la integrarea europeană și impactul ei, efectuat de Centrul de Studii și Diagnoză Socială al ULBS23 în orașul Sibiu și în 24 de localități rurale 24 din județul Sibiu (16 localități) și Brașov (8 localități). Eșantionul 25 din mediul urban este reprezentativ, fiind construit prin metoda simplă aleatorie sistematică. Eșantionul 26 din mediul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu sprijinul FSD) BCC Barometrul Consumului Cultural BM Banca Mondială CAER Consiliul de Ajutor Economic Reciproc CNA Consiliul Național al Audiovizualului CSCDC Centrul de Studii și Cercetșri în Domeniul Culturii din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor CSDS Centrul de Studii și Diagnoză Socială (ULBS) EVS European Values Study FMI Fondul Monetar Internațional FSD Fundația pentru o Societate Deschisă INS Institutul Național de Statistică OMS Organizația Mondială a Sănătății OPEC Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol UE Uniunea Europeană ULBS Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a pădurilor pe o anumită suprafață, pentru ca terenul să poată fi folosit în alte scopuri (agricultură, pășunat, construcții); Densitate ecologică= densitatea unei populații raportată numai la habitatul său; Depoluare= acțiune întreprinsă în vederea reducerii gradului de poluare dintr-o zonă oarecare; Diagnoză= identificare a unui individ (specie), a unui fenomen pe baza cunoașterii unor însușiri caracteristice; Dioramă= reprezentare spațială a unei porțiuni de peisaj cu animale împăiate, plante, etc; Dioxid de carbonă gaz toxic pentru oameni și pentru animale (dacă depășește o
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
o mai bună cunoaștere a problemelor specifice comunităților țării (sate și orașe), cât și la acțiuni de soluționare a lor bazate pe o cunoaștere amănunțită a realității sociale." (Ibidem, 1999, p. 239). Și, sigur, după aceste realizări, în ceea ce privește cercetarea sociologică, diagnoza socială a comunităților și conceperea unor acțiuni care aveau în vedere forma empirică a soluționării problemelor de ordin social existente în societatea românească din acel timp a urmat, așa cum am mai menționat, perioada comunistă, în care lucrurile s-au oprit
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
bizuie și pe un profil de personalitate al acestora în care variabilele religioase joacă un rol potențator remarcabil. Astfel, politicile publice din sistem se impun să reconsidere caracterul de resursă personală și instituțională a variabilelor religioase, includerea lor în ansamblul diagnozelor și intervențiilor organizaționale putând optimiza activitatea specifică din acest teritoriu social. Concluzii De câteva secole, procesul separării puterii laicizate de puterea eclesială este tot mai evident. Relația stat-Biserică în țările din Occident a devenit una destul de rece, cuvântul de ordine
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare” (extras din Legea educației naționale nr. 1/2011, Anexa 1, pct. 15). În urma aplicării anchetelor predictive studenților-practicanți, cu scop de diagnoză (între anii 2007-2011) și a chestionarelor de satisfacții asupra practicii pedagogice (între anii 2003 2010), am considerat necesar să detaliem multe aspecte și cunoștințe pe care, în mod normal, studenții ar trebui să le dețină ca fundament de bază, teoretic
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
2011, respectiv din funcțiile cadrului didactic, alcătuind statutul formării și evoluției personalului didactic în cariera profesională și sunt cuprinse în fișa post, personalizată de fiecare furnizor de servicii educaționale în funcție de filiera educațională și ethos-ul școlii: comunicativitatea; empatia; învățarea; conducerea-analiza, diagnoza, planificarea, proiectarea, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea și decizia; valorizarea conținutului; cercetarea și invocarea practicii școlare și extrașcolare; cunoașterea elevului; creativitatea; onestitatea; spiritul de dreptate, corectitudinea în analiza tuturor situațiilor educative concrete. 4. PROFESORUL-MENTOR 4.1. RESPONSABILITĂȚILE MENTORULUI-(fișa post) Profesorul
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
parcurs individualizat al acestora și pentru a măsura progresul școlar realizat. Astfel evaluarea inițială devine reper pentru adaptarea procesului de învățare la particularitățile beneficiarului direct” a serviciilor educaționale. (”Foaia de parcurs 2011-2012”M.E.C.T.S., 05.09.2011) Rolul/funcțiile evaluării competențelor: DIAGNOZĂ = constatare; COGNOZĂ = analiza/identificarea erorilor; PROGNOZĂ= oferta de îmbunătățire/redimensionarea asigurării transferului de competențe (cheie/trasversale, generale și specifice). Calitățile pe care testul de evaluare trebuie să le îndeplinească sunt: validitatea; fidelitatea; obiectivitatea; aplicabilitatea. 5.3.3. Proiectarea evaluării Aceasta
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
deține etc. Se apreciază capacitatea angajatului de a utiliza eficient resursele puse la dispoziția postului (echipamente, instrumente, materiale etc). Obiectivele generale ale planului managerial Management 1. Aplicarea politicilor educaționale ale M.E.C.T. În grădiniță 2. Proiectarea activităților manageriale pe baza unei diagnoze pertinente, specifice, realiste 3. Elaborarea unor strategii și proceduri de realizare a calității În grădiniță Curriculum 4. Aplicarea corectă și creativă a curriculumu- lui național, elaborarea curriculumu-lui la decizia grădiniței 5. Elaborarea de strategii și proceduri În vederea realizării unei
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
anexă cuprinzând situația acestor bolnavi, semnată pentru conformitate cu doctorii Thiron și Caragiani, ne permite unele investigații retrospective semnificative. Ne oprim ceva mai atent asupra acestui capitol. Din totalul de bolnavi (58), toți bărbați, un număr de 21 figurau cu diagnoza de "manie furibundă"*. Se făcea, fără îndoială, abuz de acest diagnostic. În realitate, mania se cronicizează mai rar. În acest grup se includea, probabil, un număr de alte afecțiuni greu de diferențiat atunci, caracterizate, toate, prin stări de agitație. Că
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
6 bolnavi; Melancolia 2 bolnavi; Paralizia 1 bolnav; Hypochondria 1 bolnav; Halucinațiuni 3 bolnavi, Idiotism 4 bolnavi; Observația 2 bolnavi. Considerând global, nosografia aceasta este corespunzătoare timpului, cu cele mai renumite ospicii, case de sănătate sau sanatorii psihiatrice, raporturile de diagnoze fiind, la epoca respectivă, mai mult sau mai puțin aceleași ca și la ospiciul de la Neamț. Instituția deservea bolnavi de toate vârstele, fără diferențiere, în spiritul epocii nefiind încă apărute subspecialitățile psihiatrice legate de criterii de vârstă. Găsim, astfel, copii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ultimul deceniu al ospiciului, ne impresionează caracterul lor științific, limbajul evoluat, ținuta modernă a acestor documente. În 1905, ultimii bolnavi ai ospiciului au fost transferați la Socola. Ospiciul Neamț: Sumar internări PERIOADA 1850-1860 1960-1870 1870-1880 1880-1890 1890-1900 TOTAL REPARTIȚIE PE DIAGNOZE Epilepsie 224 116 221 209 349 1119 Manie 180 82 98 70 62 490 Melancolie 139 141 52 50 42 425 Oligofrenie 212 192 183 171 160 1018 Delir 19 22 24 7 2 74 Altele 38 41 98 112
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
munca de îngrijire medicală era lăsată în seama maicilor. Se degajă, ca atmosferă generală, o ambianță blândă de gospodărie în comun, de mare familie. Nu se cunosc medicamentele utilizate și nici nu se poate reconstitui o situație a bolnavelor pe diagnoze și pe teritorii de apartenență. Inventarul cuprindea câte două halate și cămăși "cămeșoaie"pentru fiecare bolnavă, unele din aceste efecte fiind în stare proastă. Fiecare bolnavă avea papuci, chiar mai multe perechi, câte 2 cearșafuri, fiecare pat având unul sau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de internare. Spre deosebire de internările în ospiciile organizate, conduse de Epitropia Sf. Spiridon, întreținerea în aceste ospicii era suportată de mănăstiri, ca o acțiune filantropică. Bolnavi alienați îngrijiți la mănăstiri 1850-1860* MĂNĂSTIRI Neamț Golia Râșca Adam Agapia Văratec Vorona REPARTIȚIE PE DIAGNOZE Epilepsie 224 101 16 82 3 49 24 Melancolie 139 47 4 34 4 Manie 180 96 4 80 Oligofrenie 212 91 99 7 Deliranți 19 8 12 15 1 4 Altele 38 39 32 1 17 Biserica "Schimbarea la Față": mănăstire
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Brăescu, sesizând erorile curente de diagnostic efectuate în această direcție, intervine în conturarea celor de origine certă sifilitică. Faptul acesta este foarte important dacă amintim că, în 1895 (deci începutul activității de specialist a lui Brăescu), la Golia figurau cu diagnoza de paralizie generală progresivă 95% din bolnavi. Totodată, diferențiind sifilisul cerebral de paralizia generală progresivă, Al. Brăescu menționează câteva criterii care ne elucidează asupra orientării sale: "Sifilisul cerebral prezintă două categorii de simptome: unele localizate și altele fugace. Paralizia generală
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
par interesante pentru istoria patologiei psihiatrice din țara noastră, permițând comparații instructive. Din datele sumare, referitoare la repartiția procentuală, pe diagrame, a internărilor în spitale de boli mintale, putem deduce unele corelații de actualitate. Reproducem, pentru exemplificare, următoarea repartiție pe diagnoze a bolilor psihice (cazuri internate) în România, în 1934. Paralizie generală (și psihoză) pe bază sifilitică.................... 9,3-34,4 Pelagră....................................................................................0,3-16,83 Alcoolism......................................................................................0,9-5 Encefalită (și urmările ei)..........................................................1,0-3,5 Comparația cu situația actuală este elocventă. În
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]